Page 51 - 1957-08

Nr. 832
Din nou despre calitatea 'Unitate cooperatistă fruntaşă pe regiune
Dăunăzi, am fost la Combinatul
siderurgic din Hunedoara. Şi aşa cum
fac întotdeauna, şi de data aceasta
m-am dus pe la secţia întîia furnale.
Ca să ajung pe platforma de încăr­
care, a trebuit să urc pe nişte scări
care nu se mai terminau, parcă. A-
juns sus, am găsit pe Ioan Luţic, şe­
ful echipei' de încărcători-prăjitori. Al­
tădată, mă întîmpina voios. Acum
însă, am citit pe fata lui amărăciu­
ne. Curios să aflu cauza supărării,
l-am întrebat:
— Te văd cam supărat tovarăşe
Luţic...
— Supărat, e puţin spus. Hită-te
şi dumneata la grămada aceea de
minereu... Ala-i minereu ? Praf...
L'-am pus de-o parte pentru că ni-e
frică să-l trimitem în furnale.
M-am uitat la grămada de mine­
reu care mi-a arătat-o Luţic. 0 gră­
madă apreciabilă...
— Şi?
— Şi...
Am văzut că tov. Luţic riu prea
are 'Chef de vorbă, aşa că .am plecat
de acolo. Am coborît din nou ace­
leaşi scări şi m-am îndreptat cătfe
furnale.
L-am întîlnit pe tov. .inginer Dinu,
şeful secţiei. Cu dînsul am avut o
convorbire scurtă.
— De la un !timp, discutăm numai
despre minereul ăsta pe care-1 pri­
mim de la Teliuc şi Ghelar — mi-a
spus el. E drept că uneori primim
minereu de calitate bună, dar tot
atît de drept este, că alteori, e de
o calitate extrem de proastă. Tova­
răşii de acolo nu respectă întotdeau­
na granulaţia. De multe ori primim
în loc de minereu, praf de minereu.
Inchipuiţi-vă ce greutăţi ni se pro­
voacă în aceste cazuri. Dacă-1 bă­
găm în furnal, o parte din el este
aruncat afară de gaz, iar cealaltă
parte provoacă lipituri la gîtul fur­
nalului, apoi surpări. In asemenea
condiţii, furnalul funcţionează prost,
productivitatea muncii scade, iar pre-
ţul de cost al fontei creşte, întrucît
trebuie să mărim şi cantitatea de cocs
necesară topirii.
— Bine, zic eu, dar nu i-aţi sezi-
sat pe tovarăşii de la Trustul minier ?
— Dacă nu i-am sezisat? 6red că
am şi uitat de cîte ori am fost pe la
ei. Principalul motiv, pe care-1 invo­
că aproape întotdeauna, este acela
că, nu ar avea condiţii de sortare.
Un timp, tov. ing. Dinu a tăcut.
M A G A Z IN
S1MBATA 17 AUGUST 1957
SPECTACOLE
CINEMATOGRAFICE
DEVA: 0 făptură divină; Ives
•Montând; Cinema Grădina de va­
ră : Vagabondul; ALBA 1ULIA: în­
drăgostiţii : APOLDU DE SUS : Sem­
ne particulare : BARU MARE : Carola
!iLamberti ; BRAD: Cronica amanţi
lor să ra c i: HAŢEG: Asaltul fortu­
lui din -munţi: ILIA : Thereze Ra-
q in ; LONEA Poznaşii din Beren-
b u rg : ORAŞT1E:: Dacă toţi tinerii
din lum e! PETROŞANI: in toiul
luptei: SEBEŞ : Frumoasele nopţii;
SIMERIA: Muzică şi dragoste; TE-
IUŞ : Tu şi camarazii t ă i : ZLATNA.
Cazul pilotului Maresz ; PETRILA:
•Am fost mai tare.
SELECŢI UNI DIN
PROGRAMUL DE RADIO
Programul 1 : 6,15 Muzică populară
romînească; 7,07 Muzică; 7,40 Con­
cert de dimineaţăn 9,00 .!Cunoaşteţi
a ria ? " ; 10,00 Muzică uşoară; 10,20
Muzică populară romînească: 11,03
Muzică uşoară: 11,45 Muzică din o-
p ere : 12,34 Mari ansambluri corale:
La secţia laminoare a Com­
binatului siderurgic din Hune­
doara, s-a încheiat de cur-înd o
lună de experimentare a siste­
mului de salarizare îmbunătă­
ţit. Faptul că această acţiune
s-a desfăşurat în bune condi-
ţiuni, că în cea mai mare parte
a locurilor de muncă ea a dat
rezultate bune şi că, în general,
!procesul tehnologic s-a îmbună­
tăţit, iar productivitatea muncii
a început să crească, se dato-
reşte, desigur, şi punerii în
-practică a numeroaselor pro­
puneri făcute de muncitori, în­
că în perioada de consultare,
propuneri care au pregătit şi
ajutat desfăşurarea optimă a
•experimentării salarizării îm­
bunătăţite.
întocmirea planului de mă­
suri tehnico-orgamzatorice pe
baza propunerilor făcute de
muncitori, repartizarea sarcini­
lor pe oameni, şi stabilirea u-
nor termene juste de realizare
a lor, a stat şi continuă să
‘stea în centrul preocupărilor
conducerii secţiei, cît şi în a-
tenţia organizaţiei de partid şi
a comitetului sindical de secţie.
Acest fapt a făcut ca bilanţul
înfăptuirii măsurilor tehnico-or-
gănizatorice să fie deosebit de
bogat. Din cele aproximativ 30
de propuneri mai importante,
majoritatea au fost realizate.
parcă, să-şi aducă aminte de ceva.
Apoi a continuat:
—¦ Şi să vă mai .spun ceva. In a-
fără de faptul că de multe ori cali­
tatea minereului lasă de dorit, de
foarte multe ori tovarăşii de la Teliuc
şi Ghelar nu respectă ritmicitatea li­
vrărilor. Sînt multe zile cînd canti­
tatea pe care o primim de la ambele
mine, nu acoperă nici jumătate din
ceea ce ar trebui să !primim.
Tovarăşul ing. Dinu mi-a arătat a-
poi situaţia intrărilor de minereu la
secţia întîia furnale. Intr-adevăr, rit­ pelul de unitate fruntaşă , pe
micitatea livrărilor era într-o situa­
ţie destul de proastă. De la 1 au­
gust, în nici o zi, minele de fier din
Teliuc şi Ghelar nu trimiseseră can­
titatea de minereu prevăzută în con­
tract. Ba mai mult, în unele zile, la
rubrica intrări, nu figura nici o ci­
fră. De pildă, în ziua de 4 august,
mina Teliuc nu trimisese furnalelor
nici un kilogram de minereu.
Am plecat de la furnale tot atît
de amărît cum era şi .şeful echipei
de la prăjitoare, tov. Ioan Luţic. Şi
m-am gîndit:
De ce oare tovarăşii de la Ghelar
şi Teliuc nu-şi respectă obligaţiunile
contractuale faţă de Combinatul si­
derurgic din Hunedoara ? De ce mi­
nereul pe care-1 trimit nu-i de cali­
tate corespunzătoare ? Răspuns la a-
ceste întrebări, bineînţeles, că nu mi-
am putut da. Se poate că îd anumite
zile, într-adevăr, să nu existe condi­
ţii ca să se trimită minereu sortat
la granulaţia prevăzută în STAS-uri.
Dar pentru că acest lucru se întîm-
plă zile şi săptâmîni de-a rîndul,
înseamnă că Ia Trustul minier pro­
blema livrărilor de minereu de cali­
tate către furnale, este privită cu o
superficialitate crasă. De asemenea,
ei privesc fără răspundere problema
ritmicităţii livrărilor către furnale.
Furnaliştii depun eforturi mari pen­
tru a suplini lipsurile în aprovizio­
nare, pentru a menţine productivita­
tea, pentru a reduce preţul de cost.
Tovarăşii mineri de la Teliuc şi Ghe­
lar trebuie să-l ajute, să le uşureze
aceste eforturi. Mai întîi să le sor­
teze minereul la granulaţia necesară,
apoi să le livreze minereul conform
prevederilor contractuale. Atît, şi fur­
naliştii vor fi mulţumiţi ; vor produce
fontă multă şi de calitate din ce în
ce mai bună.
GH. PAVEL’
13,05 Concert de prînz; 14,45 Muzică
populară romînească: 17,30 „înşira­
te m ărgărite": Slavici povestind co­
piilor : „Doi feţi cu stea în frunte":
18.00 Din prelucrările de folclor ale
compozitorilor noştri; 19,10 Ciclul
„Pe meleagurile patriei" suită pentru
cvartet de coarde; 19,45 Răspundem
ascultătorilor: 19,35 „Noapte bună,
copii": „Albina şi cerbul" — basm
popular m ongol: 20,00 Piese instru­
mentale de mare popularitate; 20,15
Scriitori la microfon: Mihai Beniuc;
20.30 Muzică uşoară; 21,15 Muzică
de d a n s; 22,30 Muzică de dans.
Programul I I : 14,03 Muzică populară
ardelenească: 15,00 Muzică uşoară;
15.30 De la o melodie la alta ; 16,50
Muzică populară romînească; 17,30
Cîntă corul Radio; 19,00 Gîntă or­
chestra rusă de Stat „Nikolai Osi-
pov": 19,30 Muzică de d an s; 20,03
Seară de operetă : „Frumoasa Elenă"
de Offenbach; 21,05 Jocuri populare
romîneşti; 21,15 Concert de estradă;
22.00 -Muzică de dans; 22,30 La sfîrşit
de săptămînă, cîtec, joc şi voie bună ;
23,52 Muzică de dans.
A 4ăsufi!e tehn?co*ofgan?Latoríce—
în a te n ţia conducerii secţiei
Cîteva exemple sînt edificatoa­
re pentru a ne putea da seama
de importanţa lor şi de îmbu­
nătăţirile pe care le-au adus
procesului de producţie. De mul­
tă vreme, pisica de la cabina
macaralei nr. 10 bis se defec­
ta des, producîad perturbări
în producţie. Cu ocazia consul­
tărilor care au avut loc în legă­
tură cu noua salarizare, mai
mulţi muncitori au arătat pre­
judiciile pe care le aduce a-
ceastă defecţiune şi au propus
remedierea ei într-un termen cît
mai scurt. Propunerea a fost
studiată, apoi a fost trecută în
planul de măsuri tehnico-orga-
nizatorice. Cu rezolvarea aces­
tei propuneri au fost însărcinaţi
tovarăşii Ion Zidaru, şeful ser­
viciului de întreţinere, şi ingi­
nerul Nicolae Pascu din partea
conducerii secţiei. Astfel, în­
tr-un timp- scurt, pisica de ta
cabina macaralei nr. 10 bis a
fost înlocuită.
Tot în termen scurt s-au re­
¦ü-WUMUL SOC!Al ISMULUI Pag. 3
De vorbi eii prim-topitorul
In ziua aceea cooperatorii o permanentă aprovizionare, ţi* cu 101 Ia sută, la fîn cu 1.425 GHEORGHE ŞNEL
din Baru Mare se îndreptau nînd cont de specificul şi ce­
grăbiţi spre sala din centrul la sută etc.
comunei. Cei mai mulţi discu­ rinţele localnicilor, vînzătorii
tau despre gestionari, vînză- şi gestionarii şi-au făcut dato­ Un ajutor serios s-a primit In acea zi, Gheorghe Şnel nu bit despre felul cum muncesc
tori, despre aprovizionarea coo­ ria conştiincios, servind consu­ se simţea în apele lui. Abia ve­ ei, despre condiţiile de muncă
perativei cu mărfurile necesare matorii în mod-civilizat. Numai din partea instructorilor terito­ nise din concediu de boală, şi viaţă, despre chestiuni par­
consumatorilor. In comuna 1or, într-un singur trimestru s-au după o absenţă de cîteva zile, ticulare.
în ziua de 10 august s-a petre­ făcut economii în valoare de riali de partid, membrilor con­ si .acum se plimba dinţi-un loc
14.000 lei. In această muncă în altul, pe platforma furnalu­ — Noi, la furnal, luăm lucrul
cut un mare eveniment: s-au evidenţiat tovarăşii: Ion siliului sătesc, etc. Au luat cu- lui. Era nerăbdător să vadă din din mers. Chiar dacă-n timpul
cooperativa „înfrăţirea“ a pri­ Blidaru, gestionarul sectorului nou ace> şuvoi de fontă care acela curge fontă, înlocuim ime­
mit drapelul de unitate frunta­ ferochimică, care a avut o de­ vîntul la discuţii gestionari, avea să iasă din furnal. Ii pă­ diat brigada, fără ca producţia
şă pe regiune. Nu trecuse de- să sufere. Apoi, ne procurăm
cît o săptămînă de cînd în ace­ păşire *de 12 lia sută, Ion Stoica conducători, cooperatori care, rea rău că brigada lui avea o din timp materialul necesar
de la Alimentara cu o depăşire depăşire prea mică în primele pentru descărcare. In felul —es-
eaşi sală se sTrînseseră aceiaşi de 6 la sută, Traian Ştefan de pe lîngă faptul că au arătat zile ale lunii august. In timpul ta, după descărcare, nu pier­
oameni, pentru ca cooperativa la bufetul Baru Mare cu o de­ absenţei, fusese înlocuit de că­ dem timp cu lucruri mărunte.
„înfrăţirea“ să primească dra­ păşire de 5 la sută. importantele succese obţinute,
tre tov. Gheorghe Budenie, oare Ne interesa ce metode avan­
•raion. La decernarea celui de-ai Obiectivele cele mai de sea­ au scos în evidenţă unele lipsuri de fapt îndeplinise norma în sate de muncă se întrebuinţea­
doilea drapel, au luat parte to­ mă ale întrecerii au fost pi intre proporţie de 100,95 la sută. ză la furnalul 6. Şnel, dupji ce
varăşii Ştefan Uremia, preşe­ a ltele: păstrarea în bune con- care mai există şi au făcut Dar Şnel nu prea era mulţumit. s-a uitat cu coada ochiului la
dintele Uniunii Regionale a diţiuni a mărfurilor, economii De aceea se tot frămînta şi în­ unul din brigada sa, ne-a spus :
Cooperaţiei de Consum, Ion la toate sectoarele, deservirea în propuneri pentru îndreptarea demna oamenii. Lucrează doar
Paşca, .preşedintele U.R.C.C. mod civilizat a consumatorilor, de atîţia ani la furnale şi tot­ — In general, noi întrebuin­
Haţeg etc. Din referatul prezen­ corectitudine perfectă în înca­ lor. deauna a fost în fruntea între­ ţăm metoda Filipov, care constă
tat de tovarăşa Marioara Işcu, sarea valorilor. cerii. Acum, Gh. Şnel, prim- în descărcarea furnalului după
contabilă şefă, a reieşit că coo­ In încheiere, tov. Ion Paşoa, topitor la furnalul 6 al Com­ grafic. Spun, în general, deoa­
perativa „înfrăţirea“ a îndepli­ In ce priveşte achiziţiile, coo­ binatului siderurgic din Hune­ rece de multe ori nu respectăm
nit şi depăşit toţi indicii de perativa „înfrăţirea“ s-a achi­ a chemat membrii cooperativei doara, făcea ultimele pregătiri
plan. In afară de faptul că con­ tat cu cinste de sarcinile pe pentru descărcarea furnalului. graficul, bineînţeles din cauze
ducerea cooperativei ia asigurat care le-a avut. Astfel, planul a „înfrăţirea“ să muncească şi Pînă una-alta, l-am rugat să ne obiective.
fost îndeplinit la ouă, în pro­ spună cîte ceva din viaţa şi
mai bine, pentru a menţine munca lui. Şi cum era şi nor­ Am discutat apoi despre noul
porţie de 106 la sută, fa ,grîu, mal, a început cu producţia. sistem de salarizare, cu care
steagul de unitate fruntaşă pe este de acord. După cîte am
— In luna iulie — r.e-a spus înţeles, salariul ajunge ca îm­
regiune. preună cu soţia şi băieţaşul, să
tov. Şnel — am îndeplinit pla­ ducă o viaţă îndestulată.
A. v. nul în proporţie de 105 60 la'
sută. In lunile celela'te ale a- — Nu-mi place să mă laud.
B ezv o îta a industriei E şi normal ca atunci cînd
nului, am avut rezultate şi mai munceşti, să şi cîştigi, — a în­
alimentare din ţara bune, însă eu mă refer numai cheiat tov. Şnel.
la luna trecută. Brigada con­
noastră dusă de mine de la furnalul 6, Se apropia ora cînd pe gura
compusă de obicei din 9 oa­ furnalului urma să iasă fonta
-k Valoarea totală a investiţiilor meni, îşi face datoria aşa cum
alocate în această ramură industria­ trebuie. Mă pot mîndri cu mun­ incandescentă. Mai aveam multe
lă a crescut •simţitor în ultimii ani, citori ca Francisc Simion, aju­ lucruri de discutat. însă acum
ajungînd în anul 1956 la peste 545 nu se putea. In timp ce cobo­
milioane lei -faţă de 162,5 milioane torul meu, furnalistul Ion Tăr- ram scările, am auzit strigînd :
în anul 1951. năuceanu. „Pregătiţi-vă pentru descăr­
care 1“.
k An de an, au fost ridicate nu­ Apoi, primul-topitor ne-a vor­
meroase întreprinderi înzestrate cu V. ALBU
utilaj modern, iar cele vechi au fost
reconstruite şi modernizate. Astfel, TELEGRAME EXTERNE
după naţionalizarea principalelor mij­
Maria Mottel lucrează la maşina de capsat caiete, a fabricii de hîrtie loace de .producţie, au fost construite Partidele de opoziţie din Turcia,
„1 Mai“ Pelreşti. In cinstea zilei de 23 August şi-a luat angajamentul să 85 fabrici de pîine, paste făinoase,
dea cît mai multe caiete pentru co pii. zahăr, ulei, lapte şi produse lacta­ vor să se unească într-un comun
te, de conserve şi altele, iar 190 de
C U PILA PE R U G IN A întreprinderi şi-au sporit simţitor ca­ ISTAMBUL 14 (Agerpresj.— narea şedinţei din 12 august,
pacitatea de producţie prin reutila- ATB anunţă : La 13 Tugust pe care a durat peste tr.i ore, se­
D E M -m m D O R # t rea lor, prin introducerea tehnicii insula Halki în apropierea Is­ cretarul general al Par..dului
noi, prin crearea de noi secţii. tambulului şi-a continuat lucră^ Popular Republu n K. Giulek,
Reghina Schiller este înveleşte pe Ionel, cel puns. A bătut mai ta­ rile conferinţa conducătorilor a ¦a declarat ziariştilor următoa­
In fabricile construite pentru in­ trei partide de opoziţie din Tur­ rele :
infirmieră la căminul de care obişnuieşte să dea re — acelaşi rezultat. dustria alimentară în anii puterii popu­ cia — Partidul Popular Repu-
lare, gradul de mecanizare este de ¦blican, Partidul--- Libertăţii şi Partidele de opoziţie au con­
copii din oraşul mun­ din picioare, dincolo a- Abia după o jumătate 75 la 90 la sută. Partidul Republican Naţional, statat că poporul doreşte înfăp­
care s-a deschis la 12 august. tuirea unei colaborări între ele.
citoresc din HUnedoard. ¦şează :pe pernă căpşo- ¦ de oră, Reghina s-a k Pe baza creşterii productivităţii Conferinţa se ocupă de proble­ Avînd în vedere cele de mai sus
muncii şi în urma dezvoltării conti­ ma creării unui front de opozi­ am hotărit să continuăm ~chim-
De mai multă mente* * m k bă!cd d -v . trezit. A deschis uşa: nue a agriculturii, care i-a asigurat ţie comun în apropiatele ale­ bul de păreri asupra proble­
dincolo Vasilică a căzut — A dumneata eşti? an de an cantităţi tot mai mari de geri parlamentare. Şedinţele melor privind stabilirea acestei
materie primă, industria alimentară sînt secrete, dar ziarele au a- colaborări. In timpul discu­
s-a născut in ea şi-l urcă din nou în pă­ — Eu, i-a răspuns şi-a sporit mult volumul producţiei. ţiilor care au avut oc pînă în
In anul 1956 au fost date cu !89.609 flat că tratativele decurg favo­ prezent s-a constatat că con­
o aprigă dorinţă: tuc. Mai visează că A- sora. Dar de ce nu ard tone carne, cu 82.221 tone preparate
de carne, cu 17.995 tone peşte proas­ rabil şi că vor duce probabil ferinţa decurge într-o atmosfe­
să nu mai doarmă a- drian s-a trezit şi cere becurile ? păt şl semi conservat, cu 9.893 tone
conserve de carne şi peşte, cu 74.425 la unirea opoziţiei. După termi­ ră de cordialitate.
tunci cînd este in ser­ apă, iar ea îi potoleşte — Ştii, aseară, s-au tone conserve de legume şi fructe, cu
18.600 tone paste făinoase, cu 56.000
viciu de noapte la că­ setea. Ei, dar cîte nu stins, aşa, dintr-o da­ tone zahăr, cu 36.719 tone produse za­
haroase, cu 34.164 tone uleiuri şl gră­
min, şi cînd trebuie să visează. In vis, e o a- tă. Nu ştiu de ce... Sora simi vegetale comestibile, cu 802.000 Partidul Socialist Japonez condamnă mfenfie
aibă grijă de copil. Do­ devărată infirmieră. Pă­ a aprins lumina. hl. bere mai mult decît în anul
rinţa aceasta, însă, rui cat numai că atunci 1938. In anul 1956 au fost fabricate guvernului de a revizui consfifufia
şi-o poate satisface nici cînd se trezeşte din — Grozav, uite că 23.639 tone de brînzeturi şl 5.926 tone
cum. Cum intră în ser- somn, constată că nimic ard. Interesant... Adi­ de unt. De asemenea, industria ali­ TOKIO 14 (Agerpres). — La 13 vernului şi ale partidului guver
:viciu de noapte, cum neauri aţipisem... mentară a aprovizionat pe oamenii august au început la Tokio lucră­ nant, îndreptate spre militarizare:
adoarme. încuie uşile, nu s-a schimbat, ea a muncii din ţară, în ultimul an, cu rile aşa-zisului consiliu pentru stu­ ţării. Scopul acestui consiliu, de
stinge lumina, aruncă dormit buştean, iar Io­ Sora a constatai că 871.000 hl lapte de consum. dierea constituţiei Japoniei, format clară Partidul Socialist, este revl
o privire asupra pătu­ nel, Valerica, Vasilică, la căminul de copii to­ din reprezentanţi ai cercurilor con­ zuirea constituţiei Japoniei, ceea ci
curilor in care dorm, Adrian, Gheorghiţă şi tul era vraişte, aşa că A’ In dorinţa de a contribui la a- servatoare. va duce la atragerea Japoniei la po
a răspuns: provizionarea cu produse alimentare litica agresivă atomică a S.U.A., I;
cît mai variate şi de bună calitate, In legătură cu aceasta, Partidul trimiterea de soldaţi japonezi îi
— Da, se vede că a- muncitorii şi tehnicienii din indus­ străinătate.
tria alimentară, sporesc continuu nu­ Socialist Japonez a dat publicităţii
poate unii dintre viito­ ceilalţi copii, degeaba dineaori ai aţipit... mărul sortimentelor. Astfel, se produc o declaraţie în care critică cu as­ Partidul Socialist cere încetare;
peste 1800 sortimente de produse ali­ prime acţiunile unilaterale ale gu­ imediată a lucrărilor consiliului.
rii siderurgişti, şi se s-au trezit şi au cerut După ce a dat apă mentare, faţă de 980 cîte erau în a-
nul 1948. Printre acestea se numără
întinde pe pat. După o apă, că nimeni nu le-a copiilor, i-a învelii şi 80 la pîine şi produse făinoase, 31
la paste făinoase, 120 la conserve
clipă poţi să tragi cu dat. Blestemat e şi som­ a mai stat o clipă, sora de carne şi peşte, 76 la preparate de
carne, 70 la conserve de legume şi
tunul că nu se mai tre­ nul ăsta /... a plecat. Rămasă sin­ fructe, peste 200 la produse zaha­
roase, 120 Ia băuturi alcoolice etc.
zeşte. Ei, dar dorinţa a- Intr-o noapte, Reghi­ gură, Reghina a excla­
k Mişcarea inovatorilor s-a dez­
ceasta a ei, n-o lasă na dormea ca de obicei mat : voltat continuu în întreprinderile in­
dustriei alimentare. De la 78 de pro­
nici în somn. Aşa se fa­ şi visa. Visa ce-ar fi — De n-aş putea dor­ puneri de inovaţii făcute în anul
1950, s-a ajuns în anul 1956 la 2410
ce că, din momentul în făcut dacă n-ar fi dor­ m it Ah, blestematul de inovaţii acceptate pentru aplicare, care
au adus economii în valoare de peste
care moş Ene i-a-nchis mit. In timpul acesta, somn... 29.400.000 lei.
pleoapele, începe să vi­ venise o soră în con­ Apoi, s-a urcat din
seze. Visează că e trea­ trol. Şi mare i-a fost nou în pat, şi. peste o
ză şi că veghează som­ mirarea cînd a văzut că clipă sforăia.. Dorinţa
nul celor mici. Că um­ lu/nina e stinsă şi uşa ei aprigă se lăsase în­ 1 COOPERATIVA
L DE INVALIZI
blă în vîrjul picioarelor încuiată. A bătut uşor, vinsă.
printre pătucuri. Aici, dar nimeni nu i-a răs­ IONICA AJUSTORU
natului este datoare secţiei la­ [ „PROGRESUL u -
minoare şi cu rezolvarea altor din Deva
propuneri ale muncitorilor. Re­
pararea acoperişului halei, in­ f execută lucrări de croitorie fe- J
stalarea unui cîntar pentru cîn-
tărirea lingourilor care vin de [ mei, linjerie, precum şi orice fel
la oţelărie, procurarea de sticlă
colorată pentru protecţia maca­ L de reparaţiunl in acest dorne-
ragiilor de la şarjare şi altele.
In legătură cu -întîrzierea re­ [ niu, pentru populaţie,
parării acoperişului halei, con­
ducerea !combinatului aduce ca f De asemenea execută pentru
„argument“ faptul că î. misterul
n-a aprobat fondurile necesare. [ întreprinderi reparaţiuni Ia haî-
Credem că, conducerea combi­
natului ar trebui să insiste mai L ne de protecţie, linjerie etc. J
mult, şi să trimită o documen­
zolvat şi alte propuneri. De pil­ stabilit în program. .De aseme­ tare mai bogată. Repararea a- Preţurile sînt convenabile şi
dă, pînă la data de .24 .iulie, nea, într-o măsură mai mare
s-a terminat montarea a două ca înainte, s-a reglementat li­ coperişului halei este o proble­ C se pot achita în numerar sau prin 1
role noi la ştenderele de la ca- vrarea lingourilor calde şi la
ja.de blocuri. De asemenea, s-a dimensiunile prescrise, de către mă importantă şi, dacă se va virament. 3 C O O P. DE C O N S U M
rezolvat, înainte de termenul oţelărie. Spunem că într-o mă­ L
fixat în planul de măsuri teh- sură mai mare ca în trecut, în­ insista, ministerul va !aproba cu [ Comenzile se pot face direct 'j
nico-organizatorice, înlocuirea trucît în această direcţie nu s-a siguranţă fondurile necesare.
şinelor de la rularea podului făcut totul. Deşi există un dis­ L la atelierul de croitorie din stra- . 1
macaralei, punerea în funcţiu­ pecer special angajat pentru Exceptînd propunerile ne­
ne a unor ventilatoare de aeri­ reglementarea trimiterii lingou­ i
sire la cuptoarele adînci, con­ rilor de la oţelărie la laminoa­ realizate (oaa mai mare parte
fecţionarea a două plăci de ghi­ a acestora depind de condu­ [ da Cuza Vodă nr. 39 T
dare la mesele de comandă de re, totuşi, se întîmplă cazuri
la caja de blocuri etc. cînd acestea mai sosesc la la­ cerea combinatului.) putem spu­ I
minoare reci, şi deci trebuie
S-au rezolvat în întregime consumat un timp mai mare ne că la secţia laminoare, pla­
sau parţial şi numeroase pro­ pentru încălzirea lor.
puneri de ordin organizatoric, nul de măsuri tehnico-organi-
înainte, turnătoria combinatu­ In parte a fost rezolvată şi
lui livra secţiei laminoare -cilin­ propunerea privind livrarea a zatorice stă în permanenţă în a-
dri, nu după programul care 2 cilindri blocvalţuri de către tenţia conducerii secţiei. Acest
uzinele „23 August“ din Capi­
era stabilit, ci, doar atunci .cînd tală. In această direcţie, cuvîn- fapt garantează succesul expe­
cilindrii nu mai puteau fi men- ul cel mai greu trebuia să-'
ţi nuţi în producţie. Acum în ur­ aibă conducerea combinatului. rimentării sistemului de mlari-
ma măsurilor pe cam le-a Or, aceasta, n-a insistat în-
luat conducerea combinatu­ dejuns, şi, în prezent, a sosit •zare îmbunătăţit şi, 'bineînţeles,
doar un singur cilindru.
lui, turnătoria livrează secţiei sporirea continuă a producţiei şi
laminoare "cilindri; Ia ' timpul De altfel, conducerea- combi-
productivităţii muncii.