Page 54 - 1957-08

Pag. 2
SPRIJIN PERMANENT
NTOVARAŞIRILOR AGRICOLE
Dezvoltarea şi continua întă­
rire a întovărăşirilor agricole
constituie una dintre cele mai
importante sarcini în lupta pen­
tru cooperativizarea agricultu­
rii. Prestigiul întovărăşirilor în faţa ţăranilor muncitori, n-au
viaţa satului creşte cu atît mai
mult, cu cît acestea dovedesc,
prin graiul faptelor, că în în­
tovărăşire se lucrează organi­
zat, se aplică metode înaintate
de muncă şi că recoltele sînt
superioare ţăranilor din afară.
De altfel, acesta este principa­
lul punct care întăreşte încre­
derea ţăranilor muncitori de a
păşi pe calea muncii în comun.
Atingerea acestor obiective în­
să, necesită muncă răbdătoare
din partea întovărăşiţifor, în
primul rînd, şi apoi e nevoie de
un ajutor concret din partea
sfaturilor populare şi a organi­
zaţiilor de partid.
Cu cîţiva ani în urmă, în co­
muna Vinţu de Jos, raionul Al­
ba, a luat fiinţă întovărăşirea
agricolă „7 Noiembrie". La în­
ceput destul de mică, întovără­
şirea numără în prezent peste
100 de-familii de ţărani munci­
tori^ In acest an, numărul înto-
vărăşiţilor a crescut şi mai
mult. Ţărani muncitori ca Emil
Petraşcu, Silvia Nistor şi alţii,
convingîndu-se de superioritatea
muncii în comun, au păşit pe
calea întovărăşirii agricole. In
scurte cuvinte s-ar putea spune
că întovărăşirea din Vinţu de
Jos s-a dezvoltat, recoltele ce
le obţin intovărăşiţii sînt în
medie cu 500 -6 0 0 kg la ha*
mai mari, decît ale ţăranilor
care-şi lucîcază pămîntul de u-
nul singur.
Se pune totuşi întrebarea :
s-a dezvoltat întovărăşirea din
comuna Vinţu de Jos pe mă­
sura posibilităţilor pe care Ie
are ? A făcut oare sfatul popu­
lar comunal totul ca munca în
întovărăşire să se desfăşoare
cît mai bine ? De la bun înce­
put trebuie spus că răspunsul
acestor două întrebări nu e de­
cît nemulţumitor. Întovărăşirea
din Vinţu de Jos nu s-a dezvol­
tat pe măsura posibilităţilor.
Şi cauze sînt destule.
In primul rînd, trebuie spus
că deşi mai mari decît cele ale
ţăranilor din afara întovărăşirii, rinţa de ă' înlătura greutăţile,
recoltele obţinute sînt .însă sub
posibilităţile existente. Explica­ sfatului popular să mobilizeze
ţia acestui fenomen e simplă.
In cadrul întovărăşirii nu a e-
xistat o preocupare continuă
pentru atragerea întovărăşiţilor
cu tot pămîntul în întovărăşire.
Din această cauză, -mulţi mem­
bri ai întovărăşirii acordă a-
tenţie în primul rînd lucrării
pămîntului ain afară şi apoi ce­
lui din întovărăşire. In aceste
condiţii regulile agrotehnice
n-au putut fi aplicate un mod
organizat, iar terenul nu a fost
îngrăşat ani la rînd.
In acest an întovărăşirea a-
gricolă din Vinţu de Jos, a în-
sămînţat o suprafaţă însemna­
tă cu sfeclă de zahăr. Din pă­
cate ;însă, mimai o !parte din în­
tovărăşiţi au înţeles să execute
lucrările de întreţinere. Nicolae
Apolzan, Avram Lascu, «Ioan
Bota şi alţii n-au prăşit sfecla
niciodată, aşa că majoritatea
In drum spre Tecuri
B aru Mare rămăsese mult în
urmă. Privită de la înăl­
ţime, aşezarea lui oferea o mi­
nunată privelişte, Drumul către
vîrful muntelui era greu. Coas­
tele pe care trebuia să le ur­
căm, piscul- le pe care ne cota
ram, urmate de coborîşurile ab­
rupte ale unor prăpăstii, erau
prevăzute din loc în loc cu scări
de lemn şi frînghii de sîrmă.
Şi, Baru Mare, pădurea de mes­
teacăn, poieniţele, se pierdeau
la poalele muntelui, în timp ce
poteca, şerpuind, urca către
înălţimea pădurilor de fag. In
valea adîncă de sute de metri,
se zărea în bătaia razelor de iu­
lie apa străvezie a Streiului, în
revărsarea ei către Petros, pri­
mul sat pe care valurile îl în-
tîlnesc în drumul lor de la izvor. se ridică zi şi noapte nori groşi
După ceasuri întregi de mers
— atunci cîrid ne aşteptam cel
mai puţin — de după o colină,
în faţă, ca răsărită din pămînt
ne-a apărut minunata aşezare a
culturii a fost compromisă.
In cazurile de mai sus trebu­
ie spus că membrii întovărăşi­
rii din Vinţu de Jos n-au ştiut
să lupte pentru a fi exemplu în
dovedii hotărîrea de care sînt
cuprinşi membrii întovărăşiri­
lor din îghiu, Cricău şi din al­
te comune ale raionului Alba.
MAI MULTA
ÎNDRUMARE, MAI MULT
AJUTOR
Pentru acestea însă, nu sînt
numai întovărăşiţii vinovaţi. Co­
mitetul executiv al sfatului
popular comunal, poartă o ma­
re răspundere deoarece, nu nu­
mai că n-a ajutai suficient în­
tovărăşirea să se descurce în
faţa unor greutăţi, dar, s-ar pu­
tea spune, că, în multe rînduri,
a uitat chiar şi de existenţa a-
cestei unităţi socialiste. Oricine mat să dea dovada interesului
va cerceta cu atenţie marele
dosar al proceselor verbale de
la şedinţele de comitet execu­
tiv, va rămîne surprins de fap­
tul că în aproape 8 luni, comi­
tetul executiv n-a găsit nici­
odată timp pentru a anaLza fe­
lul cum se desfăşoară munca
în întovărăşire. Şi apoi nu e
deloc de mirare acest lucru,
cînd nici chiar preşedintele sfa­
tului tov. Gheorghe Stanei«, nu
dă cu trimestrele pe la înto­
vărăşire. De altfel, întovărăşi­
ţii din Vinţu de Jos şi-au fă­
cut o părere proprie despre
tov. Stanciu, şi nu rămîn mi­
raţi că nu-i caută, deoarece el
nu este un exemplu. Cu toate
că are pămîr.t în comuna Qar-
da de Jos, unde este întovără­
şire de mai mulţi ani, !tov.
Stanciu nu s-a înscris nici pî-
nă Ia această dată.
Uneori sfatul popular comu­
nal a analizat din birou unele
situaţii şi a adoptat măsuri
care în loc să-i ajute pe înto­
vărăşiţi, au încurcat mai mult
treburile în întovărăşire. Aşa
stau lucrurile în problema pe­
rimetrului de la „Sărături".
Aici, există un drum de hotar
cît se poate de rău. întovărăşi­
ţii folosesc acest drum într-o
măsură mult mai mică faţă de
ţăranii din sat. Totuşi, în do­
membrii întovărăşirii au propus
ţăranii din sat care au teren
în această parte de hotar, şi,
împreună, să repare drumul.
Era o iniţiativă cît se poate de
preţioasă. Păcat, însă, că la
sfatul popular nu s-au găsit
oameni care s-o sprijine. S-au
găsit în schimb oameni care au
rezolvat problema drumului din
birou, şi fără consultarea înto­
vărăşiţilor au deschis un drum
nou chiar prin mijlocul peri­
metrului. Cîtă nechibzuinţă !
S-au petrecut lucruri destul
de neplăcute şi în alte proble­
me. La o remăsurare a perime­
trului întovărăşirii s-a consta­
tat o lipsă de teren, faţă de do­
cumente, de peste 8 hectare.
Sfatul popular comunal .i pri­
mit sarcina să rezolve această
problemă. De fapt, a şi rezol­
vat-o, însă nu aşa cum tre­
lucrătorilor forestieri din ex­
ploatarea Tecuri.
in zorii zilei
C u toată oboseala urcuşului
din ajun, cînd se iveau
zorile am fost în picioare oda­
tă cu cei dintîi tecureni. Pri­
mul, s-a trezit grăjdarul, Adam
Zernea. El are în grijă 14 boi
şi 6 cai, care odată cu ivirea
zorilor trebuie să fie gata pen­
tru muncă.
Aşezate într-o văioagă încon­
jurată de arbori seculari cele
peste douăzeci de barăci, ten-
cuite şi spoite în alb, oferă, în
contrast cu nuanţa munţilor şi
a pădurii, un minunai peisaj.
Din marginea satuiui, către cer,
de fum. Sînt cele 12 bocşe în
care mii de metri steri se mis­
tuie -în focul ce arde mocnit,
lăsînd în locul lor alte mii de
kilograme de cărbune, manga­
lul, care ia drumul fabricilor şi
al uzinelor.
Soarele nu-şi arătase încă fa­
ţa de după geana orizontului,
cînd ţipetele nicovalei vesteau
/ > * • v x . t 1 / IIMULUI Nr. 833
(Vadera dm niminl rOm a A ctivitate cu ltu rala c e p o a te
fi m u lt m a i r o d n ic ă
buia. întovărăşirii i s-a dat în Cîtva timp, în comuna_B.aia de Criş, cupare nu mai există. Din păcate în­
completare teren necorespunză­ raionul Brad, s-a încercat a se face să, ea există doar din partea unora.
tor, în timp ce diferiţi inşi din un lucru, ce încă de la bun început Sînt puţini acei care continuă să spri­
comună au primit teren de cea se dovedea a fi sortit eşecului; s-a jine cu interes şi constanţă acţiunile
mai bună calitate. încercat a se face activitate cultura­ directorului căminului cultural, Gheor­
lă separată — cooperativa „Moţul", ghe Marinescu. O bună parte s-au
Se cade să spunem ceva şi cu oamenii săi, iar comuna, căminul dedicat altor preocupări, uitînd de da­
despre felul cum îndrumă Co­ cultural, cu ai săi. O asemenea idee toria pe care o au în acest sector.
mitetul executiv al sfatului desigur că nu poate fi decît salutată, E ilustrativ în acest sens faptul că
popular comunal întovărăşirea în cazul că posibilităţile permit în­ din 11 cadre didactice, numai cîteva
agricolă din satul Vurpăr. La făptuirea ei. Dar, situaţia nu era ni­ activează la cămin, că de la coope­
înfiinţare, conducătorii comu­ cidecum prielnică unei astfel de reu­ rativa „Dumbrava“ nu ia parte nimeni
nei s-au întrecut în a-şi lua an­ şite în Baia de Criş. De aici a pornit la acţiunile culturale, şi că dintre
gajamente, că vor sprijini, că situaţia unor rezultate minore, în ceea lucrătorii sfatului popular, singură to­
vor ajuta etc., etc. Ce s-a ales ce priveşte activitatea culturală. varăşa Czaka răspunde chemărilor că­
însă de vorbele tor nu ştim, minului.
ştim doar că această întovără­ Din fericire, o asemenea stare n-a
şire este întovărăşire doar cu durat prea mult. La îndemnul mem­ In acest fel stînd lucrurile, nu e
numele. în colo nimic deosebit, brilor de partid, s-a renunţat la în­ de mirare deci, că, în ultimul timp,
deoarece iucrările s-au făcut în cercările de alcătuire a formaţiunilor activitatea culturală a acestei comu­
acest an în mod individual. proprii şi s-a procedat la închegarea ne a scăzut. Programe artistice nu
unor formaţiuni comune, capabile de s-au mai dat de mult, dar harnica bri­
Toate acestea sînt lipsuri ca­ Str. Karl Marx a pregăti programe ale căror calităţi gadă artistică de agitaţie a intrat în-
re merită o atenţie deosebită, artistice să merite toată aprecierea. tr-un neînţeles repaos, tocmai acum,
cînd, date fiind multiplele sarcini ale
şi sfătui popular comunal e che­ W®®©®®©®©©®®®©®©«©®®©®©®®®®®®©®®®®©®®®^©»©»«®©®®^ Un „patrimoniu“ bogat campaniei agricole de vară, era mai
multă nevoie de ea. Moleşeala ce şi-a
In Editura de sfat pentru Datorită unor asemenea măsuri în­ făcut loc la Baia de Criş în activita­
pentru lichidarea lor. Nu tre­ ţelepte, astăzi, în comuna -Baia de tea culturală, a dus acolo, încit la
buie cîtuşi de puţin socotit că Criş, există o brigadă artistică de a- ariile înfiinţate să nu existe nici o
gitaţie ce cuprinde 18 persoane, un carte, nici un ziar, ba nici cei puţin
sfatul popular n-ar avea nici o literatură politică au apărut: cor din 60 de persoane şi o echipă o gazetă de arie, ca şi cînd pe ţăranii
treabă cu o astfel de problemă. muncitori nu i-ar mai interesa ase­
de dansatori alcătuită din 4 perechi. menea ilucruri.
Din contră, sprijinirea întovără­ FR. ENGELS: Originea fami­ r e ; combaterii oportunismului Bogatele resurse artistice, de care
şirilor este o sarcină perma­ liei, ia proprietăţii private şi a lui Plehanov şi al menşevioilor, formaţiunile existente dispun, au fost In această comunăj au fost date în
nentă şi de cea mai mare răs­ statului, (ediţia IV-a). 198 pag. precum şi combaterii oportunis­ relevate în repetate rînduri prin pro­ repetate rînduri dovezi că poate exis­
pundere. In aceiaşi timp, este — 3,50 lei. mului din mişcarea muncito­ gramele reuşite pe care ele le-au pre­ ta o activitate culturală bogată, care
nevoie ca şi organizaţia de ba­ rească internaţională. Pentru zentat în faţa ţăranilor muncitori din să constituie un mare sprijin în bă­
ză din întovărăşire ca şi Comi­ V. I.LENÎN: opere voi. 13 prima oară sînt incluse în „O- comună şi din satele din jur, pro­ tălia ce se dă pentru promovarea
tetul comunal de partid să-şi pere“ următoarele materiale: grame în repertoriul cărora au putut noului, !pentru eliminarea a tot ce-i
îndrepte atenţia spre consolida­ „Proiectul ide rezoluţie at Con­ fi îniîlnite nu odată melodii de grea învechit şi dăunător. Ca să se poată
interpretare corală, ca de pildă, „Idilă ajunge unsă din nou acolo, nu-s su­
rea întovărăşirii, spre atrage­ Volumul cuprinde 'lucrările ferinţei a IlI-ia a P.M.S.'D.R.“, bihoreană“, „Floare bănăţeană“ etc. ficiente doar simple analize ale acti­
Execuţia ireproşabilă, a cules din par­ vităţii culturale, un urma cărora, eu
rea de noi membri şi, totodată, scrise de Lenin în perioada iu­ „Schiţă de proiect de rezoluţie tea spectatorilor întotdeauna însufle­ toate constatările făcute, să nu se ia
ţite aplauze. nici o ;măsură concretă, eficace. Şi
spre !lămurirea întovărăşiţilor nie 1907 — aprilie 1908. Ele cu privire la Congresul gene­ secretarul sfatului popular, Gherasim
O muncă de bună calitate a desfă­ Trlfa şi secretarul comitetului de par­
să-şi aducă tot terenul în înto­ sînt consacrate analizei situaţiei ral al sindicatelor din Rusia“, şurat brigada artistică de agitaţie. tid, Gheorghe Brătită, sînt de părere
Reflectînd mereu frămîntările curente c ă : ,!treburile un domeniul muncii cul­
vărăşire. !din Rusia, după înfrîngerea pri­ „Pe marginea unui articol al ale comunei, ea a adus o preţioasă turale acum !merg slab la ei“. A-
contribuţie .în sprijinirea luptei pentru ceastă concluzie însă nu poate mul­
S, TATU mei revoluţii; problemei agra- .lui Plehanov“ şi „O declaraţie rezolvarea cu succes a problemelor ţumi pe nimeni. Pot mulţumi doar
mari ce au stat în faţa ţăranilor măsuri operative de mobilizare a oa­
.«..O * . « o ’e * .«. .-Qr.-Q.. .«..o - «• a redacţiei ziarului „Proletarii“. muncitori. Faptul că pînă acum, au menilor spre căminul c.btural. iar
528 pag. — 7,50 lei. fost create întovărăşiri agricole în acest .lucru, poate fi făcut neintîrziat.
î Baia de Criş, în Rişca, Ţebea şi Că- In comuna Baia ide Gfiş există toate
SAŞA GEORGESCU: răstău, se datoreşte desigur şi activi­ posibilităţile pentru realizarea lui.
SCRISOARE DESCHISA f legea egalizării ratei tăţii sale susţinute. Deci, să nu se m ai stea, să se por­
nească cu Tncredere la .muncă.
ţ profitului Se cere mai mult interes
din partea unora V. D.
0 ra iâ redacţie *
* Aşa dar, în comuna Baia de Criş
a existat o preocupare destul de cu­
» rentă pentru problemele vieţii cultu­
De diva iimp, la unitatea alimen­ plătită a fost sustrasă numai de la i rale. Şi, nu s-ar putea afirma cum
că în momentul de faţă această preo-
tarei nr. 6 din cartierul Ceangăi-De- noi, După calcul am aflat că într-o ? Apărută în aadrul colecţiei
va, de unde cumpăr eu plinea in „Lecţii şi consultaţii de econo­
fiecare zi, se petrece un lucru care perioadă de numai 16 zile, a sus- ţ mie politică — seria capita­
pe mine pur şi siinplu m-a uimit. lism“, broşura arată locul teze­
Da, am iot stat şi m-am gindit: cum i/ras 2,400 kg piine. Alunei m-am
gindil cită piine o fi suslras gesiio- j
nara de la oameni, de cînd iot dis- i
pot unii oameni să se „specializeze“ tribuie plinea după ochi ? I lor cu privire la legea egaliză­
intr-o meserie, in aşa fel incit să nu Acum să-ţi mai scriu ceva, dar să ^ rii ratei profitului în cadrul în­
mai aibă nevoie să utilizeze instru­ fii atentă scumpă redacţie, să nu I văţăturii economice marxiste,
mentele ..corabie -Sini .puse., la dispo­ mai a fle . cineva că e mare sk'cretJ.i însemnătatea ei din punct de
ziţie ?... Şi ca să Jiu mai concretă, Pe ia noi prin cartier, figbYilpTâtb^J vedere feoretîc şi practic.
să Scriu despre ce e vorba: Vinză- vorbesc că „tanti de la piine" are l Aceste teze se referă nu ;la
aspecte parţiale, limitate ale
ioarea de la unitatea alimentară nr. nişte „oameni“, cărora în fiecare zi ? modulul de producţie capitalist
ci la procesul de ansamblu al
6 — care nu e de prea mult timp ie „vinde“ piine la... „liber". Se zice t producţiei capitaliste.
aici — ce ne distribuie plinea că ar fi consăteni cu ea. Am văzuţ i NOTA
pe lichele, nu mai are nevoie de cîn- şi eu un „om" care aştepta cu un-t Nu vrea şi pace. Ei şi dacă nu vrea,
ce poţi să-i faci? In definiiiv are şi
iar. Nu, pentru că Inlr-atîi s-a „spe­ sac gol legai in spate, dar mi-.a fost t dumnealui ambiţia sa. Auzi vorbă, nici
mai mult nici mai puţin decît să-i
cializai“ în meseria ei, incit „cîn- teamă să-I întreb: ce tot aşteaptă ? instaleze biblioteca în sala de şedinţe.
tăreşte plinea din ochi". Mie, în fie­ pe la piine? Nu ştiam ce să fac. ? Mă întrebi ce fel de bibliotecă? 1r®*»® >!»»/•i «••«*
Să vedem dacă ghiciţi. Cum? ziceţi
care zi — de clnd a venit noua ges­ Aş fi vrui să anunţ şi pe tovarăşii ; că e a comitetului sindical de insti­ pricina
tuţie ? Aşi I Atunci a secţiei de în-
tionară — mi se părea că primesc de ia O.C.L. Alimentara, ca-.să ştie 4 văţâmînt şi cultură? Nici acum n-aţi
nimerii-o. Să vă spun tot eu. E vorba
piine mai puţină şi nu prea aveam cum se distribuie plinea la unitatea ©: de biblioteca amindorura adică şi
încredere in metoda ei de a „cînlări alimentară nr. 6 din.Ceangăi. Poate ar j
din ochi". Pentru a mă convinge, face pe gestionară să se folosească de .* are? Păi jumătatea dulapului asupra ambiţioşii? Primul -iov. Ilie Rădulea,
iată ce-am făcui: am luai plinea de adevăratul ciniar. pentru ca să nu t căruia are dreptul comitetul sindical preşedintele sfatului popular al raio­
la gestionară şi am plecai, in drum mai fure plinea şi banii de la oa- j de instituţie şi de care răspunde tov. nului Brad, care, aşa după cum spu­
Chirică Ştefănescu, are 103 cărţi, iar neam, nu vrea să lase biblioteca în
spre casă, m-am oprit la un maga­ meni. Rău este că încă nu am reuşit | cealaltă jumătate de care răspunde sala de şedinţe, iar ăl doilea, iov.
zin de siai, care are ciniar. Am ru­ Sîrbu, din comitelui sindical de insti­
gat pe tovarăşa gestionară să-mi cin- să aflu cum o cheamă pe gestionară, i secţia de învăţămînt şi cultură are tuţie, care, fiindcă nu vrea tov. Ră­
cca. 400 de volume. Aşadar, sînt cî­ dulea, nu vrea nici el să se ocupe
tărească plinea şi, cînd colo, ce să lotuşi cred că tovarăşii care au pu- \ teva. Vreţi să ştiţi dacă sînt citite? de bibliotecă. Aşa că dulapul cu cărţi
Ei, aici e tot necazul: nu sini. Ba siă colbuit şi neîngrijit pe coridor.
ve zi. in loc de 1,500 kg, cit trebuia s-o să distribuie plinea îi ştiu n u - \ Cil va mai sta aşa? Asta nu şiini.
ca să fiu obiectiv în evidenţa tov. Poate ne vor comunica cei doi.
să primesc, erau numai 1.350 kg, a- mele. Şi acum, după ce ţi-am spus ^ Ştefănescu figurează doi cititori. In­
tr-adevăr faţă de nimic, e destul de
dică cu 150 grame mai piiţin. M-am toi, aştept cu nerăbdare răspunsul 4 mult. De ce stau lucrurile aşa? Păi
dus repede acasă şi cum am termi­ nu v-am spus, din ambiţie. Cine sînt
nat irei clase elemen/are, şi ştiu să tău dragă redacţie! ţ
calculez, am vrui să aflu cită piine Pioniera F. CORNELIA -*T a comiielului sindical şi a secţiei de
învăţămînt şi cultură. Ciie volume
« C» o • C- .© •> a« 40* V »©••«•»-O*>o..«..-«r-C, •«•H>.--©• «•
că fierarul se şi pusese pe trea­ cu buştenii groşi de fag trece ca truirea uzinei electrice a fost o să se retragă la vetrele lor. In în freamătul muncii din pădu­
bă. Fierul, supus pedepsei focu­ un bolid de la Tecuri spre ram­ nouă victorie a tecurenilor. sala cantinei, în jurul meselor rile Tecurilor.
lui, se îndoia acum după în­ pa de încărcare a kilomeLulu? pe care bătrîna Elisabeta Mihoc
demnul ciocanului Cîteva lo­ 9. O mică neatenţie în mampu- Mugurul culturii a prins a aşternut feţe curate, munci­ ...Pe bolta cerească luna stră­
vituri, rcîteva întorsături din larea motorului funicula ulm ar viaţă torii discută despre munca de luceşte în noapte. Peste tot s-:a
cleşte şi zala lanţului gros -şi putea fi fatală. Mecanicuiui peste zi, ori îşi aruncă ochii lăsat liniştea. Doar în colţul
puternic, ce va riîrî buştenii, e Cornel Andraş nu i-e !teamă u :puţină vreme în urmă a peste ziarele trimise prin mij­ unui şopron, Gligore Buştean
gata. însă. El cunoaşte „sectorul“, iar fost construită din cără­ locirea funicularului. Bucată mai meşteşugăreşte la geam uri-
motorul funicularului vede la reasă e Viorica Dum.traşcu, n ’ ' şi uşile ce se vor aşeza la
Sînt sute de muncitori !a rîndul său în Cornel, pe omul midă o clădire mult mai mare tinără venită de pe meleagurile clădirea şgolii. Noaptea a îm-
Tecuri Toţi sînt harnici tc|i !.priceput căruia trebuie să i se decît cele obişnuite în Tecuri. moldovene. Masa asigurată pînzit totul cu liniştea ei. Lu­
au ceva deosebit în ei, ai putea supună. Intr-una dintre cele cinci ca­ la timp, iar în ceea ce priveşte mina s-a stins şi 'a fereastra
scrie !pagini întregi, despre hăr­ mere ce-au fosl amenajate, se bucătăriei -şi !peste tot. Doar
nicia fiecăruia. Mecanicul de E frumoasă dar şi grea-mun­ v? înfiinţa i ul acesta' sala de calitatea, las’ pe Viorica. din vale, mai răzbate pînă sus
locomotor Gh. Toma, şeful bri­ ca în pădure. F greu să te mpţi clasă. La drum către cucerirea murmurul StreiUtui, ce în ros­
găzii muscelenîlor Nicolae Mo­ cu uriaşii copaci. Intre cei pes­ tainei cuvîntului scris, vor por­ Peste tot am întîlnit aceiaşi togolirea lui îndeamnă parcă
toc, şeful unei echipe d e?bocşari te 200 de muncitori nu vei găsi ni 14 copii, elevii primei clase oameni : harn'ci şi prietenoşi, valurile să cînte hărnicia celor
Dionisie Gaşpar şi m-rstrel însă nici umil care să s,e plîn- a şcolii din văioaga Tecurilor. copii nedeprinşi încă cu arta ce fac să freamăte pădurea.
Şlefan Ninişca, sînt doar cîtiva gă, să dea înapoi sau să se Surorile Ana,; Marla şi Irina
dintre cei cu a căror hărnicie teamă. Munca aceasta li-e dra­ Drăguş, alături- de Vasile Fe­ de-,a mer.ge în picioare şi ...S-a terminat o zi de mun­
exploatarea Teeuri se mîndreşîe gă, tocmai pentru că-i grea şi dorca şi de alţi copii de vîrstă moşnegii cu păr cărunt, că, au adormit cei .ce dau ri.a-
pe bună dreptate. Sînt aici oa­ frumoasă, pentru că-i „munca şcolară vor începe în toamnă femei călite în iureşul ţă exploatării forestiere r.de la
meni ce au îndrăgit munca şi lor“. Cinci ani s-a lucrat în viaţa de elevi. muncii de pădure şi băr­ Tecuri.
vîrf de munte pentru întemeierea baţi tot aşa de falnici ca ri
pădurea, oameni ca Fedorca satului la acele, înălţimi. Acum Pe calea undelor, trei apa­ copacii cu care se iau la trîntă. 'k
găseşti aci, baie cu duş şi a- rate de radio informează pe.cei Admirînd prietenia armonioasă
Grigore, ca harnicul şi şugubă­ din aşezarea tecureană cu tot a acestor oameni, nu-ţi vine sa Ne-am luat rămas bun de ia
buri, conducte ce aduc apă de crezi că, cu cîteva luni în cei care timp de o zi ne găz-
ţul Alexandru Năstase ş! mulţi - nou în viaţa noastră. ,S-a urmă, ei nu se cunoşteau. Tele­ duiseră. „Să-mai veniţi la noi“
la depărtări de kilometri, graj­ prevăzut şi creşterea numărului fonista Maria Taitac nu cunoş­ — ne-au strigat muncitorii
alţii care au la Tecuri o -ve­ de volume la biblioteca exploa­ tea pe tînăra Emilia Dqgioiu securii, care au rămas să dea
dul unde vitelor le sînt asigu­ tării, iar tovarăşii loan Dănes- bucătăreasa muscelenîlor, iar în continuare patriei, lemne ,şi
chime de 3—4 ani şi m-s? bPe. cu, şeful rectorului I. F. E. T. Irina Drăguş n-o cunoştea pe mangal.
rate pe deplin condiţiile zooteh­ Saura şi Constantin Neagoie Estia Gaşpar. Aici s-au întîlnit
Hărnicia oamenilor prima dată în viaţa lor şi tot ..Adio minunate meleaguri ce
nice. In faptul dimineţii se sim­ şeful exploatării Tecuri, au 'aici au legat şi prietenia. Nu-ţi ascundeţi în sinul vostru hărni­
jT a sute de metri înălţime, vine a crede că sînt oameni pe cia acestor oameni. La reve­
^ deasupra văilor şi a creste­ te în aer izul plăcut al pîinii, propus (şi li s-a promis) dota­ care numai întîmplarea i-a pus dere locuitori ai Tecurilor, în
lor, pe cablurile groase, legătura faţă în faţă, oameni sosiţi de mijlocul cărora am petrecut o
coaptă în cele două cuptoare rea acestei exploatări cu un a- pe meleagurile Craiovei şi ale zi de neuitat.
construite aici. parat de proiecţie cinematogra­ Satului Mare, de la Cîmpulung !P. FARCAŞIU şi D. ARDELEANU
In fiecare baracă, la fierărie fică. Muscel şi Caransebeş, de la
şi-n .grajd, la baie şi-n bucătă­ Se lasă liniştea serii Piatra Neamţ şi din alte col-
rie, în magazii şi dormitoare, :i r \ oar aripile nopţii care-şi 'ţuri ale ţării, oameni 'înfrăţiţi
anunţă sosirea îi fac pe
peste tot, întunericul de nepă­
cei care au dat viaţă munţilor,
truns al nopţilor a fost alun­
gat de lumina becurilor. Cons­