Page 50 - 1957-08
P. 50
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ¦:- - Nr. 832
!sasaassa^s
r - ' r-'.i—Kf—' t
tjf . xX
X
Una dintre cele mai bune Rău e că în întreprindere
formaţii din LC.S.H. este for mai .sînt talente ca maistrul X ••O
maţia de estradă, compusă din Kofoer, Samoilă Beer etc,, dar X
10 instrumentişti şi 8 inter aceştia se postează pe poziţii
preţi. De la începutul anului şi greşite. Vor să activeze numai X INTOVARAŞIŢILOR DIN SATUL MEU j
pînă acum, a prezentat nume pentru retribuiri în bani. X
roase programe artistice în o- I
raş, la gospodăriile anexe ale Comitetul de întreprindere a X 1
întreprinderii, la tabăra de pio organizat şi un .!taraf care in X Că v-aţi fi dat pe brazdă, unii spun, 1
nieri din Gurasadia, la sate etc. terpretează cîTmultă artă, plă 1
cute cîntece ,şT melodii popu I Prietenii mei, cu capul ma re, 1
Creaţiile artistice le realizea lare. intre cei 10 instrumen I
bă soţia lui Rusu — că la 23 ză T. Veisler, d. Nemeş şi Au tişti conduşi de Alexandru Mi- xC De-o fi aşa, să fie-ntr-un ceas buni I
August mai primim ceva bani. rel Dinculesou. Conducerea mu traa, sînt demni de laudă : vio- 1
Nii se ştie dacă în satul Miceşti toate lucrurile mari se. •Şi mi-o spus socotitorul că ’fie zicală o are inginerul Anton ristul Ion Stănescu, şi soţi ştii X De la un fiu şi frate, salutare! I
fac repede şi bine. Dar, că gospodăria agricolă colectivă „8 care familie va primi peste Sachenstein. Intre cei mai va Constantin . Colţatu şi dana ;E-
Martie" a fost repede înfiinţată, se ştie. 1.600 lei. Da’ nu toţi au să ca loroşi membri din formaţie, a- pure. X Atîta zic. Mai mult, e de prisos. 4
pete la fel. Ăia, ca George Biari- mintim pe D. Dionisesou, vio- 1
ga, Aurel Dăian şi Ion Con rdstul Dumitru Ionescu, Vasite Cu toate că în repetate rân L ă
tor, care nu or venit de ,loc la lonescu şi... Florian Limonoo. duri, membrii echipei de dans xX Dar o mîndrie veche nu m ă cruţă:
„Grupai celor 8“ data de 8 martie. Data a fost lucru, n-o să capete nimic. (In scrisoare, ni se spune că e- au demonstrat "tT'atunci cînd 1
respectată, şi în rîndul gospo zitarea de a-i scrie numele se vor,'pot face mult, totuşi încă X Păi cînd am fost noi oare mai prejos, T
întovărăşirea „16 Februarie“ dăriilor agricole colective din * datoreş'te faptului că deşi Li- nu sînt la înălţimea sarcinilor. X Ca să răntlnem astăzi de ¦.aăţţuiă? 4
din satul Miceşti a fost înfiin regiune s-a mai înscris una : Discuţiile au continuat în monco este un foarte talentat Adeseori ei se -ceartă, sînt :in-
ţată la începutul anului 1956. Gospodăria agricolă colectivă timp ce grupuri, grupuri, se în interpret şi bun creator de ri disciplinaţi şi mofturoşi. -Păcat X De-aceea, dar spre voi acum mă-ndoi ij
legumicolă „8 Martie“. dreptau spre locul, unde-şi lă me satirice, mai face cîle oda că jucători fruntaşi ca Anca 1
Ua sfîrşikil aceluiaşi ian s-iau ivit saseră lucrul. tă cîte o săritură în afara dis Maino/, Ghincea, M-ooanu, 01- X
cîţiva din întovărăşire, care La muncă... şi pîată Soarele după-amiezii de va ciplinei. E drept, din ce în ce teanu, .Maricioa, soţii Pomîr- I
voiau să lucreze din nou pe ră, încălzea pe harnicii colec mai nar în ultimul timp). lean, ca şi ceilalţi membrii, nu X Şi, ca un pom ce peste-un gard se-nctini‘ 1
parcelele ce le aveau înainte. Hotărîţi să scoată o produc tivişti, prelungindu-le umbrele s-au hotărît odată să lase toa X I
ţie mare, colectiviştii, s-au a- peste cîmpul cu roşii, de ţi se oricînd să sprijine această muncă. nele şi să pornească la -drum. X /Eu peste .depărtarea dintre noi
Acest lucru nu le-a convenit pucat de muncă. Nu au calcu părea că un covor negru eşte Aşadar, toţi vor să facă muncă cul 1
tuturor. Intr-o seară, s-au adu lat timpul cu orele. Ei aveau brodat pe pămînt cu frunze şi turală. In vederea acestui scod se se poate realiza In domeniul cultu X îmi scutur rodu-n marea-vă grădină; 4
nat vreo cîţiva şi au discutat, un singur ceas : gospodăria. diamante de culoare roşie. întîlnesc chiar adeseori şi discută, ral fără efort, tiu e o soluţie. Ct fo 1
ce să facă. discută şi... nu găsesc soluţia. los că secretarul sfatului popula: îşi X De-aceea vara, ănd ca un mînzoc 1
Au împrumutat de la bancă E. USCAR amintetşe că : „Pe vremea lui (adică X 9
— Eu zic — spunea Petru şi au cumpărat două perechi de Din această cauză în comuna Riş- atunci cînd era flăcău), ehei, lucru X Mă zbat prin .ţarcuri de zidire-naltâ, 9
Dancea — să facem o -gospo cai cu căruţe şi hamuri. Au Practica vieţii de fiecare zi afir culifa, unde ar .putea să activeze o rile mergeau s'trună“. dacă nu pune 'i
dărie. Apăi, cine vrea, bine, mai cumpărat două săpătoare şi mă în chip de netăgăduit rolul deo brigadă artistică de agitaţie, ale că utr.ăru! cu seriozitate, pentru ca lu X Topit de doru-arşiţelor de foc 4
cine nu... un plug. Nu a trecut mult timp sebit de însemnat pe care activita rei programe să nu scape nimic din crurile să meargă şi acum bine 1
şi s-a început împărţirea a- tea culturală îl joacă în marea ope multiplele aspecte ce se ivesc, unde L Las lucrul meu tihnit, ia umbră, !baltă. 1
Aşa s-a format un grup de vansurilor. Pînă acum au pri ră de transformare a satelor noa ar putea exista un cor etc., nu există Atîta vreme cit în această comu L 1
8 familii, care au făcut cerere mit de patru ori avansuri. De stre, de luminare şi continuă îmbu în fapt decît o echipă de fluieraşi şi nă nu se va alcătui un plan siste Şi-n larg minat de-un fur tunatec jind, 4
de intrare în gospodărie în pri pildă, familia colectivistului nătăţire a condiţiilor de viaja ale o formaţiune de dansuri populare. matic, cu probleme repartizate pe oa X 1
ma zi. Printre ei se aflau Pe Gheorghe Popa, cu doi mem ţăranilor muncitori. Documentele de După cum se vede, întreaga viaţă meni, atîta vreme cît tov. Şimîon I Al cărui val avan îm i,sparge pieptul, î
tru Dancea şi Gheorghe Coz- bri, a luat 3.000 lei, familia partid trasează ca o sarcină de. pri culturală e concentrată în limitele Luca, directorul căminului cultural, 1
ma. Au început munca de lă lui Petru Dancea 2.000 lei. Cu mă .importantă continua îmbunătă a două formajiuni artistice, care prin va fi lăsat să muncească la întim- X Eu la limanul vostru-am s ă ,descind,
murire în sat. Au colindat, îm ajutorul gospodăriei, Dancea ţire a viefii culturale. natura lor sînt cel mai simplu de plare, atîta vreme cît nu vor fi traşi 4
preună cu preşedintele sfatului şi-a cumpărat şi o vacă. organizat, şi care de altfel, nici nu la răspundere de către comitetul e- X
popular, Ion Andronic, ,pe la In regiunea Hunedoara, acest lu au prea mari posibilităţi în ceea ce xecutiv, toţi acei care dovedesc su X Acolo-n clmp, la arie, de- a-dreptul. 1
multe case. Ţăranii muncitori, Cînd au văzut colectiviştii cru e înţeles din ce în ce ;mai mult. priveşte .combaterea anumitor lipsuri perficialitate şi nepăsare în domeniul
care fuseseră obişnuiţi să aibe ce producţie de zarzavaturi se Organele chemate şă răspundă de sau relevarea diverselor succese. muncii culturale, în zadar se vor X Ca muşchii mei, mai afinaţi un pic, 4
bucata lor de .pămînt, nu se obţine, s-au bucurat cu toţii. ducerea sa la îndeplinire, obfin me căuta soluţii. Ele nu vor cădea !din X 1
prea încumetau să ' intre în Au hotărît să deschidă un reu succese deosebite. Sînt multe sa Şi, fiindcă veni vorba de căuta cer şî nici din altă parte. Să mi se-ndese, !să se facă criţă, T
gospodărie. Timp de vreo două chioşc al gospodăriei în oraşul tele din regiunea noastră. în care rea unei soluţii, e bine să se .ştie că l
luni şi jumătate, numărul ce Alba Iulia. Şi l-au deschis. In activitatea culturală se desfăşoară în nici un caz limitarea la ceea ce V. D. J
lor care voiau să fie colecti fiecare seară se culeg roşii, ar sistematic. Pot fi date aici exemple X Cînd snopii grei in furcă-am .să-i ridic,
vişti cînd se mărea, cînd scă ca Simeria Veche, Tîmpa, Petreşti, şi nu despre tovarăşa Leontina Benea, di X 1
dea. Cei care nu erau lămuriţi dei şi laltele, iar a douia zi, di Poiana, Dobra etc. rectoarea căminului cultural, se poa X Aşa cum m irii în şea o mîn druliţă.
îndeajuns despre avantajele mineaţa, sînt transportate în Nu odată s-a discutai in cadrul Co- te spune că e complet pasivă în ceea 4
gospodăriei, se împotriveau. Pă oraş. Fiind de calitate bună, Dar alături de acestea, mai exis ¦miteiului executiv al Sfatului popular ce priveşte atribuţiunile ce-i revin. X Dar seara ănd om răsufla puţin, 4
ţania lui Gheorghe Crişan, este mărfurile lor sînt cumpărate în tă şi unele localităţi în care .proble din comuna Filimon Sîrbu, raionul 4
grăitoare. Acesta, fiind influen primul rînd. mele de ordin cultural sînt lăsate llia, situaţia muncii culturale din a- In comuna Filimon Sîrbu, există ti X Dină burţii io t prinosul -ce se cere, -i 4
ţat de Florea Draşovean, de pe planul doi. Un asemenea caz nl-1 ceasiă localitate. Şi, de fiecare dată neret, există elemente destule cu care X 1
două ori s-a retras din gospo Cei din colectivă tocmai lua oferă comuna Rişculiţa din raionul s-a ajuns la concluzia că ea trebuie să se poată alcătui o brigadă artis X Să .nu mă omeniţi ca pe-,un străin I
dărie. Dar, pînă la urmă tot a seră prînzul. Erau la umbra u- Brad. ................ serios îmbunătăţită. Din păcate însă, tică de agitaţie, o formaţiune de jo X )
intrat. Gheorghe Crăciun a fost nui nuc şi se odihneau. mereu s-a rămas doar la această fa curi populare eic. Ce folos însă că nu X Cu-o puică friptă şi gogoşi .cu miere. 1
influenţat de Ion Ciugudean şi Nu se poate spune că aici nu ar ză, măsuri practice şi hotărîte nu se ocupă nimeni cu seriozitate pentru I
nu a mai intrat. Poate, în cu- — Apăi, — începu colectivis exista nici un fel de viată culturală. s-au luat pînă acum. Iată pentru ce mobilizarea lor. X Eu şi cu-o ceapă-s tare mulţumit I
rînd, se va răzgîndi... tul Iosif Rusu — dacă ne mer Există. Atîta doar că aceasta merge aici viaţa culturală lîncezeşle; for ~]
ge ca pînă acum, să ştiţi că o cum se poate, cum se nimereşte, în- maţiuni culturale trainice nu există, Degeaba se vor ţine la comitetul e- X Să-i ard un pumn — şi miez şi ochi să-i tasa, 0
Optimism să iasă bine. Gîndiţi-vă, numai tîmplător. Conţinutul rarelor mani iar biblioteca şade sub cheie, nefolo- xecutiv şedinţe in 'care să se ana c I
pînă în prezent am vîndut mar festări artistice ce au loc, este, pu siiă, în biroul „Stării civile". Ne mai lizeze activitatea culturală. Dacă in X De usturimea ei să pttng >cumplit, I
Cei 8, cărora li se mai ali fă de peste 20.000 lei. Cred, că tem spune, complect rupt de ne vorbind de aparatul de radio, care, urma acestor şedinţe nu se vor lua 'i
piseră cîţiva, „erau siguri“ — pînă la sfîrşitul anului vom mai voile şi sarcinile zilnice, de realita din cauza dezinteresului manifestat, măsurile necesare pentru mobilizarea X Cum plinge-n noaptea nunţii o mireasă.
spunea .Iosif Rusu — că vor recolta încă vreo 17— 18 va tea localităţii. nu e pus la indemîna ţăranilor mun pe frontul culturii a tuturor factorilor X I
forma gospodăria. goane de zarzavaturi. Aseală, citori. competenţi, dacă nu vor fi traşi cu X- Şi-apoi. de vlagă, ca o rufă stors, 1
fusei cu Oarga şi am scos car In comuna Rişculiţa, există cca. tărie la răspundere toţi acei care, in- 1
Au început să lucreze. Au a- tofi dintr-un cuib, aşa, la în- 8 cadre didactice, plus încă un nu Comitetul executiv se mulţumeşte ventind felurite „cauze obiective", cau X S-adorm buştean — de m-ai lega în funii, I
dus gunoiul şi au făcut răsad tîmplare. Cîţi credeţi că am gă măr însemnat de alţi intelectuali. E- doar să dea sarcini învăţătorului Ri- tă să .fugă de muncă, lucrurile nu se X I
niţe, au amenajat un grajd sit ? 35. Am crezut că numai xistă de asemenea, un număr de a- hac, iar acesta se descotoroseşte re vor îndrepta. X Lăsind al poeziei fir. netors, 1
pentru cai. Acestea se întîm- în acel cuib este aşa, dar cînd proape 100 tineri. Nu s-ar putea cre pede de ele, mărturisind placid şi
plau cu o lună înainte de inau am săpat şi la alte cuiburi, de, deci, că, avînd la dispoziţie a- constant: „Nu este tineret, nti-i cu EMILI AN POPA X Pe seama greieruşilor şi-a lunii.
am găsit şi peste 40 de cartofi. semenea forte, nu există posibilităţi cine să faci muncă cullurală". Cit corespondent
gurare. pentru desfăşurarea unei munci cul r
Se uniseră 18 familii. în — Am auzit — intră în vor turale rodnice. Şi totuşi, rezultatele l
sînt sub aşteptări. învăţătorii, ca şi X Ca. Într-o zi să pot pleca din sat
fiinţarea s-a hotărît să fie pe ceilalţi intelectuali din comună, sînt
gata să dedare, în cor că e i^ v o r X Ori. rum. se zice. din „documentare",
să ajute munca culturală“. La fel r Tot, ca un sac, de cîntece-ncărcat,
tov. Aurel Negriţi, preşedintele sfatu X
lui popular cît şi Sabin Cean, se X Dar fără niciun vers în buzunare.
cretarul sfatului, dau la rîndul lor
De-atunci, de scris de-o să vă fie greu,
toate asigurările că ei, sînt gata
Trimiteţi griu. la piaţă, că-i mai bine;
M-oi bucura, de parcă satul meu,
Ca un părinte a venit, la mine.
Cil mă priveşte, n am nici eu de gînd
Sâ-ntind spre voi o punte de hîr-tie.
Doar prin ziar, aşa, din ănd în ănd,
Salut vă zic cu cîte-o poezie.
Iar voi, simţindu-i proaspătul tumult.
Ţîşnind sălbatic, mîndră pălălae,
Să ştifi atunci, că vă doreşte mult T
Al vostru fiu şi frate,
Niculae
NIGULAE STOIAN
*—d \—I u/w/uJc
Cinci în sat — una la sfat -an
Aceasta este deviza colecto zice el. Restul... să vedem. Sînt gazeta de perete a organiza bil că vor să tacă din mine o ga
rului Vasile Ilieş de la Sfatul Incepînd de marţea nu mai ţiei de bază şi comitetului sindical zetă de perete ce apare trimestrial.
popular al comunei Foit. La fie de secţie — „Electrică“ — de Ia u-
care început de săptămînă el vine pe la sfat. Pleacă pe „te zina „Victoria" Călan, şi drept să Rog insistent pe această cale pe
are grijă să întocmească un ren". Unde ? Marţea în Boiu, vă spun m-am bucurat foarte mult tovarăşii care răspund de mine, şi
plan de muncă foarte amănun sat renumit pentru ţuică bună, cînd am apărut in prima ediţie. Dar în special pe tov. Mihai Crăiuceanu
ţit. Pe zile şi chiar ore dacă miercurea tot după ţuică, dar bucuria mi-a fost de scurtă durată. responsabilul colectivului de redacţie
vreţi. Nu vrea nici în ruptul în satul Cigmău, joia merge la şi pe tovarăşii Ioan Moga, Aurel
capuiui să fie criticat pentru că Bobîlna că doar şi acolo e o Atît organizaţia de bază cit şl co Şiucă, Ioan Munteanu, membri ai
ar fi un birocrat, că stă numai ţuică faină, vinerea şi-o rezer lectivul de redacţie, m-au dat uitării acestui colectiv să-şi mai amintească
în birou. De aceea, are grijă să vă pentru bufetul din Foit — şi, de la 15 mai, cînd am apărut că exist şi să mă pună în rînd cu
prevadă mai mult muncă de să nu se supere nici gestiona prima oară şi pînă acum (15 au celelalte surori ale mele din uzină.
, teren". De ochii iumii, o sin rul de aici — iar sîmbăta mai gust), stau tot neschimbată. Proba-
gură zi pe săptămînă, şi aceea are cile ceva de rezolvat şi pe Cu respect,
este lunea, o sacrifică pentru acasă. Oare ziua în care va gazeta de perete „Electrică“
lucrări de scriptologie aşa cum trebui să ,dea socoteală de tot
ceea ce face, cînd va fi ?
> c*-< i > ^ O <5**-‘ßüP-^i> <&¦. «
Taina razelor cosmice bază ale razelor cosmice, pe care le Ca şi în meteorologie, şi aici exis ale acestei planete, luate din diferite toare-rachetă care îi vor permite să de chibrituri. Este vorba de chibri Trei feluri de mînGare
numim „particule primare“, nu ajung tă o întreagă refea de staţii pentru părţi ale lumii. se deplaseze şi să se rotească, re turi lungi de semnalizare, care ard şi... o neglijentă
Originea şî natura razelor cosmi deloc la suprafaţa pămîntului. Aceasta studierea razelor cosmice, in cursul zervoare sferice pentru carburanţi,
ce este una dintre cele mai intere din cauză că întîlnesc atomi şi mole Anului Geofizic Internaţional se vor Pe şantierul unde totui braţe cu dublă articulaţie, purtătoare timp de două minute cu o flacără La restaurantul cooperativei „Mun
sante probleme ale fizicii moderne. cule în atmosferă. Energia acestor crea noi stafii de-a lungul latitudini este imponderabil de instrumente. Aceste mecanisme vor citorul" din Călan, deservirea consu
particule — de milioane de ori mai lor geografice dintre Polul Nord şi fi dirijate de la un tablou de coman mare, de culoare roşie. Lumina pro matorilor lasă ,foarte mult de dorit.
Unul din principalele obiective pe mare decît energia produsă de cel Polul Sud. Dacă existenţa „scafandrilor vidu dă de pe platforma centrală. Astfel Aci, există o mare sărăcie in ceea ce
care le urmăresc oamenii de ştiinţa mai mare accelerator atomic — .spar lui“ (interplanetar) se dovedeşte po scafandrul spaţiului va putea găuri, dusă de acesta se poate vedea la o priveşte preparatele culinare. De pil
din lumea întreagă în cursul Anului ge particulele atmosferice şi creează Noi dale despre planeta sibilă, dacă omul poate să biruie ob suda, lustrui, ajusta, asambla uriaşe dă, în ziua de 13 august, existau nu
Geofizic .Internaţional este să sirin noi raze cosmice denumite „raze se Mărie stacolele din spaţiu, el va putea con piese metalice... care nu cîntăresc ni distanţă de 16 km. Noul tip de chi mai trei feluri de mincare şi anume:
gă cît mai multe date despre razele cundare“. strui astronavele care vor explora sis mic. brituri este folosit mai ales de mari varză cu carne de oaie, tocană cu
cosmice. La sesiunea Comitetului internaţio temul nostru solar. Rachete aerodi carne de oaie şi ciorbă.
Pînă în prezent s-au făcut observa nal pentru cercetarea planetei Marte, namice vor ridica pe o orbită din ju Cîteva date despre nari, de călătorii şi muncitorii din
Existenţa razelor cosmice este cu ţii şi măsurători numai asupra ra care s-a încheiat recent la Arizona, rul pămîntului elementele unui mare limbile lumii Cui nu i-au plăcut, sau nu-i plac
noscută de 50 de ani, dar originea zelor secundare. Şi acestea dispun oamenii de ştiinţă au prezentat nu satelit artificial, care va servi în ace munţi, în pustiuri sau locurile puţin aceste mincări, n-a avut altceva de
şi natura lor nu au fost elucidate nici de o cantitate de energie atît de ma meroase date despre acest corp ce laşi timp drept locuinţă astronaufilor, După cele mai noi date furnizate de făcut decit să-şi pună „pojta-n cui“,
pînă în prezent. re îneît an fost identificate nu numai resc. drept depozit pentru echipamentul lor, Institutul de etimologie şi sociologie umblate. In caz de nevoie cu ajutorul lucru pe care de altfel l-am făcui şi
pe vîrfuri de munţi şi ta suprafaţa precum şi ca bază intermediară între din Londra, în prezent sînt vorbite în lor poate fi semnalată o primejdie, noi,, fiindcă n-am avut încotro.
Se ..ştie că razele cosmice sînt com pămîntului, ci şi în pămînt la o adîn- Oamenii de ştiinţă afirmă că con pămînt şi planete. lume 2.796 limbi, in acest număr nu
puse în general -din particule electri cime destul de mare. diţiile atmosferice de pe Marte cores sînt incluse dialectele diferitelor limbi. prevenindu-se astfel accidentele. Dacă vrei să bei un pahar cu apă
zate. Se consideră că multe dintre pund celor de pe pămînt, dar variaţiile Pe acest şanlier unde toiul va pluti Cea mai răşpîndită limbă din lume minerală sau sifon, n-ai să poţi, pentru
ele sînt protonii nucleului atomic al Cercetătorii care lucrează în reţeaua de temperatură sînt mult mai accen în apropierea satelitului-cetate, fără este limba chineză, vorbită de peste O sondă care poate că la acest restaurant nu se găsesc
elementelor grele şi electroni cu mare staţiilor de observaţie lansează simul tuate. Se prea poate ca pe Marte să să se apropie sau să se îndepărteze jumătate miliard de oameni, urmată fi înghiţită din cauza neglijenţei responsabilului
energie sau combinaţii de electroni şi tan baloane, şi rachete care zboară existe viaţă organică care diferă însă vreo dată, scafandrii se vor de limba engleză cu 250 milioane, ,restaurantului şi a conducerii coope
protoni. deasupra diferitelor longitudini şi la mult de cea de pe pămînt. De aseme deplasa cu ajutorul unor mici rusă — peste 150 milioane, japoneză institutul de cercetări din Dresda rativei respective.
titudini geografice în timpul cînd ac nea s-a observat că pe Marte apare rachete de mînă. Singurul zgomot ca- 100 milioane etc. (R.D. Germană), de sub conducerea
Aceste particule bombardează pă- tivitatea solară este mai mare. Aceste peripdîc o lumină aibaslră care lu re-l vor auzi va fi cel al respiraţiei profesorului von Ardenne, împreună Nu crede conducerea cooperativei
mîntu! continuu şi din toate .dir^ţide- zboruri simultane ale baloanelor şi minează întreaga suprafaţă a acestei lor în interiorul căştii şi cel al con Un arbore muzical cu laboratorul doctorului Nier, a pro respective, că e necesar ca restauran
Una din problemele principale de planele. Taina acestei lumini nu a fost versaţiilor transmise prin radio. Din iectat o sondă care poate fî înghi tul din acest centru muncitoresc, să
care se ocupă astrofizica este sursa rachetelor vor furniza date cu privire încă explicată. unele puncte de vedere, condiţiile lor Aşa-numitul arbore-flaut creşte în ţită. După înghiţire, in timp ce son aibă un bogat sortiment de preparate,
acestor particule. Unii oameni de ştiin de muncă vor semăna cu cele ale Africa. Este un fel de salcîm ale că da trece iprin aparatul digestiv al culinare, ane minerale ele.? Conside
ţă cred că radele cosmice vin din la razele cosmice primare şi vor con Toate aceste dale au fost obţinute „adevăraţilor" scafandri submarini, rui fructe sini mîncate de insecte. omului, ea semnalează unui aparat răm că şi conducerea U.R.C.C, Hu
în cursul ultimului an cînd Marte excepfmd însă efectele greutăţii. F.i Vîntul suflînd prin găurile formate de recepţie înzestrat cu un oscilograf nedoara este răspunzătoare de această
spaţiul interstelar. Alţii consideră că tribui la elucidarea problemei privind s-a apropiat de pătnînl la o distan vor deplasa, fără a depune eforturi, scoate sunete de diferite înălţimi, a- valori ca presiunea şip H-ul fiecărei stare de lucruri şl că trebuie să ia
ţă de 56 milioane km. Cu acest prilej bîrne uriaşe pentru construirea mo semănătoare timbrului flautului. Un porţiuni. Sonda constă dintr-un bas- măsuri pentru a .pune lucrurile la
ele .sînt emise de soare. In orice caz simetria razelor cosmice în căderea s-au făcut peste 100.000 de fotografii toarelor de o formă neobişnuită, care v.înt puternic suflînd într-o pădure de tonaş cu o lungime de 24 mm. pre punct şi a asigura o bună deservire
vor circula în spaţiul interplanetar, asemenea arbori dă impresia unei or văzut cu un înveliş din material plas
toii sînt de acord că activitatea so lor pe ambele emisfere. fără să întîmpine cea mai mică re chestre de instrumente de suflaL tic. In interiorul bastonaşului se află a jurnaliştilor, turnătorilor, cocsa-
zistenţă Şi toate acestea vor părea un transistor, precum şi un aparat de riior, şi a celorlalţi muncitori din
lară are o influenţă puternică asupra Razele primare vor fi studiate cu lucrurile cele măi fireşti din lume... Flacăra unui chibrit emisie pe unde scurte, deservit de un Călan.
ajutorul .instrumentelor speciale .pur vizibilă ia 16 km. microacumulator. Intr-un viitor apro
intensităţii şi propagării . lor. Un scafandru al spaţiului va avea piat, această sondă va deveni un UN GROP DE MUNCITORI
tate de sateliţi artificiali care vor pă nevoie dc maşini speciale cu tenta Fabrica de chibrituri din Şanbai accesoriu medical indispensabil pen
O -dificultate în studierea ace,stor cule. Acestea se vor compune din tru diagnosticarea multor boli interne,
trunde în atmosfera ce înconjoară pă (R. P. Chineză), produce un nou tip utilizarea lui permiţînd importanie de
particule este acţiunea atmosferei ca braţe articulate, înzestrate cu instru terminări de valori din tractul gastro-
mîntul. in festin al. Pe baza acestora, medicul
re învăluie pămîntul. Particulele de mente variate. Maşina va poseda mo- poate trage concluzii asupra stării
stomacului şi a intestinelor, precum
şi asupra bolii.
