Page 56 - 1957-08
P. 56
Pag. 4 muMUE'socrmmum Nr. 833
l!li:il!!l!l!l Sărbătorirea celei de-a 12-a anivarsâri
ultimele ştiri * ultimele ştiri * ultimele ştiri * ultimele ştiri * ultimele ştiri a eliberării Coreei de către armata sovietică
DE PESTE HOTAREllllllllllllil PHENIAN 16 (Agerpres). La 15 şi întregului popor sovietic cu prile
i !l"v.iü'i august oamenii muncii din R.P.D. jul celei de a 12.a aniversări a eli
Coreeană au sărbătorit festiv cea de berării Coreei. El a vorbii despre în
Conferinţa tic presă organiialâ Presa din lumea întreagă relevă a 12-a aniversare a eliberării Coreei deplinirea cu succes a planului de
de f.Pi T.D. pentru ziariştii de către armata sovietică, de sub ju refacere post belică şi de dezvoltare
sovietici şi străini însemnătatea tratativelor dintre gul imperialismului japonez. a economiei naţionale a republicii,
care a devenit posibilă datorită po
KIEV 16 (Agerpres) TASS La lucrările congresului, a delegaţiile de partid şi guvernamentale La Phenian au avut loc o paradă liticii juste a Partidului Muncii din
anunţă: La 15 august secreta comunicat Bernini, vor partici militară şi o demonstraţie de masă Coreea, a guvernului R.P.D. Coreene
riatul F.M.T.D. a organizat o pa solii a 85 milioane de tineri ale U.R.S.S. şi R. D. Germane a oamenilor muncii din capitală. La şi muncii pline de abnegaţie a popu
tribuna centrală din piaţa „Kim Ir laţiei, precum şi ajutorului frăţesc
conferinţă de presă pentru zia şi tinere care reprezintă 97 de BERLIN 16 (Agerpres). — unităţii lagărului păcii şi o ma PRAGA 16 (Agerpres). — Sen" se aflau conducătorii Partidului dezinteresat al Uniunii Sovietice şi
riştii sovietici şi străini. ţări ale lumii, numeroşi obser Rezultatele vizitei în R. D. Ger nifestare deosebită a prieteniei Ocupîndu-se de rezultatele tra Muncii din Coreea şi ai guvernului al celorlalte ţări de democraţie popu
vatori din partea organizaţiilor mană a delegaţiei de partid şi germano-sovietice. tativelor dintre delegaţiile de R.P.D. Coreene, reprezentanţi al vie lară.
Bruno Bernini. preşedintele neafiliate la F.M.T.D. guvernamentale sovietice se a- partid şi guvernamentale ale ţii publice, şefii şl funcţionarii re
Federaţiei, a făcut o comunica flă în centrul atenţiei presei de SOFIA 16 (Agerpres). — Republicii Democrate Germane prezentanţelor diplomatice acreditaţi După paradă a avut loc o mare
re despre congresul al Vl-lea Otto Vargas a subliniat că mocrate berlineze. La rubrica Ziarele din Bulgaria acordă un şi U.R.S.S., ziarul „Rude Pra- la Phenian, oaspeţi străini. demonstraţie la care au participat
al F.M.T.D. care va avea loc tineretul din ţările Americii La intitulată „Vizita prietenilor deosebit interes rezultatelor tra vo“ într-un articol intitulat
în curînd. tine manifestă un viu interes tativelor dintre delegaţiile de Deschizînd parada, generalul colo peste 300.000 de oameni.
faţă de congres. ne-a insuflat noi forţe“, ziarul partid şi guvernamentale ale „R. D. Germană este o parte nel Kim Kwan Heb, şeful cartierului
Congresul, a spus el, este „Neues Deutschland“ publică inseparabilă a lagărului socia general al armatei populare coreene, Demonstraţii ale oamenilor muncii
chemat să rezolve o serie de Jacques Denis, secretarul ge scrisori ale oamenilor muncii a- U.R.S.S. şi R. D. Germane. list“ scrie printre altele: „îm a exprimat în numele poporului co
probleme importante de care neral al F.M.T.D., a vorbit des Ziarul „Rabotnicesko Delo“ în reean mulţumiri guvernului U.R.S.S. au avut loc şi în alte oraşe din
depinde soarta şi viitorul tine pre relaţiile dintre F.M.T.D. şi dresate ziarului, care exprimă tr-un articol redacţional inti potriva dorinţei sale occidentul
retului din toate ţările. In cen adunarea mondială a tineretu sentimente de simpatic priete tulat „Calea spre unificarea a trebuit să recunoască că vi R.P.D. Coreeană.
trul atenţiei delegaţilor la con lui. nească faţă de reprezentanţii paşnică ia Germaniei“, sublinia zita delegaţiei de partid şi gu
gres se vor afla problemele pă poporului sovietic şi aprobă ză că în cadrul tratativelor s-a vernamentale sovietice în R. D.
cii, preîntîmpinării unui război Lo Seik a vorbit participan politica Uniunii Sovietice în manifestat din nou unitatea de
mondial, interzicerii experien problema germană. plină de păreri asupra tuturor Germană a ‘ntărit prestigiul a-
ţelor cu arma atomică şi cu ţilor la conferinţa de presă des problemelor discutate. cestei ţări şi a arătat că Uni
'hidrogen precum şi interzicerii „Neues Deutischliand“ publică unea Sovietică merge în întîm-
pre mişcarea largă a tineretu de asemenea un articol al co „Trud“ subliniază de aseme pinarea propunerilor rezonabile
totale a acestor tipuri de arme respondentului său din Germa nea importanţa tratativelor. pentru unificarea Germaniei
lui din ţările Africii negre pen nia occidentală în care autorul
de exterminare în masă a oa reflectă părerile cetăţenilor Intr-un articol redacţional in prin crearea Confederaţiei celor
tru drepturile lor sociale şi na două state germane“. Din decla
menilor.
ţionale, despre lupta lui împo
triva colonialismului.
din R. F. Germană cu care a titulat „Calea reală spre uni raţia comună, scrie ziarul, re
Se construieşte cea mai mare avut prilejul să discute în le tatea Germaniei“, ziarul „Ze- zultă că Uniunea Sovietică es
hidrocentrală din Iugoslavia gătură cu vizita delegaţiei so medelsko Zname“ arată că du te gata să apere independenţa
vietice în R. D. Germană. pă vizita delegaţiei sovietice i- R. D. Germane pe bazia trata
BELGRAD (Agerpres). — de 425.000 kw. şi va produce deea păcii şi prieteniei între po tului de la Varşovia şi să îm
După oum transmite !postul anuiail 1.500.000.000 kw. ore de Intr-un articol de fond al poare pătrunde tot mai adînc piedice orice uneltiri îndreptate
de radio Belgrad, lîngă oraşul energie eleotrică. Această hidro- ziarului „Neues Deutschland“ în conştiinţa poporului german împotriva R. D. Germane.
Split în Dalmaţia a început centrală via furniza curent e- declaraţia comună este carac din cele două părţi ale Germa
terizată ca un document de niei. ¦k
mare însemnătate naţională şi
VARŞOVIA 16 (Agerpres).
consiferuirea unei noi hidrooen- leotric nu numai Dalmaţiei ci internaţională. ? Ziarul „Tribuna Ludu“ a publi Vedere exterioară a substaţiei de energie electrică şi a
trate — cea mai mare din Iu- şi unor regiuni din Slovenia şi cat un articol intitulat „O vi instalaţiilor întreprinderii met alurgice indiene de la Burnpur.
igosiavia. Ea via avea o putere. Croaţia. Ziarul sindicatelor „Tribune“ BUDAPESTA 16 (Agerpres). zită rodnică“, consacrat rezul întreprinderea primeşte energie electrică de la una din centra
subliniază într-un articol de tatelor tratativelor dintre dele lele construite în valea fluviului Damodar.
Docherii din portul Londrei fond că Uniunea Sovietică Comentînd declaraţia comună gaţiile de partid şi guverna
au hotărît să continue greva sprijină întrutotul propunerile cu privire la tratativele dintre mentale ale Uniunii Sovietice şi
R. D. G<srmane pentru rezolva delegaţia de partid şi guverna R. D. Germane, în care arată
LONDRA 16 (Agerpres). La grevei muncitorilor din pieţele rea problemei germane pe ca mentală a Uniunii Sovietice şi că declaraţia comună a repre
15 august într-unul din oartie- Londrei, lea înţelegerii reciproce şi a- delegaţiile P.S.U.G. şi guvernu zentanţilor U.R.S.S. şi R. D.
rele portuare ale Londrei a avut propierii care corespund inte lui R. D. Germane, ziarul Germane constituie o mărtu
loc un mare miting .al docheri- Potrivit ultimelor ştiri nu- reselor păcii şi securităţii. „Napszabadsag“ scrie într-" i rie a unităţii depline de vederi
lor care sînt în grevă în semn mărul greviştilor a ajuns la articol redacţional că această dintre cele două guverne în
de protest împotriva încercări- 10.529 de persoane. In port Referindu-se la vizita oaspe declaraţie este un document im problemele de importanţă vitală
lor patronilor de a-i folosi ca stau în inactivitate peste 90 de portant nu numai pentru păr pentru relaţiile dintre cele do
vase. ţilor sovietici, ziarul „National ţile care l-au semnat dar şi uă popoare, mai ales în pro
pentru întreaga politică euro blemele luptei pentru destin
Zeitung“ scrie că ea a consti peană. derea îneprdării internaţionale
şi rezolvarea problemei germa
tuit o măreaţă demonstraţie a ne. Ziarul scrie că vizita oas
peţilor sovietici în R. D. Ger
spărgători de grevă pentru a mană confirmă de asemenea
creşterea, forţa şi unitatea
zădărnici greva muncitorilor ii Puterile occidentale au făcut d greşală condiiSonînd crescîndă a ţărilor socialiste.
din halele londoneze. încetarea experim entării arm ei n ucleare“ ...
?
După cum s-ia mai anunţat, la
TIRANA 16 (Agerpres). —
mitingul din 14 august care a „Times“ despre perspectivele tratativelor în problema dezarmării Rezultatele vizitei delegaţiei
avut loc în piaţa Covent Gar- de partid şi guvernamentale a
den, liderii sindicali de dreap LONDRA 16 (Agerpres). Ziarul rului „Times" puterile occidentale „au ale Uniunii Sovietice în problema Nivelarea terenului pe loc ul unde se va construi stăvila-
„Times“ a consacrat la 15 august un am făcut o greşeală condiţionînd înce dezarmării, puterile occidentale con Uniunii Sovietice în R.D. Ger
ta au reuşit să obţină cu o ma plu articol redacţional problemei germane tarea experimentării armei nucleare diţionează după cum se ştie proble mană, scrie într-un articol de rul Maithon, al treilea dintre cele 7 stăvilare care urmează
joritate infimă de voturi hotă- in care examinează îndeosebi pers de încheierea unui acord cu privire ma dezarmării de o serie de impor fond ziarul „Bashkimi“, cons
rîreu de a înceta greva munci pectivele iralaiivelor in problema de la reducerea armamentelor clasice“. tante probleme politice. „Times“ re tituie o nouă contribuţie im să' fie construite de către corp oraţia văii Damodar, în cadrul
zarmării. Rejerindu-se la recenta de cunoaşte că puterile occidentale „fără portantă la cauza păcii şi so
torilor din pieţe şi de a începe claraţie a lui V. A. Zorin, reprezen- Punînd apoi întrebarea „se poate îndoială că nu ar avea dreptate dacă uriaşului proiect de dezvoltare a reţelei de rîuri din regiunea
lucrul luni 19 august, deşi pa iahiul U.R.S.S. în subcomitetul Comi oare ajunge în general la un acord 7“, ar afirma că reunificarea Germaniei Damodar.
tronii nu au făcut concesii cît siei O.N.U. pentru dezarmare care a „Times“ este de părere că dificultă trebuie să fie o condiţie preliminară
de cît însemnate. Patronii şi făcut o serie de observaţii asupra po ţile în acest domeniu provin din fap obligatorie a reducerii armamentelor
unii conducători sindicali au şi ziţiei reprezentanţilor puterilor occi tul că Uniunea Sovietică şl puterile clasice".
occidentale „abordează în mod dife
încercat imediat să se foloseas
că de aceasta pentru a obţine dentale, recunoaşte că acesta poale rii" problemele dezarmării. După cum Totuşi ziarul încearcă să justifice cialismului. In Algeria continuă acţiunile
încetarea imediată a grevei do „şă critice pe deplin temei tactica oc reiese din comentariul ziarului „Ti- poziţia acestor puteri declarînd că Poporul albanez, subliniază represive ale colonialiştilor
cherilor. Aceste încercări au su cidentului“. Ziarul subliniază că „tra meş“, puterile occidentale nu inten „occidentul nu poate să se oblige să ziarul, salută rezultatele trata
ferit însă un eşec. La mitingul tativele au durat mai multe săptă- ţionează să renunţe la aşa zisul „fac continue reducerea armamentelor du tivelor sovieto-germane consi- ALGER 16 (Agerpres). — porţii care se desfăşoară în în
din 15 august 9.500 de docheri mîni, puterile occidentale prezentîn- tor nuclear de reţinere“ de la a- pă prima etapă, independent de con derîndu-le drept o temelie Agenţia France Presse transmi treaga Algerie subliniind mai
du-şi propunerile in rate", în felul a- gresiune şi în general la întregul lor diţiile politice din Europa şi din alte trainică a unităţii lagărului so te zilnic relatări ample despre ales rezistenţa indirijată pe ca
operaţiile militare de mari pro- re-o întîmpină trupele franceze
au hotărît în unanimitate să cesta ei au exclus posibilitatea „unei sistem de blocuri şl baze militare. regiuni". cialismului, drept un factor de în „misiunea“ lor de „pacifi
sistemul de stat, pentru a însănătoşi care“ a ţării. După cum reiese
nu reia lucrul pînă la 19 au examinări pe larg a tuturor probleme Căulind să se eschiveze să dea Ziarul „Times" trage concluzia că asigurare a păcii în Europa şi situaţia politică şi a uni poporul, pre din comunicatele comandamen
şedintele Sukarno a elaborat un plan tului francez, aceste „operaţii
gust, adică pînă la încheierea lor în ansamblu“. După părerea zia un răspuns la propunerile concrete există „puţine speranţe de progres". în întreaga lume. de reorganizare a conducerii ţării. El de pacificare“ se rezumă la ac
a propus formarea unui cabinet alcă ţiuni de represiune în care in
NDO NEZIA nalfabetism aproape general, sără pe perioada 1956—1960, a cărui în tuit din reprezentanţii tuturor parti tervin artileria grea, avioanele
cia majorităţii covîrşitoare a popu făptuire urmează să transforme eco delor care au deputaţi în parlament, de luptă şi de bombardament,
Indonezia este una dintre cele mai La 17 august a.c. poporul in dominaţia olandeză, nu au putut în- laţiei, epidemii, sute de mii de bol nomia de tip colonial într-o economie precum şi constituirea unui consiliu care blindate. Spre exemplu a-
întinse ţări din Asia de sud-est. Ea donezian sărbătoreşte cea de-a frînge împotrivirea poporului indo navi de tuberculoză şi malarie. naţională, să contribuie Ia creşterea naţional din reprezentanţii tuturor pă genţia citată arată că o aseme
ocupă o mare parte din arhipelagul 12-a aniversare a proclamării Re nezian care lupta pentru libertate şl producţiei şi a venitului naţional. turilor societăţii, care a şi fost cieat. nea „operaţie“ în regiunea Te-
malayez şi este formată din cîteva publicii Indonezia. independenţă. Nici astăzi situaţia oamenilor mun bessa (nord estul Algeriei) în
mii de insule. Suprafaţa ei este de cii indonezieni nu este uşoară, iar Mari fonduri se alocă pentru dez Toate forţele patriotice ale ţării cursul căreia au fost ucişi 120
peste 1.904.000 km pătraţi. Potrivit aparţineau populaţiei băştinaşe. In „Republica Indonezia a fost creată nivelul de trai al muncitorilor şi ţă voltarea învăţămîntului public. au sprijinit această iniţiativă a pre de partizani lakyrieni, france
datelor existente, în anul 1955 cea secolul al XVI-lea în Indonezia au la 17 august 1945 sub presiunea ma ranilor este scăzut. In ţară există un şedintelui Sukarno. In această perioa zii au făcut uz de artilerie
mai mare parte din populaţia ţării — apărut colonialiştii olandezi, ahtiaţi selor populare ale căror interese au număr insuficient de locuinţe. Trebuie In domeniul politicii externe, Re dă încordată pentru ţară, partidul Ma- grea, de elemente blindate. Co
peste 82,5 milioane de oameni, in după cîştig. Ei au adus poporului in fost apărate de conducători revoluţio să se lupte mult pentru a se înlătura publica Indonezia se afirmă ca un şumi, a cărui activitate este strîns le respondentul agenţiei franceze
clusiv 2.000.000 de străini — locuiesc donezian sărăcie şi suferinţe grele. nari foarte tineri, inclusiv comunişti, urmările dominaţiei imperialiştilor. stat paşnic. Tocmai în Indonezia, gată de organizarea loviturilor anti nu dă precizări cu privire la
pe insula Jawa, al cărei teritoriu de Transformînd ţara într-o colonie a care în perioada ocupaţiei japoneze în oraşul Bandung, s-a întrunit în guvernamentale, a căutat însă să a- pierderile suferite de trupele
păşeşte de patru ori suprafaţa O- au condus organizaţiile ilegale. Pro Lupta împotriva rămăşiţelor colo aprilie 1955 prima conferinţă a ţă graveze situaţia din ţară şi a silit franceze în această operaţie,
landei. lor şi obţinînd din exploatarea ei clamarea republicii a fost o manifes nialismului în Indonezia se compli rilor afro-asiatice care s-a făcut e- guvernul Aii Sastroamidjojo să de mărginindu-se doar să noteze
profituri uriaşe, colonialiştii nu au ţi tare a aspiraţiei poporului indonezian că deoarece în ţară şi-au menţinut po coul năzuinţei popoarelor din cele misioneze. că tirul unităţilor de rezistenţă
O parte a teritoriului Indoneziei re- nut seama că poporul flămînzea, că spre independenţă, aspiraţie care nu ziţiile monopolurile străine, ale căror două continente spre pace şi a adus algeriene a fost „extrem, de
prezentînd o cincime din întreaga re la sute de mii de bolnavi exista un s-a stins de-a lungul celor 300 de profituri anuale sînt aproape egale un aport însemnat la cauza luptei îm La 14 martie, preşedintele Sukarno precis“.
publică, Irianul de vest (partea de număr infim de medici, că numărul ani de dominaţie, colonială olandeză cu bugetul republicii. potriva colonialismului. a decretat starea excepţională şi a
vest a insulei Noua Guinee) cu o analfabeţilor reprezenta 94 la sută şi care s-a intensificat şi mai mult în luat în mîinile sale întreaga putere. Paralele cu astfel de măsuri
populaţie de 1.000.000 de locuitori, din întreaga populaţie. perioada ocupaţiei japoneze" — astfel Suma investiţiilor de capital străin Existenţa Indoneziei independente După ce încercările preşedintelui Par represive, în oraşele algeriene
este stăpînită încă în mod ilegal de a caracterizat victoria poporului indo în indonezia este evaluată la şi iubitoare de pace nu este pe pla tidului Naţional indonezian, Suvirjo, iau fost organizate mari opera
colonialiştii olandezi. Poporul indonezian nu s-a împă nezian Aidit, secretarul general al 02.000.000.000 rupii indoneziene. Din cul intereselor puterilor imperialiste de a forma un nou guvern au eşuat, ţii poliţieneşti. La Alger, în
cat niciodată cu această situaţie în P. C, din indonezia. cele 3.512.000 hectare de plantaţii, nu care caută să împiedice năruirea co preşedintele republicii a hotărît forma cursul unei singure razii în car
Indonezia, una din cele mai fru robitoare. Acţiunile ţăranilor împotri mai 73.000 hectare aparţin Indone lonialismului. In politica lor atît în rea unui cabinet de lucru extraparla- tierele arabe iau fost supuse u-
moase ţări ale lumii, ţara verii eter va înrobitorilor străini au zguduit nu Primul preşedinte al republicii a zienilor, iar restul pămîntului aparţi Indonezia, cît şi în alte ţări, impe menfar, Dr. mg. Djuanda, fără par nor „cercetări amănunţite 2500
ne, pare o grădină uriaşă, mereu în odată temeliile co'onialismului în In fost Sukarno, care ocupă şi în prezent ne monopolurilor străine. 90 la sută rialiştii se bizuie pe cercurile reacţio tid, a fost numit prim ministru şi mi de persoane“.
floare. Bogăţii uriaşe se ascund în donezia. acest post. Imediat după proclama din navigaţia interioară se află încă nare cărora le sînt străine interesele nistrul Apărării în acest cabinet.
adîncurile pămîntului e i: petrol, căr rea republicii, timp de patru ani, po în mîinile olandezilor. naţionale. Loto Central
bune, tnangan, aur, argint, minereu In 1920 în ţară a luat fiinţă Par porul indonezian a trebuit să ducă Faptul că forţele patriotice din ţară
de fier şi alte substanţe minerale u- tidul Comunist. In 1927 actualul pre lupta armată împotriva intervenţio- In ultimii ani Republica Indonezia Eşuînd în încercările de reinstau sprijină măsurile preşedintelui Sukar La tragerea LOTO CEN
tile. şedinte al republicii, Sukarno, a creat niştilor care încercau să înăbuşe a (radus în viaţă o serie de măsuri rare a orînduielilor colonialiste prin no, menite să ducă la întărirea repu TRAL din seara zilei de 16 au
Partidul naţional indonezian. mişcarea de eliberare naţională şi să menite să ducă Ia consolidarea si intervenţia armată, imperialiştii străini blicii este o chezăşie că Republica gust a.c., au fost extrase din
In pădurile Indoneziei există multe restabilească în ţară vechile rînduieli tuaţiei Interne şi externe a ţării. desfăşoară împotriva Indoneziei o ac urnă următoarele nouă nume
esenţe preţioase de copaci. Solul fer Forţele patriotice ale poporului au coloniale. tivitate subversivă. Ei recurg la pro Indonezia va face faţă tuturor greu re :
til şi clima favorabilă contribuie Ia acţionat tot mai hotărît şi mai orga In 1950 parlamentul a anulat a- vocări, rebeliuni, la crearea de orga tăţilor care stau în faţa ei. Printre
cultivarea celor mai diferite plante nizat pentru eliberarea patriei lor de In august 1950 republica a deve cordurile înrobitoare ale conferinţei nizaţii subversive, strecoară în ţară 65, 34, 5, 54, 74, 45, 18, 80, 22
agricole. Indonezia este una din cele sub robia colonialistă în ciuda pre nit un stat unitar. „mesei rotunde“, pe care olandezii agenţi ai lor şi încearcă prin toate organizaţiile politice ce apără inte
mai mari ţări producătoare de cau siunilor crunte ale olandezilor faţă le-au impus în 1949 tînărului stat. mijloacele să scindeze unitatea re
ciuc natural şi ea satisface în cea de participanţii la mişoarea demo Dominaţia colonialiştilor, care a Ulterior, guvernul indonezian a ho publicii. gritatea şi libertatea republicii se
mai mare parte nevoile întregii lumi cratică. durat în total peste trei veacuri, a tărît anularea datoriilor indoneziene află partidul comunist care a dat o
în ceea ce priveşte chinina. Toto lăsat Indoneziei o moştenire grea. faţă de Olanda, care se cifrau la Cercurile reacţionare din lăuntrul
dată Indonezia exportă copră, ceai, Anii ocupaţiei japoneze din timpul Mari prejudicii a adus ţării şi pe peste 3 miliarde guldeni, a majorat ţării, folosindu-se de sprijinul impe importantă contribuţie Ia combaterea
cafea, zahăr, condimente. celui de-al doilea război mondial, rioada intervenţiei militare. impozitul pe veniturile realizate de rialiştilor din afară, se opun în mod clicilor . militare reacţionare ce vor
care pentru Indonezia au reprezentat societăţile străine, a ridicat embar făţiş sau ascuns aplicării în viaţă a dezmembrarea republicii.
Pîna nu de mult bogăţiile ţării nu o perioadă şi mai întunecată decît Tînăra republică a avut de moştenit goul asupra comerţului de cauciuc cu măsurilor de întărire a vieţ*ii econo-»
o economie unilaterală anormală, a- China. mice a ţării, de stabilizare a situaţiei
politice şi de slăbire a poziţiilor ca
Pentru întărirea economiei naţio pitalului străin.
nale a ţării a fost elaborat un plan
cincinal de dezvoltare a Indoneziei In aceste condiţii, pentru a întări
Redacţia şi administraţia ziarului şir, 6 Martie nr. 9, Telejon; 188—189. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T, R. nt. 23b?20 am a noiembrie 1949 — Tiparul întreprinderea Poligrafică „l Mai" — DEVA
