Page 53 - 1957-08

{ UlU- lio:..«-- •t)cV&
-/Ju /lJl
In Apoldu de Sus
cooperativizarea
agriculturii se apropie
de sfîrşit
Organizaţiile de bază din comu­
na Apoidu de Sus s-au întrunit de
curînd într-o şedinţă lărgită unde
au discutat posibilităţile de coope­
rativizare completă a agriculturii
comunei. In această şedinţă a fost
luată hotărîrea care prevede spori­
rea eforturilor în aşa fel ca pînă
la sfîrşitul acestui an să se ter­
mine cooperativizarea agriculturii
din comună.
Pentru realizarea acestei hotărîrl,
organizaţiile de bază au luat o se­
rie de măsuri politlco-organizatori-
ce. Ele au recrutat şi instruit un
număr de 48 agitatori care mun­
cesc în permanenţă pentru coope­
rativizarea agriculturii. In munca
politică pentru lămurirea ţăranilor
muncitori să se înscrie în diferite
forme de cooperare în producţia a-
gricolă, au fost antrenaţi, de către
organizaţiile de bază, ingineri a-
gronomi, tehnicieni şi funcţionari de
la gospodăria de stat, colectivişti
fruntaşi, ţărani muncitori care au
cereri de înscriere în întovărăşire,
cadre didactice etc.
' Munca de lămurire desfăşurată de
la om la om a început să dea re­
zultate. In scurt timp, 30 de familii
de ţărani muncitori au făcut cereri
de înscriere în întovărăşire.
t >—J • i 7 «— J >__7 v _ 7 « / i / < j <>—/*__/v_7<_'. de 240 m. c./minut.
Frunfaşii cooperafivei
meşteşugăreşti
„C rişan“ din Brad
’;v •
' ¦—vi-: : ¦::: ' spre casă. S-a sfîrşit încă o zi frajeie pregătite de dulgheri, peste întîia şi pretenţioase, au în corpurile am cîştigat pînă acum, de ca n-am
¦/ ¦ ÎS:
ELISABETA CLEJ
lucrează la secţia croitorie de damă.
Execută lucrări de bună calitate şi
îşi depăşeşte norma în medie, cu 40
la sută.
LAZAR INDREI
mplar. Face parte din brigada de
neret condusă de Ştefan Hafbauer.
înd dovada unei înalte conştiincio-
tăţi în muncă, reuşeşte să-şi depă-
:ască regulat planul cu 20—25 la
sută.
ION BENEA
timplar. In luna trecută şi-a depăşit
planul cu 160 la sută.
Citiţi în pagina IV-a
— Conferinţa de presă organi­
zată de F.M.T.D. pentru ziariştii
sovietici şi străini.
— Noul comandant al grupului
mixt al .şefilor de stat major din
S.U.A.
— Sărbătoarea celei de a 12-a
aniversări a eliberării Coreei de
către armata sovietică.
— Presa din lumea întreagă
relevă însemnătatea tratativelor
dintre delegaţiile de partid şi gu­
vernamentale ale U.R.S.S. şi
R. D. Germane.'
Anul IX. Nr. 833
In cinstea zilei de 23 August
In sectorul inginerului I. Păun
S-a scurs prima jumătate a
lunii august. In sectorul I. B.
de la mina Lupeni, condus de
C O N S T R U C T O R II LA LU C R U
In tînărul cartier Gheorghi
Dimitrov din Petroşani, cons­
tructorii de pe şantierul nr. 1,
al Trustului 7, zoresc la beto­
natul străzilor. Au fost termi­
nate deja străzile din incinta 1
şi 2. Acum, constructorii vor să
termine cit mai curînd posibil
strada principală.
UTILAJE NOI
Iată o veste care poate fi au­
zită în fiecare lună la mina
Lupeni. Utilajele noi vin să fa­
că mai plăcută şi mai uşoară
munca minerilor.
D'e curînd au sosit aici din
Uniunea Sovietică trei ventila­
toare tub tip „Prohadka 500“
L a C. F. R. S im e r ia
Sectorul fruntaş
j§ Filele calendarului anată că pînă la 23 August au mai ră-
1 mas numai oîteva zile. Ceferiş tii din Slmeriia sînt hotărîţi să
1 obţină în aoeste zile rezultate cît mai însemnate. In sectorul
“ de reparaţii al Depoului C.F.R. Simeria, de pildă, s-a încins
g o întrecere aprigă. Numai în p rimele 15 zile ale lunii august,
1 colectivul de aici şi-a realizat planul de producţie în propo-r-
8 ţie de 142 la sută.
Printre fruntaşi se numără lăcătuşii Ion Hanţa, Andronic
1 Grişan, strungarul Alexandru Cemei şi fierarul Isăilă Covaci,
De la sectorul reparaţii cu ridicare s-a evidenţiat echipa
1 tovarăşului Adam Garay.
La secţia cazan gene
Echipa de cazangii a Iui
Zamfir Cărpinişan nu mai pri­
dideşte cu treaba. Reparaţiile
ce trebuie efectuate sînt des­
tule şi graficul de producţie
aşteaptă ca linia care indică
îndeplinirea planului, să urce
tot mai sus. Fiecare muncitor
vrea să fie în fruntea întrecerii
sooialiste. Pînă acum, fruntaşii
întrecerii sînt echipa lui Zam­
fir Cărpinişan de la tendere,
La arie şi in cimp
La aria colectiviştilor din Cli­
nic se munceşte intens din zori
şi pînă-n noapte. In timp ce li­
nii colectivişti deservesc bato­
za, care înghite lacomă snop
după snop, alţii adună griul
şi-! clădesc în stoguri pe arie.
Au clădit pînă acum vreo 20
de stoguri, mari cît şurile, şi
grîu mai este încă mult de a-
dunat. Vreo 10 stoguri au fost
treierate. A fost treierat şi or­
zul de pe ceie 14 ha, realizîn-
du-se o producţie medie de
2.000 kg la ha. Colectiviştii se
străduiesc ca în cinstea zilei de
23 August să termine treierişu!
pînă cel tîrziu în ziua de
20 a lunii curente.
Cu aceiaşi elan se munceşte
şi în cîmp. O parte din colecti­
vişti recoltează tutunul şi le­
gume, alţii transportă furajele
şi le înmagazinează. Tractoa­
rele S.M.T. fac arături de vară.
O nouă prom ofie de absolvenţi
si şcolii de partid de 6 luni
In ziua de 15 august a. c., a a-
vut loc la Petroşani, festivitatea de predarea şi seminarizarea materialului
închidere a celei de-a Il-a serii a
cursurilor şcolii interregionale de
parfid. Cursurile au avut o durată
de 6 luni şi au fost urmate de pes­
te 100 muncitori şi tehnicieni mi­
nieri, din toate minele ţării.
InVingînd greutăţile pricinuite de
întreruperea legăturii periodice cu
cartea, marea majoritate a cursanţi­
lor, studiind temeinic şi fiind aju­
taţi de asistenţi, au reuşit să asi
mileze materialul predat. In această
direcţie, de nn real folos pentru
cursanţi au fost materialele biblio
grafice puse la îndemîna lor pentru
documentare şi studiu ind'vidual
In vederea îmbinării problemelor teo­
retice cu problemele practice, au
fost organizate, în perioada de
curs, numeroase schimburi de expe
rienţă, constînd în vizitarea mineloi lii.
din Petrlia, Lupeni, Lonea şi Ani
noasa, ilucru care i-a ajulat pe
cursanţi să cunoască diferite locuri
de muncă şi felul cum se lucrează
aci.
Sîmbătă 17 august 1957
tînărul inginer I. Păun, se mun­
ceşte cu elan, cu entuziasm. La
ziuă au ieşit de aici în aceas-
Printre cei mai harnici beto-
nişti putem recunoaşte pe
membrii brigăzilor conduse de
tinerii constructori C. Dumi-
trescu şi N. Duţă. De altfel, ei
s-au angajat să contribuie la
terminarea şoselei la 18 august,
adică cu 5 zile înainte de ter­
men.
Odată cu instalarea lor, con­
diţiile de aeraj se vor îmbună­
tăţi şi mai mult, ceea ce va
duce la sporirea producţiei de
cărbune în straturile viciate de
metan. Două noi cnaţere vor
putea fi dotate cu cei 300 m.
de lanţ care au sosit recent la
mină.
oare are o îndeplinire a planu­
lui în proporţie de 135 Ia sută
şi a lui Constantin Niţă, deco­
rat cu Ordinul Muncii clasa
Hl-a, oare şi-a îndeplinit pla­
nul de producţie, în proporţie
de 101 la sută. Numai în 15
zile, muncitorii de la secţia oa-
zangerie vagoane unde lucrea­
ză şi cele două echipe amintite,
au făcut reparaţii generale la
10 vagoane.
S-au arat pînă acum peste 30
ha.
Şi întovărăşirile
sini la înălţime
Intovărăşiţii din Răhău au
organizat bine munca în acest
an. Ca urmare, ei au reuşit să
termine treierişu] încă din săp-
tămîna trecută. Producţia de
grîu pe care au obţinut-o este
în medie de 1.800 kg ’a ha,
faţă de 1.400 kg, cît realizează
în medie sectorul individual.
In întovărăşirea din Cut, tre­
ierişu] se apropie de sfîrşit. In
tovărăşiţii s-au angajat ca,
pentru a cinsti marea sărbă­
toare a eliberării noastre naţio­
nale, să termine treierişu! pînă
în ziua de 17 august. Producţia
medie pe care o realizează în
acest an este de peste 1.800 kg
grîu la ha.
Pe lingă activitatea didactică —
— în cadrul şcolii au fost asigurate
condiţii pentru a citi literatură be
letristică, ce se găsea din abundenţă
în biblioteca şcolii şi să facă sport
pe bazele sportive existente în incin­
ta şcolii. Elevii au vizionat in co
lectiv spectacole teatrale, manifes­
taţii sportive, s-au organizai antre
nante întîlniri amicale Ia diferite
discipline sportive. Nu an lipsit nici
diversele forme ale activităţii cultu­
rale, printre care şi concursul „Iubiţi
cartea“.
La terminarea cursurilor, tov. Ru­
dolf Balasz, membru al biroului re­
gional de partid, a înminat absolven­
ţilor certificatele de absolvire a şco­ — Mă gîndesc că trebuie să cîte văd.
Muncitorii ,.i tehnicienii care au
urmat acest- cursuri, au plecat ia
Ucurile lor de muncă, înarmaţi cu
noi cunoştinţe teoretice şi practice,
cu ajutorul cărora vor putea rezol
va mai uşor şi m mai bune condi
ţiuni, sarcinile ce le stau în faţă.
rxui-bTARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA !
4 pagini 20 bani Salut frăţesc gloriosului popor{
\sovietic constructor al comunismului l\
Recunoştinţă şi dragoste pentru spri­
jin u l internaţionalist acordai poporului'
nostru în construirea socialismului!
(Din Chemările Comitetului Central
ai Partidului Muncitoresc Romîn
la a Xlil-a aniversare a eliberării
patriei)
Se îm parte avansul de 40 la sutâ
tă perioadă, circa 250 tone de
cărbune peste plan. In între­
cere, în momentul de faţă con­
duce sectorul inginerului I.
Păun.
Brigada de frontalişti condu­
să de minerul I. Popa a extras
singură, peste plan, mai mult
de 100 tone de cărbune, iar cei
din brigada lui M. Cosma, cu
5,5 la sută mai mult decît pre­
vedea planul.
Cu pregătirile în cărbune,
colectivul sectorului stă la fel
de bine. De pildă, brigada lui
m im '
I. Bortoş şi-a depăşit. plănui
In unele gospodării agricole colective di;n regiune s-a început împărţirea avansului de 40 la sută.
de înaintări cu 33,9 la sută, iar In rîndul acestora se numără şi gospodăria colectivă „Ogoru nou“ din Simeria Veche.
cea condusă de Car.ol Peter cu IN CLIŞEU: colectivistul Io an Dărăbanţ îşi primeşte avansul. Pentru ctţle 278 ziie-muncă efectuate
împreună cu soţia, a primit 850 kg grîu, 139 kg orz şi 1.390 iei.
28 Ia sută.
De menţionat este faptul că, (Fotografie de I. Torâk)
în ultimul timp, s-a îmbunătă­
ţit şi calitatea cărbunelui, prin
alegerea mai atentă a şistului
vizibil, în abataje.
Şi despre depoul Modelatorii fier - betonului
de locomotive Fierari-betonişlii, aceşti oameni îm­ ia Bluming de pe şantierul Călan, Pe luna iulie, am montat noi peste
In gara Simeria. Locomotiva brăcaţi în salopete pline de rugină, s-au împrietenit, s-au ajutat reciproc 50 tone fier-beton, dar pentru luna
230.192 s-a întors din cursă. care împînzesc şantierele cu înfăţişa­ şi, în consecinţă, a început să apară august ştiţi bine că ne-am aagajat
Mecanicul Cornel Popa. coboa­ rea lor specifică, sînt numiţi pe bună treptat, pe neobservate, acea sudură in grupa sindicală să ne terminăm
ră de pe locomotivă, stringe dreptate modelatori. Ei modelează cu fără grunţuri, specifică muncii colec­ planul pe întreaga lună, înainte de
mina prieteneşte tovarăşului măiestrie vergelele de fier.beton, Ie tive, care aduce succes după succes. 23 August.
Paul Erdey, care intră in noua încovoaie, Ie fac după voia lor, ca Regiunea cuptoarelor, sala maşinilor, — Nu ne-om lăsa noi la urmă —
tură, şi se pregăteşte să plece pe urmă să poată fi introduse în co- hala de cocs mărunt, lucrări de mina întări comunistul I. Petrovicl. Dacă
de muncă, cu rezultate mai fru­ care se va întinde betonul. lor complexe şl voluminoase, acele cîştiga şi pe mai departe întrecerea ?
moase ca în cea precedentă. Pe marele şantier Bluming, lucrea­ vene vitale din fier-beton, modelate, Cît despre angajament, dacă ar fi
să fasonăm fier-beţonui cu dinţii şi
Prin aplicarea metodei de ză şi brigada talentatului fierar-be- fasonate şi montate de membrii bri­ tot i-am îndeplini.
prelungire a parcursului intre tonist I. Oprea. „O brigadă ca ori­ găzii Iţii Oprea. Chiar dacă ele nu
două reparaţii generale. Dină la care alta“ — veţi zjee. Să fie oare se mai văd, cînd peste ani vor reveni După ce se împărţiră aţrihuţiuniie
15 august mecanicii şi focluştii aşa ? Nu sînt rupţi din soa­ din nou pe aici, neobosiţii construc­ pe fiecare om în parte, în brigadă
de pe locomotiva 230.192 au re cei din brigada lui Oprea, dar tori vor zări parcă prin betonul opac, începu lucrul, deşi mai erau vreo
obţinut o depăşire de 46 la su­ toţi sînt oameni unul şi unul. Bri— fierui-beton modelat şi montat cu mîi- zece minute pînă la începerea schim­
tă a planului respectiv. Pe se­ gada-1 o brigadă cu tradiţie pe şan­ nile !or. Vor simţi de bună seamă o bului I. La cele trei mese de lucru,
tierele hunedorene şi pe cele din Că- bucurie ascunsă, sentiment care-I. în­ impregnate cu rugină, cîţiva fierari-
betonişti fasonau cu ajutorul unui
mestrul 1, ei au făcut o econo­ lan. Mulţi dintre oamenii ce lucrea­ cearcă orice om ce ştie că a făcut cleşte fire lungi de fier-beton. Alţii
mie de combustibil convenţio­ un lucru care va dăinui peste ani. tăiau la ştanţe fierui-beton. Cei mai
nal de 133 tone. ză aici, se pot mîndri cu cîţiva ani Dar să nu mergem prea departe cu mulţi însă transportară fierul faso­
de activitate în brigadă. Aşa sînt P. anticipaţiile... nat la locul de montare. Cînd avură
S-au mai evidenţiat în muncă Nagy sau Gh. Şoma, oameni care se material suficient pentru montat, pen­
apropie de graniţa a 50 de ani de -k tru tot restul zilei, se apucară de
echipele de mecanici şi fochişti viaţă, timp petrecut în cea mai mare E dimineaţă. Ora 6. Un om uscă­ montat.
formate din Nicolae Rusu, An- parte pe şaniiere. In brigadă de alt­ ţiv, cu faţa brăzdată de zbîrcittiri, îm­
ghel Jur, Ion Presau şi Dumi­ fel, tovarăşii lor îi numesc în glumă brăcat în nişte pantaloni maro, cu o — Să-i dăm zor cu montatul, că
vin din urmă turnătorii de beton —
tru Haneş, de pe locomotiva „veteranii“. In fond ei sînt şi sufletul cămaşă în carouri, stă lîngă o ba­ îi îndemnă P. Nagy.
230.127 cu o economie de 62 to­ brigăzii. racă de seînduri, cu un gemuleţ pă­
ne combustibil convenţional, şi trat, aplecat peste nişte schiţe com­ — Ce-i drept, îl drept, — răspunse
echipele lui Rudolf Popa şi An­ Cu oameni din aceştia, brigada, plicate. Studiază cu ochi de cunos­ I. Gherman. dulgherii ne fac co-
drei Pleş cu fochiştii lor, care fără îndoială şi-a putut cuceri un bun cător, îşi notează din cînd în cînd frajele la timp, a^a că una pentru
au făcut o economie de 125 tone renume chiar din primele zile de cînd cîte ceva, încercuieşte cu un creion alta...
poposise pe şantierul Bluming. Oa­ roşu anumite părţi ale schiţei. E aşa
menii cei vechi şi cei noi, cu care Cofrajele de seînduri se umpleau
astfel cu scheletele de fier ale vi­
combustibil convenţional. s-a completat brigada, cînd au venit de furat de schiţă, îneît nu-i pasă itorului beton armat. De-acum, fierui-
de ceea ce se petrece în jurul său. beton, modelat cu atîta trudi, era că­
Pasiunile > ® 0 * t» 9 © O ©-©-©-O-©-© Nu vede cum rouă, aşezată pe firi- pătuit pentru totdeauna.
şoarele de iarbă, sclipeşte la lumina
l razelor solare, nu vede cum şantierul Inlre timp, fasonatoril primiră 6
se trezeşte la viaţă, Parcă ar trăi nu­ nouă sarcină:
Iui R aclam
— Am primit şi schiţele pentru de­
— Raclaru Gheorghe. unei adevărate conştiinţe mai pentru piesele care sînt reprezen­ pozitul intermediar, — comunică şe­
tate de schiţă. E vreun inginer ? Da ful brigăzii. Vă explic deîndată cum
— Prezent. muncitoreşti. de unde ! şi în ce fel trebuie pregătite. De două
ore o tot studiez şi nu mi se pare grea,
Directorul şcolii întinse tî- ? — Bună dimineaţa, măi O prea! numai că comanda e cam mare. Şf
Devreme tc-ai apucat de studiu. Mai tovarăşul Oprea începu să explice cu
nărului înalt, svelt, diploma Era o după amiază caldă, cu că-mi vine să cred că ai dormit aici, răbdare fiecare detaliu ai noii armă­
de absolvire. Ieşit pe culoar, cerul înalt, albastru, fără nici în baracă — zise glumind vechiul turi, în timp ce fasonatorii îl priveau
privi bucata de hîrtie cretată. un nor. Pe aerodrom, adunaţi prieten al şefului brigăzii, Gh. Şoma. cu interes.
o făcu sul şi porni spre can­ in careu, băieţi şi fete ascultau La aceste cuvinte, şeful brigăzii, — O scoatem noi şi pe asta la ca­
tină. Era ultima lui masă la cuvîntul instructorului. Printre pînă atunci cufundat în studiu, ţinu
cantina şcolii de ucenici. După să răspundă cam pe acelaşi to n :
trei ani de buchii — în ’56 — ei, îmbrăcat în salopetă albas­
flăcăul venit pe meleagu­ tră, cu boneta pusă hoţeşte pe
rile hunedorene din îndepăr­ frunte, Raclaru încerca tris­ — Mi-am învăţat şi eu lecţia, ca păt, dacă avem material — răspunse
tatul Crăcăoani, din mijlocul teţea despărţirii.
să ştiu cum să v-o predau vouă. i. Gheorghe, unul din cei mai vechi
codrilor moldoveni, se vedea îşi vedea visul copilăriei — Avem ceva serios de executat ? fasonatori.
cu diploma la mină. Lamina- împlinit. Zburase. A dat as­ întrebă fierar-betonistul C. Mureşan Munca frumoasă şi grea a mode­
tor... cultare chemării înălţimilor şi
— Gluma-i glumă, dar ne aşteap­ latorilor de fier-beton dădea roadele
Practica o făcuse tot la la­ acum, în acest moment so­ tă lucrări grele. Trebuie să pregătim aşteptate. Aşa- se înlîmplă înlnldeau-
minoare. A lucrat şi. la cuptoa­ lemn al împărţirii carnetelor şi să montăm fier-betonul la motorul na cînd un colectiv de oameni har­
re şi la linie şi la foarfece. de zbor, în loc să împărtăşeas­ principal, planşeul de la staţia „Tro- nici şi pricepuţi este condus de un
Peste tot a fost. De ce a ales că şi el bucuria sfirşitului, în­ fo", şi staţia de acumulatori. Şi-apoi om talentat, priceput, tot aşa de
cuptorul, nici el nu ştie. Şi cerca nostalgie. Atît de repe­ întrecerea am dori s-o cîştigăm. neobosit şi vechi constructor.
doar nu-i locul de muncă cel de au trecut cele trei luni; a
mai uşor. Jos, acolo pe cori­ fost atît de frumos... GH. TAUTAN
dorul luminat de cîteva becuri,
acolo unde păcura picură pe — Raclaru Gheorghe. Măresc formaţia de dansuri
la robinete, acolo unde cără­ Vocea instructorului îl trezi.
Făcu cîţiva paşi şi primi bre­ Pe lîngă clubul minier din şani şi care lucrează ca lăcătuş
vetul. Petrila, activa pînă acum o for­
mizile de şamotă îs mereu cal­ maţie de dansuri romîneşli din subteran la sectorul I din Pe­
de, nu-i deloc uşor. Iarna e — La recrutare să te ceri 6 perechi de dansatori. Cu jo­
bine. Vara însă, mereu cu la aviaţie. Din tine poate ieşi cul „Momîrlănescul" şi cu suita trila, vrea nu numai să măreas­
fruntea îmbrobonitâ, mereu cu un pilot bun.
de dansuri ,,Feciorescul", ei au că formaţia, dar să-l şl îmbo­
cules adesea bine meritate a-
cămaşa umedă în spate, nu e ? plauze de l.a spectatorii locali găţească repertoriul cu o suită
şi de la cei din localităţile prin
deloc plăcut. Ei totuşi... — Te aşteaptă armata după care au trecut în schimb de ex­ de dansuri olteneşti, cu dansuri
perienţă.
maghiare şi germane.
De la o vreme încoace însă.
lucreze cineva şi la cuptoare. — Da. In primăvară. dansatorii vor să facă mai mult, Vechii membri ai formaţiei,
şl, astfel, pe lîngă echipa mixtă
De noi sînt legaţi cei de la — Te ceri la aviaţie, nu? de 6 perechi, mai ia naştere o ca Ştefan Truţă, Vasile Şulţ,
formaţie de băieţi.
linie. Dacă nu ardem bine lin- — Dacă m-or primi. tonei Dudaş, Lucia Merciu şi
Noul instructor Dumitru Chl
goul, se duce pe Pipă toată bu­ — Şi pe urmă ? vu, proaspăt absolvent al şco­ Maria Dădălic. ca şi cei de cu-
nătatea de oţel. E o muncă de — Să văd ce va mai fi. Cred rînd înscrişi., Viorel Zoltan,
răspundere, care te mulţumeş­ însă că tot aici la laminoare foan Cioară, Fr. Balog şi Nan-
te, care te face să simţi că voi ajunge. îmi place meseria dor Szabo, au primit cu entu­
eşti om. şi... vreau să fiu şi eu cîndva ziasm propunerea, şl entuzias­
Tînărul care încă nu împli­ maistru... mul lor se manifestă prin rîvna
nise 20 de ani, făcea dovada
A. J. cu care repetă noile dansuri pu­
se în studiu. r
o-©-©-©-©-©-©- lii populare de artă din Petro­ G. S. 4