Page 5 - 1957-08
P. 5
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAl CE E NOU REACTORUL ATOMIC
* După cum transmite agenţia A INTRAT 8N FUNCŢIUNE
ADN, dr. Heinemann, fost minis
tru al Afacerilor Interne al R. F.
Germane, intr-o cuvintare electo Comiieiului Central
rală s-a pronunţai pentru realiza
rea înţelegerii cu ţările lagărului al Partidului Muncitoresc Romîn
socialist.
Tovarăşului GH. GHEORGHIU-DEJ
* Intr-o proclamaţie guverna
mentală dată la 31 iulie, preşedin Consiliului de Miniştri
tele Indoneziei, Sukarno, a anun al Republicii Populare Romîne
ţat iniţierea unei „Mişcări pentru
o viaţă nouă". Principiile de bază
Anul IX. Nr. 820 Vineri 2 august 1957 4 pagini 20 bani ale acestei orientări vor fi uni Tovarăşului CffiVU STOICA
tatea, ajutorul reciproc şi demo
cratic, precum şi economia. Vă raportăm cu satisfacţie că, în urma efortului depus de
* In seara zilei de 31 iulie, cu muncitorii, tehnicienii, inginerii şi oamenii de ştiinţă de pe şan
Cel de-al Vl-îea Festival prilejul celei de-a 30-a aniversări tierul centrului de cercetări nucleare, în colaborare cu specialiştii
a înfiinţării Armatei Populare Chi sovietici, azi 31 iulie 1957, ora 15,53, reactorul atomic de 2.000
ai Tineretului neze de eliberare, la Pekin a a- kw a intrat în funcţiune.
şi Studenţilor vut loc un mare miting la care Lucrările continuă conform programului stabilit pentru atin
au participat 20.0d0 de locuitori ai
gerea puterii nominale.
Intîlniri între tineri oraşului. Comitetul pentru energia nucleară
* La Berlin a fost. dată publi
de aceleaşi profesiuni cităţii declaraţia comună a Parti de pe lingă Consiliul de Miniştri
Fiecare claie a dat 50 kg grîu din diferite ţări dului Socialisi Unit din Germania institutul de fizică atomică
şi a Partidului Comunist din al Academiei R. P. R.
MOSCOVA 1 (Agerpres). — TASS Austria .
La batoza de pe aria electri secerat 16 clăi. Cu toţii eram te 1.600 kg. la hectar, sau la an u n ţă: La 31 iulie a avut loc la T
ficată din satul Balomir, treie curioşi, însă, să aflăm ce pro fiecare claie cîte 50 kg. Casa centrală de cultură a ferovia
ra ţăranul muncitor Ioan Istra ducţie se va obţine. Unii spu rilor o întîlnire a tinerilor feroviari J ) (dpim ii
ie, Mai erau puţini snopi de neau 600 kg., iar alţii mai ver Pe faţa lui Ion Istrate, se din 28 de ţări care participă la cel
treierat şi alături de cîntar stă saţi 700—800 kg. putea citi o vădită mulţumire. de-al Vl-lea Festival al Tineretului îm in ier
teau în stivă 13 saci plini cu De fapt, avea de ce. Din cei şi Studenţilor.
După cîteva minute, curiozi 45 ţărani muncitori care au Numeroşi mineri din bazinul car
grîu. tatea ne-a fost satisfăcută. Cinci treierat in acest an pe aria din Intîlnirea tinerilor mineri din Chile, bonifer Valea Jiului, care au vizitat
Delegatul de batoză a ţinut s-a făcut totalul c'mtăririlof, a Balomir, nici unul n-a obţinut Italia, Japonia, F-anţa, G:-rmania, in ultimii ani diferite ţări, au Legat
rezultat o cantitate de 810 kg. o producţie medie la hectar mai Polonia, Ungaria şi alte ţări s-a cu minerii de peste hotare prietenii
să ne informeze că de pe 0/19 Deci, o producţie medie de pes- mare ca a lui. desfăşurat sub semnul întăririi păcii trainice. Nu este mină din Valea
hectare, cultivate cu grîu, a şi prieteniei între tinerii din întreaga Jiului unde in ultimul tim p ' să nu fi
lume. Vorbitorii au descris condiţiile sosit scrisori de la prietenii de de
G riul a fost um ed <?6 de muncă din ţările lor.
55
Pe arta satului Aurel Vlaicu, în paie. De altfel, de acest iu- popular al comunei Şibot şi La 31 iulie a avut loc la Univer parte. scrisori pline de optimism, de
ce aparţine comunei Şibot, In cru s-a convins puţin mai tîr- conducerea S:'M:.T.-ului Orăştie sitatea de stat din Moscova o adu încredere in viitor. Eroului Muncii
7iua de 31 Iulie 1957, erau mai ziu, cînd la insistentele noastre vor controla în viitor cu mai nare a specialiştilor chimişti din di Socialiste, Haidu luiiu de la mina Pe-
urnite stopuri. Ce-i d*?pt, nu a strîns toba cu 2 mm. multă competentă munca me ferite ţări participante la festival pen trila, i-au scris membrii delegaţiei de
prea mari. Totuşi, îndeajuns ca canicilor de la 'batoze, pentru tru a face un schimb de informaţii în mineri belgieni care ne-a viziial a-
batoza să mai poată treiera Simion Bărăbăntan, mecanicul a nu te mai da ocazia să lu-. problema pregătirii de specialişti în nul trecut ţara: i-a trimis rînduri
încă 2-3 zile. Şirele de oaie, batozar, de la batoza din satul creze aşa cum Te place lor. acest domeniu în diferite ţări. pline de căldură minerul Erou al
care încă mai erau pe arie, sînt Aurel Vlaicu, a lucrat în mai
o mărturie că aici s-ia treierat mulţi ani la reparatul batoze S; BARBU Muncii Socialiste Piak Den Guc din
des-ul de mult. lor. Deci este exclus să se crea R.P.D. Coreeană. Haidu Iuliu a mai
dă că nu este în măsură să ^OOOO^^CCOOCTOOOOOOOOCCeOOGOOOGOOOSOGOOOOOOOOOO 00000300COOOOOCOOOOOOOOOOOCOOC primii scrisori din R.P. Chineză, de
Aflindu-mă în apropierea regleze o batoză aşa cum tre la prietenii sovietici din ¦Ural şi
unei şire bine clădită, care pă buie. Dar, în dorinţa de a tre ÎN CINSTEA „ZILEI MINERULUI" Donbas, de la Marianscke Jjozws din
rea a fi mai degrabă u<n stog iera cît mai mult, a lăsat prea Cehoslovacia, unde. şi-a petrecut con
de grîu, am luat o mină de mare distanta la tobă între Cărbune în contul anului! 1961 cediuI de odihnă anul trecut, din
paie. şi am început să ie exa bătător şi contra-bătător. El nu Berlin.
minez. Spre surprinderea mea, se gîndeşte (mai degrabă Mineri) de la exploatarea car boniferă Petrilă, care de la începutul
nu vrea să se gîndea-scâ) că anului au dat mai mult de 17.000 tone de cărbune peste plan, au săr La mina Petrila au mai sosit scri
şi a celor din jur, printre care treierînd în acest fel, se pierd bătorit la 30 iulie o nouă victorie în cinstea „Zilei minerului“. Brigada sori adresate şi lui Mihai, Ştefan, Va-
se aflau şi doi ingineri agrono zeci şi chiar sute de kg. de grîu cunoscutului miner Cornel Cenuşe. d in care fac parte tinerii Sabin Belu, ¦sile Sidorov, ing. Nicolae Manole.
mi, aproape în fiecare spic am la hectar. La dorinţa de a tre Gheorghe Dobrescu, Tudor Mariş, loan Duipltrescii şi alţii şi-a terminat La Lupeni, poştaşul' a predat astfel
găsit 1, 2, 3 şi chiar 4 boabe, iera cît mai mult se mai adau în această zi sarcinile de plan pe anul 1960 şi a început să i extragă de scrisori, minerilor Borta Eugen,
de grîu. gă şi faptul că se lasă influien- cărbune In contul lui 1961. loan Gaiovskr; iar la Aninoasa pri
tat de coşarî — care probabil
Am rămas cu totii nedumeriţi suferă de aceiaşi boală. Ei sus ‘V eşti din cVatea Jiului mesc scrisori din Uniunea Sovietică
şi ne întrebam dacă acele spice ţin că dacă se strînge toba mai minerii Victor Dumit ras şi Bodo Fran
de la care nici aristele nu erau tare se înfundă batoza şi chiar Pentru protecţia muncii minerilor cisc şi din Gernumia, Mihai Tuca-
rupte, au trecut prin batoză. se poate strica. •. Fotoreporterul nosţru a surprins pe peliculă, un fapt mai puţin obiş ciuc.
Răspunsul l-am primit fără să
vrem de la mecanicul batozar Indiferent de motivele pe Gri Ţa fa tă .'de condiţiil«, de putinţă de tăgadă, că minert- nuit de pe şantierul Bluming: se montează masa turnantă la laminorul .Im. riadul lor, minerii din Valea
care le invocă ei, un lucru este
Simion Bărăbănţiati. sigur. Ţăranii muncitori din muncă ale itiţtieriiof dih viaîeă ..l.or li s€ asigură pe lingă sala 1.000. !iului răspund cu căldură mesajelor
saţul Aurel Vlaicu au muncii Jiului, este permanent în aten IN CLIŞEU: echipa condusă de mentorul Iuliu Ciobăni:, lucrînd la primite de 14 tovarăşii lor de pesie
— Da. tovarăşi, au trecut prin ţia conducerilor de, exploatări. rii mari şi celé mai optimô con hotare. Scrisorile exprimă • prielerda
batoză. Dar grîul a fost umed. mult pînă au ajuns să-şi treie montarea <¦mesei turnante. ¦trainică ce s-a legat\ intre cei dâre
Numai în primul semestru al diţii de tuomi. îşi şeriu. Ele sînt aşteptate cu bu.
Sîntem de acord că grîul a re grîul. Şi deci, nu are nime cuşie, fiindcă de fiecare dată aduo
fost puţin cam jilav, dar nu anului, au fost cheltuiţi pentru nădejdi de mai bine şi încredere în
mai putem fi de acord cu el că ni dreptul să-şi bată joc de viitor.
protecţia muncii, în cadrul Lăcătuşul montor FĂRCAŞ IOSIF
batoza nu se poate regla, în aşa munca lor. Credem că Sfatul Combinatului carbonifer ăl Văii • —? —
fel ca grîul să nu mai meargă Jiului, circa 4.600.000 lei. Din
Succesul strălucit repurtat in Franţa aceşti bani, 1.152.726 lei au fost Lăcătuşul montor Fărcaş Io- şi spaima îl cuprinse: „am in dar nu era pnşdia .nici.-a unei Construcţii
de Ansamblul de dansuri cheltuiţi pentru tehnica secu sif, de la Atelierele Centrale din pentru muncitori
rităţii, 1.136.661 lei pentru mă Gunabarza, a plecat în ziua tim at de la atelier“ . Zguduit năluciri, nici a unui. vis.. Bui
ai Sfatului popular al Capitalei suri tehnico-sanitare, 1.400.000 aceea la ona 3, ca de obicei, Constructorii de locuinţe din oraşul
lei pentru echipament de pro acasă, a mînoat şi s-a întins de febră se îmbrăcă maşinal, măcit de febră se trezise ja. ora muncitoresc al Hunedoarei, muncesc
tecţie, 47.000 lei pentru venti să se odihnească. S-a simţii hotărîţi să şi realizeze înainte de ter
laţie, 111.179 lei pentru alimen deodată cuprins de o ciudată şi plecă la lucru: I n '47 de ani 8 seara şi crezuse* ca e dimi men angajamentul de a da anul a-
taţie spetială şi 790.689 lei toropeală, oare i se strecura în cesta în folosinţă siderurgiştilor 360
pentru diverse alte necesităţi. toate mădularele. Sîngele i se de cînd e lăcătuş de întreţine neaţă, apoi se grăbise l a . ate de apartamente. După puţin timp de
încălzi brusc, accelerîndu-şi cir la predarea unui bloc cu 45 apar
Cifrele arătate dovedesc fără culaţia prin artere. Sunetele re, el nu în'tîrzia&e niciodată, lier şi-l găsise pustiu. tamente, constructorii au terminat şi
străzii păreau mai ciudate, şi un bloc cu 18 apartamente.
PARIS (Agerpres). — Stmbătă şi ceastă festivitate, subliniind c i ase Se finisează noi blocuri orice mişoare pe care o făcea nici cu un minut şi acum ară • A . doua zi dimineaţa : Fărcaş
duminică au contintiat la Quimpere, menea contacte contribuie in mod e- se prelungea în ecouri ca în- Aceste două blocuri au fost la m i
in Franţa, manifestaţiile artistice din senţial la stringerea legăturilor de La Petroşani, la Lupeni şi în tr-o pădure. I se mai întîmpla- tătoarele ceasului arătau ora 8. Iosif se prezentă totuşi . cu nate şi date în folosinţă cu aproxi
cadrul festivităţilor cunoscute sub prietenie şi de înţelegere reciprocă in general în Valea Jiului, con se să aibă această senzaţie în mativ o lună de zile înainte de ter
denumirea de „Fetes de Cornouailles“. structorii Trustului T construc febră la lucru. îşi povesti pă menul prevăzut în conbact.
Ministrul de Interne al Franţei, Gil tre popoare. Im sfirşitul banchetului ţii Petroşani a u . trecut la fini stări de mare oboseală şi sfîr-
bert Jules, ambasadorii Marii Brita sarea unor noi blocuri, oare în I J47 DE ANI DE MUNCA ţania. Tovarăşii lui făcură haz, De la începutul anului şi pînă a-
nii, Belgiei şi R. F. Gernuine şi alţi ministrul de interne al Franţei, Gil- curînd vor fi date în folosinţa şeală fizică. Dar acum ena alt iar întîmplarea făcu ocolul a- cum siderurgiştii hunedoreni au pri
membri ai corpului diplomatic, peste bert Jules, s-a întreţinut prieteneşte minerilor. De pildă, la Petro mit 135 apartamente cu o suprafaţă
20 deputaţi in Adunarea Naţională cu conducerea ansamblului felicitind-o şani, blocurile 2, A şi D au. ceva. Un atac de gripă în pli telierelor... locuibilă de peste 4.000 m.p. Alte 8
Franceză, precum şi un public care pentru rezultatele obţinute. intrat în faza de finisaj. In cele blocuri cu peste 200 apartamente sînt
depăşea 30.000 de persoane, au a- 72 de apartamente confortabile nă viară, venit pe neaşteptate ca Cum de rju ni-am trezit ? Ce-o In urmă cu cîteva'săptămîni, terminate la roşu. La unele sînt mult
plaudai îndelung spectacolul de gală La spectacolul din seara de dumi se vor putea muta tot atîtea fa să se întîmple acum ?! — se Fărcaş: Iosif împlinise vîrsta de avansate şi lucrările interioare de
dai de Ansamblul de dansuri al Sfa nică au participat un număr de peste milii ale minerilor. La Lupeni, un foc de pistol. Corpul lui pă gîndea el pe stradă... La ate pensionare. A fost chemat de finisare. Constructorii din cadrul Trus
tului popular al Capitalei R. P. Ro- 200 grupuri folclorice cu un total este în curs de finisare blocul liere nimeni. Strunguri, freze, directorul întreprinderii şi în tului 4 construcţii Hunedoara au mai
mîne. Trebuie subliniat că acesta es care depăşeşte 5.000 de membri. Pen nr. 7, cu 47 apartamente, iar trat, puternic, de om sănătos, raboteze, stăteau în repaus, aşa trebat : predat minerilor de la Teliuc 8 a-
te numărul cel mai mare de spec la Urioani căminul muncitoresc dum nu le văzuse niciodată şi partamente. Tot la Teliuc se cons
tatori pe care l-a avut o formaţie tru programul fiecăruia dintre aceste cu 170 locuri. obişnuit să reziste, se luptă o un şugubăţ de greiere le ţinea — Pleci, tovarăşe Făroaşiu ? truieşte un bloc cu 120 locuri pentru
artistică rominească In occident. grupuri s-au acordat cîte 8 minute. de urît ţîrîind subţire. „Oa — Aş vrea să rămîn — a minerii nefamilişti.
Faţă de entuziasmul publicului an «-«-o t » vreme cu musafirul perfid, a- menii trebuie să fie la o şedin răspuns. Nu mă pot despărţi de
Pe străzile Quimperului, unde ală samblul Sfatului popular al Capitalei ţă sindicală sau de producţie“ atelier şi apoi am încă destulă
turi de drapelele celorlalte ţări par poi alunecă într-un somn de se gîndi el. Ii căută pe unde putere de muncă.
ticipante, flutură şi drapelul R. P. a fost singurul căruia organizatorii plumb. După cîteva ore se trezi, credea că-i poate găsi. Nici ţi Intr-adevăr cine-! vede pe
Romine, a avut loc duminică dimi i-au acordat o jumătate de oră. Cu penie. Deodată după îndelungi Fărcaş Tosif, nu-i dă 63 de ani.
neaţă o paradă a grupurilor folclo toate acestea, multă vreme după ce căutări, se uită pe geam afa Se vede că a dus o viaţă din
rice, deschisă de formaţia romineas artiştii rornini părăsiseră scena şi oare a alungat orice exces —
că. Peste 150.000 de persoane au pri alt grup folcloric ii luase locul, pu ră, şi... se pipăi să vadă dacă un om cuminte, la locul lui.
mit cu ovaţii şi strigăte de „Vive la blicul încă mai scanda „Les rou-
Roumanie", „Vive l'amitié franco- mains", „Les roumains nu cumva e prada unui vis sau I. BALAN
Spectacolul a fost transmis !a pos năluciri. I se părea că visează, ( Continuare in pag. 3-a)
turile de radio şi televiziune din
Franţa, Anglia, Germania occiden C U S A R E $1 PIPER...
roumaine" defilarea artiştilor ro- tală, Elveţia, Spania şi alte ţări. Nu
mird. meroşi operatori de filme, printre care Să veniţi lătorii sau casierul ? Ce spune clasă elementară. De la acest
La banchetul oferit in cinstea par şi un reprezentării al postului de televi mai devreme conducerea staţiei C.F.R. Alba calcul a pornit şi loan Gabor,
ziune „Columbia Broadcasting Sys- lulia ? responsabil la agenţia „Prono
ticipanţilor la „Serbările din Cor lern“ din New York au înregistrai ...dacă nu vreţi să scăpaţi sport" din oraşul Hunedoara.
nouailles“ ministrul Gilbert Jules a pe peliculă întregul program dai ide trenul, atunci cînd la caseria Cum îl taie capul I s-a părut lui că cîştigă prea
rostii o cuvintare in care a arătat, Ansamblul de dansuri al Sfatului de bilete a staţiei C.F.R. Alba puţin, în mod cinstit, cu sala
printre altele, satisfacţia sa faţă de popular al Capitalei. lulia este de serviciu tov. Con Aşa lucrează tov. Gheorghe riul şi atunci a inventat ceva
participarea artiştilor roinini ta a- stantin Bizove. Aceasta este Radu, contabil şef la întreprin care să-i aducă un. „plus'' de ve
chiar părerea lui pe care şi-a derea regională de industriali nit : buletinul colectiv pe oraş.
Pentru sănătatea oamenilor exprimat-o în ziua de 19 zarea cărnii (I.R.I.C.) din De
iulie a. c., ănd după sosirea va. El este aici cel mai mare Cîţi: or fi participat la acest
In ultimul timp, spitalul uni Pentru schimbarea în mod autobuznlui local, la casă se a- om. Cînd nu-i convine ceva buletin nu ştim. Ştim însă cum
dunaseră un număr mare de strigă ca in codru, la munci îşi făcea socoteala Ioan Gabor.
ficat din Petroşani a fost în- • regulat a lingeriei din saloa călători care trebuiau să plece tori. Hotăririle conducerii nu le La. fiecare concurs restituia
cu trenul personal de la ora 10 ia în seamă, deseori trece pes participanţilor cile 20 lei drept
zestrat cu noi aparate medi nele spitalului, de curînd s-a şi 50 minute. te atribuţiile şefilor de servicii câştig din 25 lei. â t era cola
şi maiştri. Cină cineva nu-i fa de participare. Diferenţa de 5
cale care uşurează munca me dat în folosinţă o spălătorie Călătorii au venit la timp, ce'pe plac îl trimite de la ser tei era supra dştigul lui. Une
numai că au trebuit să stea cî viciu acasă (ex. : Spach Alois, ori, spre ghinionul participan
dicilor pentru îngrijirea sănă mecanică. teva minute (vreo 10) la coa Luca Tecla şi alţii). ţilor şi norocul lui, buletinele
tăţii oamenilor muncii. De ou- dă, la casă, în aşteptarea so nu întruneau numărul de rezul
rînd a intrat în funcţiune un O realizare importantă o sirii casierului Bizove, care se Tov, Radu se ocupă de toate, tate exacte (dar întrunea un
aparat de sterilizare, care se constituie şi construirea unei plimba prin staţie şi nimeni numai de problemele contabile cîştig de 100 la sută. pentru
foloseşte în special pentru tra nu ştia unde este. ale întreprinderii nu. Probabil Gabor, care nu mai restituia
tarea cazurilor urgente. Apara noi secţii de hepatită cu o ca că nu-i place meseria de conta nimic).
tul este folosit şi la furnizarea pacitate de 48 locuri. Lucrările Ne întrebăm deci: cine tre bil?! Atunci să i se dea alt
de apă distilată, în cantităţi su buia să vină mai devreme, că post! Sezisată. agenţia regională
ficiente pentru farmacia poli noii secţii de hepatită sînt în din Deva s-a mulţumit să-l în
clinicii. f:az.a de finisaj. 25 ¦— 5 SS 20 lăture din serviciu, fără a-i în
tocmi acte de dare în jude
De asemenea, secţia stoma In curînd-tot pe lingă spita Este o socoteală simplă. O cată.
lul din - Petroşani va 'intra în ştie c/iiar şi un elev din prima
funcţiune o staţie de microra- F. V.
tologie a primit un aparat mo diofotografie, ce va permite ca Cu zîmbetul pe buze munca-i mai uşoară, parcă vrea să spună tînă'-a
htatoaia Matilrţa Siiket da la Filatura Lupeni, pe care o vedeţi în clişeu,
dern de punctaţiie, cu ajutorul numărul celor consultaţi îr; T-o In cinstea zilei de 23 August, muncind cu -sirguinţă, ea a reuşit să-şi depă-
căruia, consultarea pacienţilor singură zi să ajungă pînă la şească norma zilnică c u -.80 la sută.
e mai rapidă şi de bună calitate. 100-150.
