Page 55 - 1957-08

Nr..833
Dina c t i v i t a t e a
organizaţiilor
Colectiviştii raportează
partidului
La prqpunerea organizaţiei de
partid, colectiviştii din gospo­
dăria agricolă colectivă „1 Mai“
din satul Turmaş, întruniţi în
adunarea generală a gospodă­
riei au dezbătut din nou scri­
soarea C.C. al P.M.R. şi a Con­
siliului de Miniştri adresată
consiliilor de conducere ale g o s­
podăriilor colective, cooperati­
velor de producţie şi întovără­
şirilor agricole.
Cu acest prilej, preşedintele
gospodăriei agricole colective, zării agriculturii. Au fost de cialiste.
Ioan Şuvaina, a prezentat în fa­
ţa adunării generale un referat
clin care a reieşit care sînt sur­
plusurile de produse ce pot fi
contractate cu statul, după ce,
mai întîi, s-au asigurat cantită­
ţile de cereale pentru muncile
S.M.T., pentru zilele-muncă e-
fectuate, pentru fondurile ob­
şteşti şi alte nevoi gospodăreşti.
Discutînd şi analizînd cele
reieşite din expunerea prezen­
tată de preşedintele gospodă­
riei, colectiviştii au hotărît să
contracteze cu statul 1 vagon
grîu, 3 vagoane porumb, 3 va­
goane furaje de fîn, 3 vagoa­
ne paie de grîu, 1 vagon boabe
borceag şi ovăz, însemnate
cantităţi de cartofi şi 2 perechi
de boi.
Prin hotărîrea luată, colecti­
viştii din G.A.C. Turmaş, ra­
ionul Orăştie, şi-au manifestat
convingerea că cu contribr". la
ridicarea nivelului de trai al ce­
lor ce muncesc, la întărirea
cauzei păcii. IOAN SASU
corespondent
O iniţiativă preţioasă
Din iniţiativa biroului Comi­
tetului raional de partid Haţeg,
in ziua de 4 august a fost or­
ganizată o consfătuire la care
au participat comitetele comu­
nale de partid şi comitetele e-
xecutive ale sfaturilor populare
din comunele Toteşti, Berthe-
lot, Demsuş şi Sarmizegetusa.
Consfătuirea a fost organiza­
tă în scopul generalizării me­
todelor bune folosite de unele
comitete comunale de partid şi
sfaturi populare,. în munca Ap.
transformare socialistă a agri­
culturii.
Cei prezenţi la consfătuire,
'printre care tovarăşii Gheorghe
Mureşan, Arthur Wasserman,
Ioan Lada, preşedinţi ai înto­
vărăşirilor agricole din comuna
Toteşti, au împărtăşit în discu­
ţii din experienţa muncii lor,
arătînd cum au reuşit ei, spri­
jiniţi. fiind de către organele de
partid, să mobilizeze ţăranii
muncitori, pe deputaţi şi ute-
mistii din comună, la întărirea de plenara Comitetului raional
MAG AZIN
DUMINICA 18 AUGUST 1957
SPECTACOLE
CINEMATOGRAFICE
DEVA: O făptură divină şi Ives
Montând , cinema „Grădina de vară“
Vagabondul seria I-a ; ALBA IULIA :
Rîpa dracului; APOLDU DE S U S :
Fiica mea trăieşte Ta V iena; BARU
/A R E : Moara cu noroc; BRAD:
Dansez w fire; HAŢFG: Citadela
sfărîrnată; IL IA ; Misterul celor
două Oceane ; LONEA : Dragoste
de m am ă; ORAŞTIE: Rîsete în pa­
radis ; PETROŞANI: Dragoste de
m am ă, SEBEŞ: Romeo şi Julieta;
S1MERIA: Garnizoana nemuritoa­
re • TEIUŞ : Thereze R aquin; ZLAT-
NA : B igam ul; PETRILA : Am fost
mai tare.
SELECŢIUNI DIN
PROGRAMUL DE RADIO
PROGRAMUL I : 6,00 Zi de o
dibnă cu voie b u n ă : 7,00 Staturi Muzică de d a n s; 22,30 Melodii popu­
pentru ţă ra n i; 7,10 Muzică uşoară lare romîneşti.
rom înească; 9,30 Cîntece şi jocuri
populare rom îneşti; 10,00 De toate
pentru to ţi; 11,00 Revista presei;
12,20 Muzică din operete: 13,13
Cîntă Maria Lătăreţu şi lo r Luca
B ănăţeanu; 14,00 Muz'că uşoară ;
16,00 Muzică populară romînească ,
de
unităţilor socialiste, la atrage­
rea de noi membri în întovă­
răşirile existente.
Din consfătuire a reieşit ca­
re au fost metodele practice fo­
losite de Comitetul comunal de
partid Toteşti în munca de
transformare socialistă a agri­
culturii. Acesta a antrenat toa­
te organizaţiile de bază din ra­
za comunei şi pe toţi membrii
de partid să muncească în co­
lective organizate, care să lă­
murească pe cit mai mulţi ţă­
rani muncitori să păşească cu
încredere pe calea cooperativi­
asemenea organizate conferin­
ţe, programe artistice, s-au scris
cu regularitate articole la ga­
zetele de perete, toate acestea
fiind axate pe problema trans­
formării socialiste a agricul­
turii.
In consfătuire s-a scos in e-
videnţă însă şi faptul că unele
conduceri ale instituţiilor, ca
cele de .la Secţia agricolă a
Sfatului popular raional, Ocolul
silvic Haţeg şi Uniunea raio­
nală a cooperativelor, nu spri­
jină în măsură suficientă mun­
ca de transformare socialistă
a agriculturii, nerezolvînd ce­
rinţele unităţilor socialiste, lu­
cru pe care-l fac însă cu multă
bunăvoinţă cînd e vorba .de ţă­
ranii muncitori cu gospodărie
individuală.
Concluziile trase pe margi­
nea consfătuirii ,de către tov.
Francisc Mir.th, secretar al Co­
mitetului raional de partid, au
fost, în acelaşi timp, un îndemn
pentru toate comitetele comu­
nale de partid şi comitetele e-
xecutive ale sfaturilor populare,
de a munci cu perseverenţă şi
simţ. de răspundere şi de a-şi
însuşi din experienţa Comite­
tului comunal de partid din co­
muna Toteşti.
A. MÂGUREANU
corespondent
Pentru traducerea
în viaţă a Directivelor
celui de-al i1-lea Congres
al P. :M. R.
Considerînd ca o sarcină vi­
tală traducerea în viaţă a Di­
rectivelor trasate de cel de-al
U-deaCongres al partidului, Co­
mitetul comunal de partid Mier­
curea (secretar Mircea Stan),
sc preocupă continuu de reali­
zarea acestor măreţe sarcini.
Printre măsurile luate în di­
recţia transformării socialiste
a/ agriculturii, a fost şi aceea
de a imprima tuturor comuniş­
tilor, deputaţilor şi şefilor de
instituţii obligativitatea de a
munci neobosit pentru tradu­
cerea în fapt a notărîrii luate
16.30 Jurnalul satelo r; 17,30 Muzică
uşoară romînească ; T8,00 Muzică ;
19.30 Drumeţii veseli; 20,00 Solişti
de muzică populară ronucească,
20,15 Teatru la microfon: „Arborele
genealogic“ scenariu radiofonic de
Lucia D em etrius; 22,30 Muzică de
dans.
PROGRAMUL I I : 7,00 Muzică
populară romînească ; 8,00 Radio Ţe
p elu ş; 8,40 Cîntă Ileana Grigoriu
şi Fiorea B urnea; 9,30 Revista pre
sei stră in e ; 9,50 Muzică uşoară ro
m înească; 14,15 Cîntece bătrîneşti şi
jocuri populare romîneşti; 14.4L
Cunoaşteţi interpretul?; 15,15 Mu­
zică uşoară ; 15,45 Muzică ,distrac­
tivă ; 16,00 Vorbeşte M oscova; 16,30
Muzică cerută de ascultători ţ 17,30
In vîrtejul jocului; 19,15 Cîntece de
dor şi jocuri populare rom îneşti,
19,45 Pagini de satiră şi um .-r;
20,05 Muzică de dans; 21,00 Progiam
pentru iubitorii de rom anţe, 21,30
BULETINE DE ŞTIRI ;
6.30; 13,00, 19,00; 22,00 : 23,52
(programul 1), 7,50; 14,00, 20,00.;
23 00 (programul II).
s — FACULTATEA DE E-
partid
de partid Sebeş, privind trans­
formarea socialistă a agricul­
turii.
In acest scop, cu cîteva zile
în urmă, a fost organizată o şe­
dinţă Ia care au luat parte
membrii Comitetului comunal de
partid, secretarii organizaţiilor
de bază şi şefii instituţiilor, şe­
dinţă cu ocazia căreia s-a pre­
lucrat hotărîrea plenarei Comi­
tetului raional de partid şi sar­
cinile ce revin fiecăruia în di­
recţia atragerii de noi membri
în unităţile socialiste existente
şi înfiinţării de noi unităţi so­
De asemenea, în scopul mo­
bilizării tuturor forţelor Ia rea­
lizarea acestei sarcini, a fost
convocată o adunare cu între­
gul activ al comitetului comu­
nal de partid, unde au fost in­
vitaţi să participe şi tineri ute-
mişti, ţărani colectivişti şi sa­
lariaţi ai instituţiilor din co­
mună.
Cei prezenţi, printre care tov.
Nicolae Cacoveanu, Ioan Fle-
şeriu, ing. agronom Ioan Teo­
dorii şi alţii s-au angajat să
lupte neobosit pentru a lămuri
pe ţăranii muncitori din comu­
nă despre politica partidului şi
de a-i îndruma pe calea trans­
formării socialiste a agricultu­
rii,
După discuţii, a fost prezen­
tat în faţa celor !prezenţi, pro­
iectul de nte.suri al comitetului
comunal de partid şi al comi­
tetului executiv al sfatutui
popular, cu privire la lărgirea
sectorului socialist agricol, ca­
re, a !fost aprobat în u. animi-
tate.
IL1E 1LINESCU
co eşpo
’“ ’ " 77
Să lespunem pe nume
* 1 8 n i miniere „S u n v u n e sre g iu n e a O- o wehrul (noua armată vest-ger-
Să-şi primească răsplata ! cumpărături de la
, .. , nr- î din comuna Romos, tre-
Aşa-s unuoameni. Uita de
ruşine, de bunul simţ numai ca cînd gestionarul Aurel'Butuşină g
ei sfl traiasca bine> dar nu din le face calculul preţurilor la 8
munca lor. Printre aceştia .pot mărfurile cumpărate. De ce? 8
fi rsocatiţţ şi cei de la baza de Acesta are obiceiul de a profi- § calificaţi, acum numărul lor este o
recepţie din .Geoagiu, în frunte ta , d e , n-e„ a~ tZe_n..ţJi;a c_ umpără^ tl or^i'l1o^ r^ O.ţ mare. rTnransfrormăwri.l,e .pe,treculiea în .pfa- .g2.
cu şeful lor, Ion Câta. Mult s-au şi fixează: preţurile după cum îi
frămîntat ei ce să facă, ca să-
poată înşela. Pînă la urmă au
găsit. Au reglat cîntarul, în aşa
p^ eÎ a’~uJ nCc}eLl ^puţin 10^0 kg.
Cînd gospodăria agricolă co­
lectivă din Geoagiu a început
să transporte grîul contractat, O fi bun ia gură şi lung la... § Cineva a intrat Pe uşă ?u >ăcu
uiumul şi muncile S.M.T., cei mină, - aşa cum zic locuitorii § un semn¦ debutau să plece în co-
de la bază şi-au z is : „De aici
pică gras“. Şi într-adevăr ar fi
picat, dacă colectiviştii mar fi
lucrat cu atentie. Ei au trimis corespunzătoare.
rau însă numai 4.602 kg, adică
cu 593 kg mai puţin. Văzînd a- Ai4.
cest lucru,-colectiviştii au adus A ilc° era
imediat un ăntar verificat şi au eckipu de instalatori a venii să
cîntărţt din nou întreaga cariti- radiofice comuna, dar dacă sfa-
tafe. Rezultatul a fost că ei cin- tul popular nu i-a dai nici un
tăiiserâ^ bine, dar cei de ,la ba- sprijin, a fost silită să plece în
za au încercat seăi.-iAcînuyşmeleu. rmS-eaau­ al,t,a„ part,e
înşelat însă pe
ză să-şi primească răsplata me­ multă înţelegere. Ce părere are
ritată.
Atenţie !a . . . calcul
Cei ce doresc să facă diferite munei? !
pentru anul universitar 1957—Í958
Institutul de Mine „Gh.
Gheorghiu-Dej“ din Petroşani,
creat prin reforma învhămîn-
tului din 1948, în scopul pre­
gătirii cadrelor tehnice necesa­
re industriei miniere, este situ­
at în cel mai important bazin
carbonifer al ţării noastre, ba­
zinul Văii Jiului.
Institutul are următoarele fa­
cultăţi :
— FACULTATEA DE MINE
cu secţia Exploatări Miniere,
LECTROMECANICĂ MINIE­
RA cu secţia Maşini şi Utilaj
Minier.
La ambele facultăţi funcţio­
nează şi Cursuri fără frecvenţă.
Durata studiilor este de 572
ani.
Institutul funcţionează ţn-
¦tr-un local nou, înzestrat cu
săli, laboratoare şi bibliotecă
bine dotate. Institutul dispune
de cămin, cantină şi sală de
sporturi, clădiri noi situate în
imediata vecinătate a Institutu­
lui.
Studenţii merituoşi primesc
bursă de stat în conformitate
cu H.C.M. nr. 1868/1954. Stu­
denţii bursieri sînt cazaţi !în
cămin. In limita locurilor dis­
ponibile, pot fi cazaţi în cămin
d iw m v l so cialism u lu i Pag. 3
Directorul fabricii TELEGRAME EXTERNE
oo-oo-oo-oo-oo-oooo-oo-or ooooooooooooooooc U nt independentei Pafeistannlei
| Mi-l închipuiam un om înalt, r& vremuri, de aceea am schimbai $u- S KARACI (Agerpreş). T.ASS întreaga ţară au avut loc mari
o bust, iot timpul preocupai. Şi n-am biectul discuţiei. g .anunţă : La 14 august în Pakis­ mitinguri şi adunări.
3 greşit. Chiar aşa e el. M-a pricit ca _ Şi Cum spuneam — reluă iov. § tan s-ia sărbătorit solemn cea Cu prilejul Zilei independen­
8 pe un necunoscut venit pentru cine Paşut — în ziua naţionalizării prin- 8 de a zecea aniversare a Zilei ţei, Iskander Mirza, preşedin­
cipalelor mijloace de producţie din 8 independenţei ţării. Cu prilejul tele Pakistanului, a adresat un
| ştie ce treburi în curtea fabricii.
mesaj populaţiei. Primul minis­
5R — Şcu,.ţ,i.... as vrea... 11 iunie 1948,’ am f' osi chemai la 85 Zilei independenţei au fost în­ tru Suhravardi a adresat de a-
o judeţeană de partid şi numit direc- o chise toate instituţiile de stat semenea un mesaj radiodifuzat
populaţiei ţării.
g Direci0rul a zlm bit Nu eram Un tor. Aveam încredere în forţele mele g şi întreprinderile .comerciale.
g străin. Pentru el, ziariştii nu ccnsti- insă mi-era greu să trec, aşa deo- 8
lSautnlrteăei8ziolreaşdeina lKe a.ţnăarciii şi din cele­
8 luie un pericol, Cînd a auzit că vreau dată, din mină la conducerea voazate cu drapele au fo.şt pa­ In seara aceleaşi zile, preşe­
de !stat. In dintele Iskander Mirza a oferit
8 să scriu despre el, m-.a Întrerupt, ime- fabrici. De aceea, am şi refuzai la ° o mare recepţie.
8 8
diat. început. In cele din urmă mi-am zis: §
g ¦cineva trebuie să conducă- 8
— Să scrieţi despre muncitori,
8 8 Ambasada S.U.A. din Damasc —este
8
g despre întregul nostru colectiv. Ieri... şi astăzi
8
Tovarăşul losif Paşut mi-a poves- g
centrul complotului împotriva Siriei,8 Din vorbă în vorbă, la insistenţe-
o
° le mele, a început să-mi spună cîte
O
g ceva din viaţa lui. Ut totul, aş putea spune cu pasiune. 8 DAMASC (Agerpres). Frun­ ratele scopuri ale politicii impe­
8 Fabrica a găsil-.o .aşa cum era : se o taşi ei vieţii publice din Siria rialiste dusă de S-U.^.“.
88 -A----d--u---c--e--r---i----a--m----i-n---t-e-- lucra manual, nu exista acord, oa- 8 condamnă cu indignare com­ A devenit cît se poate de evi­
menii nu depuneau prea mult in- ^ plotul antiguvernamental impe­ dent, serie în continuare ziarul,
8 — La început n-am vrut să pri- c,e doctrina Eisenhower consti­
g mes. Mă gîndeam că n-o să pot teres. Cea dinţii grijă a fost Să-şl g rialist din această ţară. ,„A-
g cest complot, a declarat Riad tuie doar un mijloc pentru asi­
formeze un colectiv ,puternic. De a- 8 gurarea intereselor imperialişti­
g conduce o fabrică aţii de marei eu Maliki, deputat în parlament, lor americani în această parte
o ceea, .chiar .din primele zile, a strîns g
care am .lucrat in mină mai mult constituie o dovadă a metode­
oamenii şi le-a vorbii simplu, dar pe o
de două decenii. înţelesul tuturor. Oamenii au înţeles g lor la care recurg SjU.A., -du- •a lumii“.
Aşa începu să-şi spună povestea şi roadele muncii se văd astăzi, du- g cîndu-şi politica în Orientul a- intr-un articol de tend, ziarul
pă n m mulţi ani. Cînd intri în fa- 8 nab. Complotul a dovedit că im­
viaţii, lomnăşul losif Paşut, direc- ^ r eramic^ uezi că B5 la su. § perialiştii, inclusiv imperialiştii „Al Ajam“ arată că complotul
tor la fabrica .„Ceramica- din Baru S.U.A., urmăresc scopurile lor descoperit .este unul dintre cele
folosindu-şi agenţii din ţările mai respingătoare manifestări
arabe“. ale politicii imperialiste duse de
S.U.A. în ţările anabe. Aceste
„Complotul imperialist ame- comploturi, arată ziarul, nu fac
Mare. Au trecut ani de-atunci, însă tă din produse sini fabricate me- g rioan descoperit în Siria, scrie cinste unui stat ca S.U.A. în
ziarul „Ar Rai Al Amm“, a pro­ care se vorbeşte mult despre
g directorul Paşut îşi aminteşte tot. canizal. Se înţelege că acestea sînt g vocat indignare uriaşă nu nu­ principiile democraţiei şi ale
mai în Siria, ci şi în toate cele­ umanităţii.
8 Cînd .avea 10 ani i-a murii tatăl. de bună calitate. Presa cu fricţiune' 8 lalte ţări arabe... In prezent, în
o Trebuia să .se .întreţină singur. j-)g lumea arabă nimeni nu se Ziarul „Al Manar“ arată în-
o de 60 tone, nu satisface cerinţele 8 tr-un articol de fond că complo­
o , mereu crescînde, dar în curî-nd- pro- 8 mai îndoieşte de faptul că tul descoperit a demascat fon­
gg aceea a mirai oa a‘jutor de z' idar b,,lema va f.i. rezol,vat.ă.. 'Va intra .in 0g S.U.A. sînt acelea care conduc dul imperialismului american.
forţele imperialismului învede­ Ambasada S.U.A. din Damasc,
rat şi dirijează activitatea lor. scrie ziarul, este centrul com­
Descoperirea complotului am e­ plotului împotriva independen­
8 la Lupeni. In anul 1927 a început [ucru 0 aliă presn de m ione In. jj rican .din Siria a acătat ,adevă­
ţei ţării.
g să lucreze în mină ca vagonetar, tregul colectiv de muncitori, iehni- g
8 ajutor miner, apoi miner. In ajunul cieni şi ingineri, au trecui Ia rezol- 8
8 celui de-al doilea război mondial a varea problemei critice a lemnului. 8
g avui cele mai multe neplăceri. „Nu-l ^ u ‘nNâlat un generator de gaz cu g
oo voi. uita ni.ci.od.at.ă. pe inginerul, şe c.are ,¦gazeijic,ă liFgnit'ii inferio,ri,, o,rimiţi. 8o
g de la minele -Roinnan. Astfel, cei g
g Arghilă şi pe maistrul şef miner w m m c ,cmne co,lsumate anual g
8 Pop losif" — .îmi spunea iov. Pa- pînă nu de mult, au fost înlocuiţi 8
8 şut. „Aceştia m-au lovit de multe ou acel cărbune gazeijicat. Cărămizile 9
g ori..". refraoiare, fabrícale aici, merg la ^
o . , , ,. „, ^ principalele otelării din •tară, c a : o
og Am observai ca tovarăşului ;Paşut Huned, oara, Ot'el,ul, roşu, Cunpia jTur- g°
g M .este greu să-şi amintească acele zii etc Nu se poale spune că :jabri. g
- <>coo©ooooooooooooooooooooooooooc ca merge „ca pe ,r,®aie“. Mai exisiă o Profitorii refacerii wehrmachfului
7 ¦' ” 77-7— •------8 unele greutăţi din partea furnizorilor 8
I îs x z z x rz s z i BONN (Agerpres). — Agen­ militare în valoare de 2,4 mi­
ţia D.P.A. anunţă că bundes- liarde mărci, în străinătate, şi
în valoare de 2 miliarde mărci
o rodea, care nu trimite *argila refrac- g mană), a predat pînă la înce­ unor firme vest-germane.
magazinul 8 /a timp, şi în cantităţile cerute, g putul lunii iulie 1957 comenzi
2 Oamenii au crescut odată s
buie să jie ^Qarte aten(i akmCi -8 g
cu fabrica La 20 august Consiliul de Securitate
Dacă la început erau numai cîţiva § va examina acfsunele a g re s iv e
ale trupelor engleze în Oman
g brică, au impus şi pregătirea cadre- g NEW YORK 16 (Agerpres). ritate pentru examinarea proble­
mei acţiunilor agresive ale tru­
convine. De pildă, 1 k g de si- -8 lor corespunzătoare. Aici, Iov. Paşut | i ; Referindu-se la informaţiile ob­ pelor engleze în Oman, a fost
8 a insistat mai mult: J fixată pentru ziua de 20 august
rop, care costă 10 lei, l-a uîn- ţinute de la secretariatul ONU
§ — o grifă permanentă a conduce- „ agenţia United Press anunţă
dut CU 13,50 lei. La O pereche
ă e c a ta r.a.. m e p e n.Itr u p. a. .n. tJ a. . 1lo_ n. i?, Uo .r. i.i ¦fabricii n^ oastre este aceea de/4 a na 3o că şedinţa Consiliului de secu­ 1957.
g califica oameni şi în special din ii- g
ia CU 4 lei mai m u lt decît pre- O declaraţie a preşedintelui Tunisiei
tul oficial etc. g aeret.
comunei - dar să nu uite că J muna Fui. Din mersul maşinii, di- peraţiunile militare ale Angliei
reciorul -mi-a amintit din nou: LONDRA 16 (Agerpres). — în Oman. El .a declarat că Tu­
pentru lecuirea oamenilor de o După cum anunţă corespon­ nisia „doreşte cu înflăcărare .eli­
— Să scrii despre Întregul ncs- dentul din Tunisia al agenţiei berarea protectoratelor Oman
^eaPa îdl, se aplică şi metod¦e - ^ cotecliv Reuter, preşedintele Tunisiei, şi Maskat de sub jugul colo­
8
8 V. ALBU
« c i Staţia de radioficare OO OO OOOOOOOOOO 00,00 OO OO OO.OOOO-OO-oooo OOJ Habib Burghîba a criticat o- nialismului“.
Tur.daş
„ ...
Pentru ca Despre contractările de cereale
şi floarea soarelui pe mai multi ani
und,e a gă„sit mai După desfiinţarea cotelor obligato­ ani, oferă producătorilor agricoli con- — pentru anul 1958, la încheierea
rii, ca urmare a Hotărîrilor Plenarei diţiuni dintre cele mai avantajoase. contractelor;
C.G. al P.M.R. din 27—29 decem­
brie 1956, sistemul de contractare a Preţurile ia care se încheie aceste — pentru anii următori, în fiecare
tovarăşul preşedinte Iustin Po­ cerealelor şi florii soarelui a .început contracte, sporurile acordate celor ca­ an, în aceeaşi lună în care -au fost
sp joace un rol din ce în ce !nai im­ re valorifică o cantitate mai mare încheiate contractele pe mai mulţi ani.
pa ? Ce le spune acum oame­ portant în alcătuirea fondului centrai de produse, precum :şi alte av.antaje
nilor care cer radioficarea co- al statului .tinzînd să devină principa­ c a : seminţe selecţionate, îngrăşămin­ Asocierile de producători şi produ­
la sursă de alimentare a acestuia cu te chimice şi insectofungicide, asisten­ cătorii individuali, primesc de la uni­
produse agricole. ţă agrotehnică etc., sînt identice cu tăţile contractante arvune în două
acelea prevăzute de H,C./Vt. nr. Tranşe egale, din care o0 tranşă la
Dînd curs acestei tendinţe de tran­ 549/1957, .privind încheierea de con­ încheierea contractelor, iar a doua
sformare a contractărilor de cereale tracte Ia preţuri ferme. tranşă după cum urmează:
şi studenţi nebursieri. Toţi stu­ şi floarea soarelui în sursă princi­
denţii Institutului primesc uni­ pală de alcătuire a tondului central, Ca un avantaj deosebit, menit să — între i iunie şi 15 iulie, pentru
formă. Consiliul de Miniştri, prlntr-o hotărîre stimuleze .gospodăriile ţărăneşti de a grîu, secară şi orzoaică :
apărută de curînd, a stabilit că în- folosi această formă de contractare,
înscrierea în anul I se face cepînd cu anul agricol 1957—1958, noua hotărîre a Consiliului de Miniş­ — între 10 septembrie şi 1 octom­
în conformitate cu condiţiile de gospodăriile agricole colective, coo­ tri prevede că, în anii in care, dato­ brie pentru porumb :
admitere în Universităţi şi In­ perativele agricole de producţie şi în­ rită unor recolte slabe, preţurile de
stitute de Invăţămînt Superior, tovărăşirile agricole, pot încheia încă achiziţii vor fi mai mari decît pre­ — intre 20 mai şi 20 iulie, pentru
publicate în „Scînteia tineretu­ de acum şi contracte pe mai mulţi ţurile ferme de contractare, contrac­ floarea soarelui.
lui“ din 31 iulie 1957 şi în Bro­ ani, pentru valorificarea producţiei lor tanţii vor primi acele preţuri de a-
şura „Admiterea în Invăţămîn- de grîu, secară, porumb, floarea soa­ chiziţii. Cele două sistem? de contractare
tul Superior“ editată de Minis­ relui şi orzoaică, prin întreprinderile în vigoare astăzi — contractarea-îna­
terul Invăţămîntului şi Cultu­ de contractări şi achiziţii Recolta. Unităţile din sectorul socialist-coo- inte de recoltare şi contractarea pe
rii, broşură ce se găseşte la peratist al agriculturii care vor în­ mai mulţi ani — oferă gospodăriilor
şcolile medii, secţiile de .învă­ Sistemul de contractare a cereale­ cheia co n tra c te le mai mulţi ani pen­ ţărăneşti posibilitatea -de a cunoaşte
ţăminte ale sfaturilor populare lor şi florii soarelui pe mai mulţi tru cel puţin 20 tone porumb, vor be­ şi de a alege din timp calea de va­
şi la librării. neficia şi în această situaţie de spo­ lorificare a producţiei lor de cereale
$ Se aduce la cunoştinţa^ rul de 10 la sută faţă de preţurile marfă.
Concursul de admitere pentru !conducerilor întreprinderilor de achiziţii practicate, la data predă­
candidaţi, va consta din urmă­ instituţiilor şi organizaţiilor^ rii produselor contractate. încheind contracte pe mai mulţi
toarele probe ; !din regiunea Hunedoara ca ţ ani, producătorii agricoli sînt mai a-
noi nnhiica în ziarul nostru Asocierile de producători şi produ­ vantajaţi, întrucît astfel sînt în mă­
ALGEBRĂ ŞI TRIGONO­ cătorii individuali se bucură de ase­ sură să-şi întocmească în condiţiuni
METRIE scris şi oral, anunţuri, reclame, menea de avantajele de mai sus, da­
că încheie contracte anuale de vîn- mai bune planurile de dezvoltare a
GEOMETRIA PLANA ŞI IN oferte de serviciu, zare a -acestor produse către stat, prin gospodăriilor lor în viitor, iar prin
SPAŢIU scris şi oral, unităţile cooperaţiei de consum, îna­ arvunele primite să-şi organizeze cu
diferite alie informaţii p el intea însărnînţărilor de toamnă, mai mult succes procesul de producţie
FIZICA scris şi oral. care vor să le aducă la cu-\ J/i vederea obţinerii ,unor recolte .spo­
In vederea acestor con­ noştinţa publicului. Deosebit de importantă este şi pre­ rite Ia .hectar.
cursuri, la Institut funcţionea­
ză un curs de pregătire cu pro­ ;¦ i- H vederea privind modul în care se a- Interesul gospodăriilor ţărăneşti este
gram !zilnic între orele 16—20, deci de ,a ;încheia contracte pe mai
îneepînd eu ziua de 6 august ¦>rdă arvunele. mulţi ,ani pentru vînzarea către stat
1957. a unor cantităţi sporite de grîu, se­
Lămuriri suplimentare se dau !Potrivit .acesteia, .unităţile socialist- cară, porumb, floarea soarelui şi or­
la Secretariatul 'Institutului, zoaică, deoarece acest !lucru le ad.uce
zilnic între orele 8— 14. (Tele­ cooperatiste xiin agricultură care con­ venituri fixe, ferite de jocul .preţuri­
fon interurban nr. 16 şi telefon
automat nr. 210). tractează vînzarea producţiei lor de lor de pe piaţa neorganizafă şi de
speculanţi, statul dovedindu-rse şi de
DIRECŢIUNEA grîu, secară, porumb, floarea soa­ această dată cel mai sigur şi mai
convenabil cumpărător.
relui şi orzoaică pe mal mulţi ani,
primesc prin Banca Agricolă arvune
înlr-p singură tranşă, astfel: