Page 52 - 1957-08
P. 52
Pag. 4 mVMUL SOClALISMÜm BBBBS n*i&i?t?iesdrcJiní*^A?rJijúUt-^i Mr. 8 32
[nfttarea « i l deN.S. Hruşciov
aapt pe stadionul central „Lenin1
DIN LU3HIKI
Dragi tovarăşi! găsit cordialitate şi înţelegere bucuroşi să vă raportăm că în Lupte crîncene în Algeria H»P* eeupă lo&isi al UMea Scrisoarea adresată
reciprocă, am văzut îngrijora nici una din problemele discu m Sum© in eeea ppiweşte
Scumpii noştri moscoviţi 1 rea pe care o încearcă fiecare tate de noi n-au existat dispute între trupele franceze extracţia sie ©ârtarae preşedintelui Republicii
om cinstit în legătură cu soar nici divergenţe, a ieşit la iveală şi patrioţii algerieni Franceze de secretariatul
Delegaţia de partid şi guver ta păcii. Am simţit dorinţa fier deplina unitate de vederi între
namentală a Uniunii Sovietice binte a germanilor de a întări partidele şi guvernele noastre ALGER 15 (Agerpres). — PEKIN 15 (Agerpres).—Fi în funcţiune exploatările des 0 . I. L
s-a întors chiar acum din Re forţele păcii, de a preîntîmpina (aplauze prelungite). In urma Agenţia France Presse trans nă la eliberare, China ocupa chise de Ia Haicijou (provincia
publica Democrată Germană un război, de a dezvolta rela tratativelor a fost semnată de mite un adevărat comunicat de locul al zecelea din lume şi al Tzziansi), minele de ia Dun- V--V--'Uv—-V-A. — —<*>./•
unde am fost într-o vizită de ţiile de prietenie între popoa claraţia comună. Cred că nu es război din Alger, relatînd des doilea din Asia în ceea ce pri san, Liriuan, Nipian (provincia
rele noastre, cu popoarele ce te nevoie să vă expun pe larg pre ciocnirile şi luptele oare au veşte extracţia de cărbune, ca Lironin). PARIS 15 (Agerpres). — Secre
prietenie k invitaţia Comitetu lorlalte ţări. conţinutul acestei declaraţii în- re se cifra la 61 milioane tone. In tariatul organizaţiei internaţionale
lui Central al Partidului So trucît ea a fost publicată as •avut loc în cursul ultimelor 1956 minele din Republica Se introduc noi metode de a ziariştilor a adresat preşedintelui
cialist Unit din Germania şi a La Berlin, Leipzig, Magde- tăzi în presă. Trebuie subliniat zile pe teritoriul Algeriei. Po Populară Chineză au livrat a- extracţie a cărbunelui. Minele Republicii Franceze următoarea
guvernului Republicii Demo burg, Rostock, în toate oraşele că declaraţia noastră comună trivit datelor provenite din sur proximativ 106 milioane tone au fost înzestrate cu o tehnică scrisoare :
crate Germane. şi satele pe care le-a vizitat de nu numai că corespunde pe de de cărbune. In prezent Repu înaintată. In iunie a. e. Ia mina
legaţia noastră, pe străzi şi în plin intereselor şi năzuinţelor sa franceză, în luptele care Linşi a început să se aplice „Stimate domnule preşedinte !
Am petrecut 8 zile în rîndul pieţele pline de oameni a răsu popoarelor Uniunii Sovietice şi s-au dat în regiunea de la sud blica Populară Chineză deţine metoda hidraulică de extracţie
prietenilor noştri germani. In nat în limbile rusă şi germană Republicii Democrate Germa de Alger au fost ucişi 126 de a cărbunelui. Se folosesc pe Avem onoarea să vă comunicăm
aceste zile am avut posibilita cuvîntul „prietenie!“, apropiat ne, ci şi intereselor întăririi u- patrioţi algerieni. Pierderile locul a! cincilea în lume şi pri scară tot mai largă combine că organizaţia noastră este adine
tea să discutăm amănunţit cu inimii popoarelor. Am văzut nităţii tuturor ţărilor socialiste, carbonifere, perforatoare puter frămîntată de represaliile luate îm
conducătorii de partid şi de stat tablouri emoţionante cînd ma consolidării păcii în întreaga franceze — potrivit datelor a- mul loc în Asia. nice etc. Productivitatea muncii potriva ziarului „Alger Républi
din Republica Democrată Ger se mari de oameni, grupuri sau lume (aplauze). genţiei France Presise — se ri creşte într-un ritm rapid. cain“, de arestarea redactorilor şi
mană. Am vizitat multe oraşe persoane izolate, de diferite dică la 11 morţi. Potrivit relatărilor presei în de chinurile nemaiîntîlnite !a care
şi sate, ne-am întîlnit cu mun vîrste, stînd pe străzi, şi-au ex Pe oamenii muncii din Re a fost supus directorul Henri Selem
citori, ţărani, reprezentanţi ai publica Democrată Germană, ca perioada 1953—1956 au intrat
intelectualităţii, am luat cunoş primat sentimentele de simpatie şi pe toţi germanii, îi frămîntă
tinţă de experienţa construcţiei şi prietenie faţă de noi, repre problema reunificării Germa In regiunea masivului mun Allégué. Deşi la începutul anului
de stat şi culturale în Repu zentanţii poporului sovietic (a- niei. 1956 tribunalul a recunoscut ca
blica Democrată Germană — tos Bou Zejgza au avut loc de Vizita preşedintelui Ho Şi Min fiind nefondată încetarea editării
primul stat al muncitorilor şi pkauze). Delegaţia noastră de partid şi asemenea lupte sîngeroase în IN B U L G A R I A lui „Alger Républicain“ ziarul nu a
ţăranilor din istoria Germaniei. Ştim, fireşte că printre ger guvernamentală a declarat în cursul cărora 28 de algerieni putut apare datorită greutăţilor
numele guvernului sovietic şi a au fost ucişi, iar alţi 13 au fost create. Persecuţiile au continuat şi
Am constatat cu profundă mani !mai există şi oameni care întregului popor sovietic în luaţi prizonieri. In toate aces ia sfîrşitul anului 1956 au fost a-
satisfacţie că vizita noastră a nu nutresc sentimente bune faţă Camera Populară că Uniunea restaţi 8 redactori. Ei au fost tri
fost încununată de un succes de Uniunea Sovietică. Dar nu Sovietică împărtăşeşte întruto- te lupte, comandamentul tru SOFIA 15 (Agerpres) ATB diului Adunării Populare a mişi în lagărul de concentrare din
deplin. Ea nu numai că a jus tul şi sprijină programul reuni Bulgariei. Lodi. Insfîrşit în iunie 1957 para
tificat, dar a şi depăşit toate ei sînt aceia oare diau tonul. ficării paşnice democratice a pelor franceze a făcut uz în anunţă: In dimineaţa zilei de it şuiiştii l-au arestat fără nici un
aşteptările noastre (aplauze). Am ajuns la convingerea fermă Germaniei, expus în declaraţia Apoi preşedintele Ho Şi Min motiv pe directorul Henri Allégué.
că majoritatea covîrşitoare a guvernamentală a Republicii mod intens de aviaţia de luptă 14 august Ho Şi Min, preşe şi persoanele care îl însoţesc El a reuşit să trimită procurorului
Luînd cuvîntul la 13 august, germanilor doreşte sincer să Democrate Germane. Aceasta şi de bombardament. In cadrul dintele R.D. Vietnam şi condu au vizitat mausoleul lui Gheor Algerului o plîngere în care rela
în cadrul mitingului oamenilor trăiască în prietenie cu poporul este o cale realistă, singura operaţiilor poliţieneşti efec- tează cum a fost chinuit în mod
muncii din oraşul Berlin, am sovietic şi să lupte împreună justă (aplauze). Pe alte poziţii tinate lia Aţger, poliţia şi tru cătorii Vietnamului care il în ghi Dimitrov şi au depus o co
spus cu ce sentimente am ple cu toate forţele iubitoare de pa roană cu inscripţia „Nemurito
cat în vizită în Republica De se sitwiază cercurile guvernan- pele franceze !au operat un nu- j soţesc au vizitat pe Gheorghi
mocrată Germană. Am cunos ce pentru preîntîmpinarea unui !te din Germania occidentală rului Dimitrov din partea pre
cut, fireşte, cotitura pozitivă nou război (aplauze prelungi Domnul Adenauer scontează să măr de 13 arestări. { Damianov, preşedintele Prezi-
care s-a produs în ultimii ani te). rezolve problema germană „de
în conştiinţa poporului german- pe poziţii de forţă“. O asemenea şedintelui Republicii Democrate bestial ,cu curent electric, cu apă
în ce priveşte atitudinea faţă Politica externă a statului politică însă poate duce la ur
de Uniunea Sovietică. Noi am nostru, a înfăptuit o acţiune mări serioase. Dacă militariştii Mofă adresată de partidul socialist din Japonia Vietnam, Ho Şi Min. şi cu foc. Aceste rînduri constituie
avut însă şi anumite temeri. măreaţă şi în privinţa poporu vest-germani, pierzîndu-şi capul, ministrului de Externe Fujiyama Reprezentanţii poporului fra ( o demascare groaznică a atrocită- )
Nu se poate doar uita că în de lui german. Politica leninistă a vor risca să rezolve prin forţa v ţilor săvîrşite de o unitate militară. -
cursul Vieţii unei singure ge prieteniei şi colaborării între po armelor problema germană, ei TOKIO 15 (Agerpres) Chi încheierii unui al patrulea a- te vietnamez au depus de ase
neraţii popoarele noastre au poare, ajutorul fr.ăţesc acordat na Nouă !anunţă : Partidul so cord comercial între Japonia şi menea coroane la monumentul Represaliile împotriva presei din
fost nevoite să ducă de două Republicii Democrate Germane vor trebui să !aibă de a face nu cialist din Japonia !a cerut în R.P. Chineză, precum şi solu armatei sovietice şi la obelis ( opoziţie şi felul grosolan de a se
au schimbat vederile germani numai cu Republica Democrată tr-o notă !adresată ministrului ţionarea problemei luării de cul în memoria victimelor care
ori grele războaie sîngaroase lor de rînd. Un rol important Germană, ci şi cu toate ţările de Externe al Japoniei Fujiya amprente digitale membrilor au căzut în lupta împotriva purta cu redactorii nu pot decît să
între ele, care au adus ambe în educarea poporului german, semnatare ale tratatului de la ma, să renunţe la politica sia delegaţiei oare urmează să or fascismului. 7 intensifice încordarea din Algeria
lor părţi destule nenorociri şi în educarea oamenilor muncii de servilism faţă de S.U.A., să ganizeze expoziţia chineză de if şi nu îngrijorează numai pe ziariş-
suferinţe. Timp de decenii — din Republica Democrată Ger Varşovia (!aplauze prelungite). !adopte o !atitudine de !neutrali mărfuri la Tokio. In după amiaza aceleaşi zile
îndeosebi în anii dictaturii fas mană în sprijinul păcii şi prie Tovarăşi! Forţa ţărilor so tate şi să reia relaţiile diplo oaspeţii vietnamezi au plecat tii din toate ţările, ci şl întreaga
ciste — junkerii prusaci şi im teniei l-a avut şi îl are Parti matice cu R.P. Chineză. In !a- Totodată nota aminteşte !afir la Plovdiv unde seara a avut opinie publică mondială.
dul Socialist Unit din Germa cialiste rezidă în unitatea şi ceastă notă partidul socialist maţia făcută la 8 !august de loc un miting de masă al oa
perialiştii au otrăvit conştiinţa coeziunea lor — a spus în în Ministrul de externe în legătu menilor muncii. Vă rugăm, domnule preşedinte, ca
poporului german cu veninul nia, politica..s.a. .justă, care co cheiere N. S. Hruşciov. Cu cît în Interesele dreptăţii şi ale uma
şovinismului, i-au inoculat ura respunde intereselor întregului mai puternic va fi lagărul so nităţii să restabiliţi adevărul şi să
faţă de ţara noastră. . jpor german (aplauze prelun cialist, cu atît mai greu va fi L pedepsiţi aspru pe cei vinovaţi". ^
gite). imperialiştilor să dezlănţuie un
In amintirea popoarelor sînt nou război. Fiecare ţară socia deplînge actuala politică anti ră cu necesitatea coexistenţei
încă proaspete grozăviile războ Tovarăşi ! Muncitorii, ţăranii listă dezvoltîndu-şi economia şi comunistă şi anii neutralistă !a paşnice 'cu ţările socialiste.
iului trecut, dezlănţuit de Hit- şi intelectualii din Republica
ler. In acest război fascismul cultura proprie, dolbîndind noi guvernului şi cere promovarea In notă se mai cere înche Scurte ştiri externe
şi-a pus drept ţel să nimicească Derhoorată Germană cu care succese în toate ramurile eco unei politici de coexistenţă ierea cît mai grabnică a unui
statul nostru socialist, să lichi ne-am întîlnit au rugat delega nomiei sale naţionale, sporeşte
deze măreţele cuceriri ale clasei ţia noastră să transmită po în felul acesta puterea întregu paşnică cu R.P. Chineză şi de tratat de pace cu U.R.S.S., MOSCOVA. — La 13 au Comunicaţiile telegrafice şi te
muncitoare, ale oamenilor mun porului sovietic un cordial sa- lui lagăr socialist. prietenie cu toate ţările din sud precum şi relaţii comerciale gust !K. E. Voroşilov, preşedin lefonice !au fost întrerupte pe
cii din ţara sovietică. In iaoesi iut prietenesc. Noi am promis estul Asiei. De !asemenea se culturale şi de piscicultura cu tele Prezidiului Sovietului Su o întinsă regiune.
război, atît noi cît şi germanii, s-o facem şi îndeplinim cu 'k cere promovarea relaţiilor e- U.R.S.S. In încheiere nota cere prem al U.R.S.S. a înmuiat
mare satisfacţie rugămintea lor conomice tehnice şi culturale oa Japonia să colaboreze cu ooleotivului uzinei „Cauciuc“ CAIRO. — O comisie de in
am pierdnt !milioane de oameni. (vplauze furtunoase). La Palatul Sporturilor n-au ou R. P. Chineză, înlăturarea ţările afro-asiatice la viitoarea ordinul Drapelul Roşu. Uzina gineri şi !arhitecţi special crea
La noi, ca şi în Germania, nu contenit multă vreme aplauzele tuturor obstacolelor în calea sesiune a O.N.TJ „Cauciuc“ distinsă cu acest or tă şi care a activat sub preşe
există familie care să nu fi In cuvîntările noastre, noi, furtunoase în cinstea Comite din pentru succese în producţie dinţia ministrului Problemelor
pierdut oameni apropiaţi. Se membrii delegaţiei de partid şi Yemenul protestează împotriva acţiunilor ocupă un loc de onoare în in municipale şi rurale, a elabo
înţelege că nu este uşor să li tului Central Leninist !al agresive ale Angliei dustria sovietică. In !anii exis rat un vast plan de reconstruc
chidezi urmările tuturor aces guvernamentale a Uniunii So P.C.U.S., a politicii înţelepte a tenţei sale ea s-a transformat ţie al cartierelor periferice ale
tora. Şi nu poţi să nu ţii sea vietice, am arătat că poporul Partidului Comunist şi guver LONDRA 15 (Agerpres). — afaceri al Yemenului !a protes într-una din cele mai mari în oraşului Cairo, Potrivit aces
ma de sentimentele umane. E- sovietic nutreşte sentimente de nului sovietic. Misiunea Yemenului k Londra tat în numele guvernului său treprinderi ale industriei so tui plan, vor fi dărîmate co
venimentele trebuie însă just sinceră prietenie faţă de oame a dat publicităţii o declaraţie în împotriva !acestor !acţiuni !a- cialiste. cioabele din cartierele mărgi
înţelese şi apreciate pentru a nii muncii din Republica Demo Mitingul a constituit o vie oare se spune că k 9 !august gresive care sînt considerate naşe ale oraşului, rămase aici
preîntîmpina eventualitatea re crată Germană. Am arătat pre manifestare a coeziunii dintre avioane engleze au bombardat ca o serioasă încălcare a acor ROMA. — O violentă fur de zeci şi sute de !ani, şi se vor
petării zilelor amare de ieri. tutindeni că am luptat întot partid şi popor, o expresie a postul Yemenit Sukair şi că la dului încheiat între cele două tună care a împins înaintea sa construi în locul lor peste
deauna şi vom lupta cu toată sentimentelor calde, prieteneşti, ţări, precum şi ca o încălcare o trombă uriaşă de apă s-a 10.000 de imobile !moderne.
Noi vorbim despre aceasta energia pentru consolidarea pă a oamenilor sovietici faţă de 10 !august un avion cu reacţie flagrantă a suveranităţii teri abătut asupra regiunii de pe
nu pentru a întoarce timpul, cii în întreaga lume, pentru poporul german, care luptă în toriului Yemenului, incompati malurile lacului Como, în nor LAS VTfGvîS. — Pentru a
ci pentru a sublinia că proble traducerea în viaţă a hotărîri- comun pentru pace, democraţie, englez a zburat deasupra ora dul Italiei. In comunele Scaria 16-a oară consecutiv comisia
ma stării de spirit a germani lor Congresului al XX-lea a bilă cu principiile Cartei Orga şi Lanzo pagubele materiale !au pentru energia atomică a amî-
lor este problema relaţiilor noa Partidului Comunist al Uniu socialism. şului şi portului Sialif. nizaţiei Naţiunilor Unite. fost importante, sute de oase naf experienţa cu !arma nuclea
stre cu poporul german, proble La 14 !august însărcinatul ou au fost grav avariate şi mai ră oare urma să aibă loc în
ma depăşirii zilei de ieri care nii Sovietice şi vom merge ferm mulţi locuitori au fost răniţi. regiunile de deşert ale statului
ne-a adus atîta amărăciune şi pe calea indicată de marele Nevada.
atîtea lacrimi, pentru a înte benin (aplauze furtunoase).
meia relaţiile dintre popoarele Propaganda americană încearcă să spulbere PARIS. — După cum anun
noastre pe baza păcii şi priete In timpul vizitei noastre în teama profundă a populaţiei S. U. A. ţă !agenţia France Presse,' în
şi a altor ţări de războiul atomic oraşul Luoca (Italia) a fost
niei. Piaoea şi prietenia dintre Republica Democrată Germană efectuată o operaţie chirurgica
popoarele sovietic şi german am avut întîlniri şi convorbiri NEW YORK 15 (Agerpres). rece vor permite să se creeze mit-o „o puternică contralovi- Astfel, Ch. Roberls, obser lă nară asupra unor gemeni
constituie cheia consolidării eu conducătorii partidului socia TASS anunţă : In ultimele cî- vatorul ziarului „Washigion care s-iau născut uniţi la iora-
securităţii popoarelor Europei şi list unit din Germania, cu con teva zile în presa americană au bombe „mai precise" şi „mai tură", în prezent se „studiază Post and Times Herald“ în ce. Capetele, umerii şi mem
nu numai ale Europei (aplauze). ducătorii celorlalte partide po apărut numeroase ştiri inspi comentariile sale despre „ar brele lor au fost normale. O-
litice care fac parte din Fron rate de cercuri!" oficiale care curate". problema dacă apariţia armei ma ah mică de proporţii re penaţia pentru despărţirea ge
Ce impresie ne-au produs nu reprezintă o încercare de a con duse" scrie că în prezent „nu menilor !a reuşit.
meroasele întîlniri cu oamenii tul Naţional !al Germaniei De vinge opinia publică americană Noul caracter al campaniei atomice de proporţii mici nu ar
muncii din Republica Democra mocrate, cu guvernul Republi că crearea unei arme atomice există o cantitate suficientă RANGOON. — încep înd de
tă Germană ? Pretutindeni am cii Democrate Germane. Aceste de proporţii reduse ar face i- propagandistice de la Was- face din nou posibil ducerea de aceste arme în stocurile la 2 !august filmul docum'-'nl.ar
întîlniri şi convorbiri au decurs deea războiului, incluriv a răz americane şi nici o doctrină romîneec N. Grîgorescu a ru
într-o atmosfer, de prietenie boiului atomic, posibilă şi ac hington împotriva dezarmării unui război limitat, folosindu- corespunzătoare politico-mili- lat timp de o săptămână la un
cordială, sinceritate şi înţele ceptabilă. iară pentru fundamentarea fo cinematograf central din Ran
gere reciprocă plină. Sîntem atomice s-a manifestat pentru se această armă iar nu o su losirii ei. Dar aceasta se poste goon. In continuare filmul a
După cum se arată în astfel obţine într-un an sau doi, mai rulat la unul din cele mai mari
de ştiri din Washington, în prima dată într-o ştire de la perarmă, într-o regiune strict înainte ca vre-un acord cu cinematografe din oraşul Man
prezent s-ar putea duce răz privire Ia armamente să pună dalay. Filmul a fost !apreciat
boaie „bune, curate şi ligitate", 10 august a corespondentului limitată". capăt fabricării ei". de către spectatori.
folosindu-se arma atomică. Se
emite părerea că experienţele din Washington ai Agenţiei A- Incercînd prin asemenea Din articol se poate trage -0 -
cu arma atomică, fabricarea ei
şi chiar însăşi războiul atomic ssociated Press în care se a- subterfugii propagandistice să de asemenea concluzia că no Tancuri americane
nu trebuie să îngrijoreze pe a- ua zarvă propagandistică din
mericani. rată că înalţii demnitari din atenueze temerile opiniei pu S.U.A. urmăreşte, în afară de pentru armata
aceasta, scopul de a încerca să
Propaganda în favoarea „ar guvern revizuiesc strategia a- blice americane în legătură cu vest-germana
mei atomice de proporţii redu se înlăture nemulţumirea po
Greva muncitorilor de la pieţele se", care poate fi folosită cu mericană cu scopul de a „o faptul că folosirea armei ato- porului american faţă de enor- BONN 15 (Agerpres)’. —
din Londra a încetai sub presiunea „precizie", are, fără îndoială După cum anunţă Ministerul
drept scop să învingă teama adapta la perfecţionarea conţi- mice va provoca un război rele cheltuieli militare ale gu Apărării de la Bonn, guvernul
liderilor sindicali de dreapta profundă a populaţiei S.U.A. şi vernului. Autorul aiticoluiui vest-german !a comandat fabri
a altor ţări de războiul atomic. nuă a unei arme atomice de mondial, autorii acestor ştiri cilor de !armament din S.U.A.
subliniază că protestele împo un număr de 234 de tancuri
In aceste ştiri se pretinde de proporţii reduse şi cercurile o- se ocupă de crearea unei baze model „M 48 A 1“, oare ur
asemenea că continuarea pro triva volumului umflat a! buge mează să fie incluse în unită
ducţiei şi experienţelor cu ar ficiale sînt convinse că în vii- propagandistice peni tu r jus- ţile blindate ale noii armate
ma atomică sînt de dorit deoa tului au ajuns Ia un asemenea vest-germane. Pe lingă aceasta
tor războiul atomic va fi limi- tifica refuzul puterilor occi- la Bonn s-a anunţat că au
nivel incit provoacă nelinişte fost alocate credite în valoare
LONDRA 15 (Agerpres). — După cum s-a aflat, această tat“. dentale de a înceta experien- de 50 de milioane de mărci în
La 14 august !a !avut loc un rezoluţie a fost !adoptată dato în rîndurile adepţilor unui pro vederea proiectării şi punerii
furtunos !miting !al muncitoriilor A doua zi această temă a ţele şi de a interzice folosirea în fabricare a unui nou model
de la pieţele de fructe şi zar rită voturilor muncitorilor de gram militar vast, de tanc pentru armata Repu
zavaturi din Londna care iau fost reluată în ştirile corcspon- armei atomice şi cu hidrogen, blicii Federale.
fost timp de o lună în grevă în la piaţa de flori oare au !ade
semn de protest împotriva în dentului din Washington al Această zarvă propagandistică
cercărilor patronilor de a în rat la grevă abia în ultima
răutăţi condiţiile lor de mun ziarului „New York Times", reflectă tendinţa unor anumite
că. In cadrul mitingului, sub săptămână.
presiunea liderilor sindicali de Russe! Baker, ale comentato- cercuri din S.U.A. de a zădăr-
¦dreapta a fost. adoptată cu o Cînd, după terminarea mi
majoritate neînsemnată de vo tingului, secretarul !general al rului diplomatic al ziarului nici un acord chiar cu privire
turi (509 contna 432) o rezolu sindicatului muncitorilor din
ţie privind încetarea grevei transporturi şi al muncitorilor „Washington Post and Times la un prim pas al dezarmării,
neoalificaţi s-a îndreptat spre
maşina sa, sute de muncitori Herald , Ch. Roberts, şi a al- deoarece, potrivit relatărilor
i-iau încercuit strigînd „voi tor corespondenţi. Baker scrie
ne-aţi trădat“. . că în timp ce în trecut strate presei, S.U.A. are nevoie de
încă cîtiva ani pentru perfec
gia americană a fost bazată ţionarea armei atomice „pre
pe o concepţie pe care secre
tarul de stat, DuIIes, a nu- cise".
R.edacţ/ 1 şt ed.jiiniştraţia ziarului sir. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale R.T.T. R. ar. 236.320 din 6. noiembrie 1949 — Tiparul întreprinderea Poligrafică „l Mai“ — DEVA
