Page 57 - 1957-08
P. 57
! ii ur, »doar.- PR OLE TAR I DIM TOATE ŢĂRI LE i ' NI Ţ l - VĂI 6?î
t
mulsuciulismulul Oameni ai muncii din industria minieră I introduceţi pe scară cit 4
mai largă metodele avansate de extracţie şi folosiţi la maximum uti
f
?
lajul modern. Daţi economiei noastre naţionale tot mai mult cărbune *
şi minereu! (DIN CHEMĂRILE COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI! i
*
MUNCITORESC ROMIN LA A XIII-a ANIVERSARE A ELIBERĂRII PA
Í TRIEI). *
P.M.R.HUNEDOARASIALSFATULUIPOPULARREGIONAL »-« o , - o
L A F A B R IC A DE HÎRTIE M A I" PETREŞTi
Anul IX. Nr. 834 Duminică 18 august 1957 4 pagini 20 bani
9 /t e m i t e a z ile i d e 2 3 3 . 1 6 4 kg. g r îu i¦*
*
la hectar *4
!
4 Poate nu vă vine să credeţi, Jt
Schimbul tineretului a cîştigat întrecerea f dragi cititori, că la gospodăria de ţ
| stat din Apoldu de Sus s-a obfi- j
CO-00-00 CC OO OO OO OO OO OO 0 0 0 0 o o o ¦OOOOOOOOO00 OOOO00 00 00 OOOOc « nui anul acesta o asemenea pro- J
g ţ ducfie. Şi lotuşi este adevărat. De- ţ
| sigur, vă întrebaţi cum s-a reuşit? ţ
o Oţelarii din schimbul tine- Stanclu de la cuptorul nr. 4, august oţelarii din schimbul g 4 laiă cum. Griul s-a însăminfat du- î
i Pa trifoi. S-a făcut o arătură de ţ
3 retului de la oţelăria Martin a care a elaborat pînă acum 117 lui Nicolae Muntean, au e!a- 8 î9 v.ară la adincimea de 16 cm. si cu L*
g Combinatului siderurgic Hu- şarje rapide şi 751 tone de o- borat 19 şarje rapide şi au dat 8 4 două sâptămîni înainte fe Insămin- •
g nedoara sînt din nou fruntaşi ţel peste sarcina de plan. Cu cu 208 tone mai mult oţel de- 8 f ţâre, terenul a fost arat din nou. ia |
8 în întrecerea socialistă pe ca- succese de seamă se mîndresc cît prevedea norma de lucru, 8 | adincimea de 20 cm. şi grăpat |
4 imediat. Insămîntarea griului s-a
8 re o desfăşoară în cinstea zilei şi brigăzile conduse de Alexan- iar schimbul lui Gogu Josan * făcut cu maşina între 12—15 oc-
| tonibrie. Sămînţa a fost aleaşâ din
8 de 23 August, cu celelalte dru Drîngă şi Gheorghe An a elaborat în aceeaşi perioadă ţ soiul Odooş 241. In primăvară s-a J
ii schimburi de oţelari. druţ, care fac parte din schim- 14 şarje rapide şi 111 tone oţel
g In dimineaţa zilei de 15 au- bul tineretului, peste prevederile normei. Oţe
g gust ei au raportat îndeplini- Alte schimburi... larii din echipele prim-topito-
rilor Axente Marian de la cup-
8 rea angajamentului luat în cin-
8 stea marii sărbători, odată cu întrecerea socialistă ce se {oruj nr> 4 pe^ru porţu de la
°3 el•ab• orarea cel«ei• d-e-a 301-a şar- desfaşoara acum în cinstea zi- cuptorul nr. 2, şi-au depăşit * aplicat (în timpul vegetaţiei) 300 j
p jă rapidă din acest an. Tot în *e' de 23 August, este încu- norma de lucru cu 24,5 şi res-
" kg. Nitrofosca (îngrăşământ chi- ţ
0 această zi, oţelarii din schimbul nuna*a de succes şi-n cadrul pectiv 22,6 la suta
8 tineretului au descărcat cea celorlalte schimburi şi echipe A. z. | mic complex) ta hectar. Cultura a î
8 de-a 2.378-a tonă de oţel dat de °te,ari- In perioada 1 - 1 5 T fost plivită de două ori. y Ultimul proces de fabricare a hîrtiei. Depăşind norma cu 25—30 la sută, secţia fabricat hîrtie a obţinut
drapelul de fruntaşă în producţie pe semestrul I. in faţă, loan Maniu, ajutor II, Wllhelm Hekel, ajutor I şi Vasile
^ ţ Pe o altă parcelă, unde solul e ¦ Dican, ajutorul II.
* de aceeaşi calitate şi s-au făcut a- ¦
8 peste plan de la începutul anu- joooooo o 00000000000000000000000000-0000-0000-00000000-00000000-00000000 | celeaşi lucrări, iar ca plantă pre- |
* mergătoare a fost iot trifoi dar in ?
1 lui şi pînă acum, întrecîndu-şi î o, « - ¦> ¦> ® « - î loc de îngrăşămînt chimic Nitro- |
T fosca, s-au dat toarnim la insămin- »
O astfel angajamentul luat de a § A f l g â î ^ I I l C I l t O l C C l G V l I I I f t p t C | ţâre 500 kg. superfosfat la hectar, j La închiderea cursului ie pregătire a propagandiştilor
4 s-a realizat o producţie medie de t
3 elabora puia la 23 August, 300 g S) a * 2-987 kg grîu la hectar. Pe terenu- Ş
j rile unde au fost aplicate numai o
8 şarje rapide şi 2.000 tone oţel 8 Muncitorii şi tehnicienii din atelierele de montaj şi em.ai- * pai te din lucrările amintite mai sus,
| producţia a fost mai mică. Totuşi
0 i,esJ.e Plan' iV , g laj ale uzinei „Victoria“ — Căiian, antrenaţi în întrecerea ţ producţia medie la hectar realizată Timp de 15 zile, un număr pregătire a propagandiştilor. Cu în această direcţie, în anul ca
ţ de secţia gostat din Apoldu de de 260 propagandişti ai diferi acest prilej, tovarăşul David La re a trecut.
3 Pînă la această dată, schim- g sociiadisită, au obţinut realizări frumoase în cinstea zilei de 23 * Sus este de 2.400 kg grîu, telor forme de Invăţămînt de zăr, secretar al Comitetului re
partid din întreprinderile şi in gional de partid Hunedoara, a De asemenea, vorbitorul a
o bul tineretului a întrecut cu 78 3 August. Conducerea atelierului de montaj, în frunte cu tov. stituţiile regiunii noastre, au făcut o expunere asupra impor insistat asupra sarcinilor ce
participat la un curs de pre tanţei pe care o prezintă mun stau în faţa propagandiştilor în
» de şarje rapide schimbul con- o Liadisbaii Erdei, a luat o serie de măsuri tehuico-organizatori- gătire. In tot acest timp, pro ca de propagandă de partid în noul an şcolar pentru a îmbu
pagandiştii au audiat o serie de rindul oamenilor muncii în pe nătăţi simţitor conţinutul învă-
8 dus de Gogu Joşan şi cu 38 ° ce oum j.j • r-ep'arareia maşinii de şlefuit de la oazanele de conferinţe şi lecţii pe temele rioada actuală. Tov. David La ţămîntului de partid. Tot oda
muncii de partid şi ale muncii tă, a arătat că propagandiştilor
g de şarje rapide pe cel al lui g încălzire centrală, punerea la punct a presei de garnituri, de propagandă. Lecţiile au fost zăr, a făcut o scurtă analiză Ie revine sarcina să dezbată cu
expuse de activişti de partid şi a felului cum s-a desfăşurat în- mai multă competenţă Î11 faţa
g Nicolae Muntean. In cadrul a- g precum şi aprovizionarea cu materiale la locul de muncă. A- văţămîntul de partid anul trecut cursanţilor diferitele evenimen
conducători de instituţii. în regiunea Hunedoara, arătind te interne şi externe, să com
3 .cestui schimb, locul I în între- g oea(€ măsuri au dus la depăşirea planului global cu 18 la In cursul zilei de ieri a a- şi învăţămintele ce trebuie tra bată cu tărie teoriile duşmă
noase şi ostile învăţăturii mar-
8 cere îl deţine şi de data aceasta 8 SUită, j,ar echipa de la sortimentul cazane de încălzire centra- | Experienţa muncitorilor, ingineri- vut loc închiderea cursului de se în urma muncii desfăşurată xist-Ieniniste, politicii statului
* lor şi tehnicienilor de la gospodă- nostru democrat-popular.
0 echipa prim-topitorului Aurel 8 ia deVenit fruntaşă pe secţie, cu o depăşire de plan de 32,46 $ ria agricolă de stat din Apoldu de ,,
* Sus dovedeşte odată in plus supe-
8a ţ rioritatea sectorului socialist din
4 agricultură. Ea demonstrează tot- 4
la sută.O 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 OO OO 0 0 0 0 OO OO 0 0 CO | odată că există, toate posibilităţile i
î sa producţia la hectar să fie mult |
Realizări la fabrica de La emailaj, de a-semenea s-a obţinut o depăşire de 18 la | sporită în condiţiile de climă şi *
sută. Comitetul sindical de secţie, ajutat de conducerile admi 4 sol locale. Gospodăriile colectiv,e şi ţ
î întovărăşirile agricole pol şi tre- ţ
marmeladă din Hafeg nistrative, a antrenat 118 tovarăşi la folosirea metodei Voro- t baie să fragă învăţăminte practice ţ
şin, 118 tovarăşi la aplicarea metodei Giutkin, iar 16 tova
Colectivul de muncitori al fabricii răşi aplică cu succes -metoda Licitei Conabelnicova. S-au
de marmeladă din oraşul Haţeg, în-
tîmpină ziua de 23 August cu im confirmat'ca fruntaşi în producţie tov. Emit Negrţea, Ilie Do-
portante succese în muncă. încă din
cursul lunii iulie, muncitorii fabricii boştean, Iuliaoa Roman şi alţii.
10SIF CRAŞCA O ACŢIUNE LA U D A B 1 LA
corespondent
au depus eforturi pentru îndeplini S-au ţinut de cuvînt | din această experienţă. Cunoscînd * Uliţele satului Crăguiş din comuna Anton Bercii, toţi cetăţenii satului au s-a făcut pe o distanţă de 2 km. La
rea şi depăşirea pianului de pro | rezultatele obţinute 'de 1gospodăria | Berthelot, raionul Haţeg, au fost tran ieşit la muncă voluntară. Unii atr aceste lucrări s-au evid.enţial cetăţenii
ducţie. Astfel, planul producţiei glo sformate în adevărate şantiere. Aici muncit ia tăiatul şi căratul stîlpilor Alexandru Babeş, Samoilă Paran şi
bale pe luna iulie, a fost realizat In anul acesta, în cadrul a- tinerii la realizarea acestui an | de stal din Apoldu de Sus, ţăranii 4 au început lucrările de electrificare a din pădure, alţii au fost mobilizaţi Catuţa Nopcea.
in proporţie de 111 la sută. dunărilor populare, locuitorii gajament. O contribuţie însem satului. la repararea drumurilor din sat, cit
comunei Hăşdat, din raionul nată au depus-o şi tovarăşii Io 4 muncitori cu gospodării ihdiaidua- i şi la curăţirea şanţurilor, lucrare ce ALEXANDRU MAGI) REAN U
Pe prima decadă a lunii august Hunedoara, au votat să reali sif Nagy, Alexandru Galfi şi De curînd, din iniţiativa deputatului corespondent
angajamentul luat în cinstea zilei zeze din autoimpunere suma Virgil Pop, membri ai comitetu 4 te se vor putea convinge mai bine J
de 23 August, a fost îndeplinit şi de 16.290 lei. Din această su lui de cetăţeni.
chiar depăşit la toate sortimentele. mă s-a prevăzut construirea I de superioritatea agriculturii socia- i
Astfel, au fost date peste plan 1.55G unui pod din .beton în satul Nâ- ŞTEFAN FLORESCU
kg gem din zmeură, caise şl căp dăştia Superioară, finisarea că | liste, îşi vor da mai bine seama f
şuni, 738 kg de dulceaţă de afine corespondent
şi zmeură, 4.885 kg de suc alcoo ţ de avantajele ce le are comasarea f
lizat şi 1.410 kg suc pentru sirop. La
aceste realizări şi-a adus contribuţia | pământului şi lucrarea lui cu mij- | Din fările de democraţie populară
în mod deosebit, schimbul condus de
4 toace mecanizate $
tovarăşa Irina Borşi, care, în ultimul *’¦*-*¦*•¦••¦*****•-**>• -ft-, i
timp, a devenit cel mai bun schimb minului cultural din salul Nă- m u be mnu R N ia Editarea celor mai bune opere ale creaţiei populare bulgare
dâştia Inferioară, construirea a
din cadrul fabricii, obţinind cele. mai două fîntîni din beton în satul Conjisia pentru problemele de Pînă la sfîrşitul lui 1961 se pre de ş. a. Intr-un volum separat
folclor de pe lîngă Uniunea vede editarea :a 10— 15 volume.
frumoase rezultate. Merită a fi evi Hăşdat şi repararea şcolilor e- uMuncitorii de la secţi'a din Cîlnic a G.A.S. Petreşti îmtîm- scriitorilor bulgari şi Instituitul se vor edita poveşti, iar în al
lementare din comună, pmă ziua_de 23 August cu realizări însemnate. Ei au termi de literatură bulgară al Acade Materialul foţoloric va fi îm tul — proverbe, zilcători, ghici
denţiate, pe lîngă irina Borşi şi Ma- nat treierişui la sfîrşitul lunii iulie, reializînd o producţie me miei de Ştiinţe an început re părţit după următoarele crite tori şi altele .
In cinstea zilei de 23 August, die de peste 2.000 kg seoa-ră la lua. Paratei cu lucrările de re dactarea celor mai bune opere rii : istoric, haiducesc, de dra
ria Lazăr, Aurora Vlalconi şi Suza- Comitetul executiv al sfatului coltare au făcut şi lucrările ce se cer în vie. A fost executată iale creaţiei populare bulgare. goste, d-e nuntă, viaţa de fami Fiecare volum va avea o pre
popular comunal şi-a luat an la timp sapa mare, pe cele 70 ha, 3 prăşite, 7 stropiri contra lie şi munca cotidiană, legen zentare artistică grafică cu e-
na Fur. Succese frumoase au obţinut gajamentul să încaseze integral manei, pliviful s-ia făcut de două ori far de ourînd oîmitul. D a lemente ornamentate populare.
suma votată, cit şi executarea torită bunei îngrijiri, producţia de struguri via fi — după eva
lucrărilor. Cu cîteva zile în ur luările făcute — de peste 9.000 kg la ha. Noi maşini agricole
mă, comitetul executiv a rapor
tat că s-a ţinut de cuvînt. în Nici lucrările de recoltare a furajelor nu au rămas în ur In cursul campaniei de recol- rele din Cehoslovacia au fost atit. produse In ţară, cit şi im
şi muncitorii din schimbul tovarăşei treaga sumă a fost încasată de mă. Trifoiul, borceagul şi ovăzul iau fost recoltate la timp, tare din anul acesta, pe ogoa- folosite numeroase maşini noi, portate. Printre acestea se nu
Irina Rill, din rindul cărora se remar la cetăţeni, iar lucrările prevă transportate de pe oîmp şi înmagazinate. Merită toată lau mără secerători-legători de tip
că Eteika Rill şi Augustina Radu. zute au fost terminate. da şi faptul că muncitorii de la această secţie păstrează la R. Cehoslovacă ,.Meteor" din R.D. Germană,
grajduri, în şuri, magazii, curţi etc., o curăţenie exemplară, uscătoare mobile ..Kuzbas" şi e-
PAVEL ROMANENCO La această acţiune, organi iar uneltele de muncă şi celelalte bunuri ale gospodăriei levatoare de snopi, importate din
corespondent zaţia U.T.M., al cărei secretar sînt păstrate cu grijă. U.R.S.S. Combina. remorcată
este tov. Aurel Lup. a mobilizat
JDCOOOOOOOCO-IOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOGOOOOOOOOOOSOOOGOOCXIOGOOOOGOOSOGOOSOeO GOOOOGOOOSOOGOOOOOOOeOOeOOOOOSOOOOOOCJOeOOOCXSOOOOOC ,.ZMZ-180" este fabricată la
uzina constructoare de maşini
La gospodăria agricolă colectivă •- Succese noi agricole din Prostejov (Mora-
¦ O G O R U L N O Uu din via) — Porumbul de însilozare
Veche Despre hărnicia colectivişti va.fi strlns cu ajutorul maşini
lor de recoltat „SZPZ-1,8" im
lor din Turdaş, s-a dus vestea portate din R.P. Ungară, iar po
rumbul pentru boabe, cu ajuto
m în toate satele din regiune. rul combinelor „KAZ-2". In Ce
Punctuali la, muncă, plini de hoslovacia. se construiesc de a-
dragoste faţă de avutul colecti semenea noi. maşini pentru pre
vei, ei lucrează în aşa. fel ca în lucrarea boabelor de porumb.
totdeauna să fie cei dinţii cu
lucrările terminate. Marea săr La gospodăria de stat Jenec din sectorul' Lichoceves, de lîijgă Praga, Uzirija din N am pho
se experimentează noi tipuri de combine de furaje cehoslovace şi străine.
bătoare — 23 August — care In clişeu : Noul tip de combină de furaj de provenienţă cehoslovacă. Zilele acestea la uzina de me
tale ’neferoase din Nampho —
se apropie, face ca în rindul Extracţia sulfului la suprafaţă R. P. D. Coreeană au fost da
Printre frunta colectiviştilor din Turdaş mun te în exploatare secţiile de zinp
şele Ia cultivarea ca să fie tot mai. spornică. Or- In localitatea Piaseczno, în apro nat industriei va începe anul viitor cu o capacitate prevăzută în
legumelor se nu ganizîndu-şi bine acţiunile, ei piere de Tarnobrzeg (voevodatuî Kiel- cu o producţie anuală de 50.000 to proiect de 8.000 tone zinc elec
mără şi tînăra Pa- au terminat deja treieratul ce — R. P. Polonă) se construieşte ne, oare în 1960 va creşte pînă la trolitic pe ian. Secţiile !au fost
raschiva Bufa, pe griului de pe rele 30 hectare, prima mină ,de sulf exploatată ia su 500.000 tone (echivalentul a 100.000 refăcute cu ajutorul specialişti
care obiectivul a- obţinind 72.635 kg, ceea ce în prafaţă. Zăcămintele din această lo tone sulf curat). lor sovietici şi înzestrate cu u-
calitate conţin sulf pur în proporţie tilaje modeme primite din
paratului a prins-o semnează 2.421 kg gria la hec de 20—25 la sută. Anul viitor vor începe la Michow U.R.S.S.
cu o căpăţînă de tar. De asemenea, a fost ter şi Tarnobrzeg lucrările în vederea
varză care cîntă- minat treierişul ovăzului de pe Extracţia minereului de sulf desti construirii unei noi mine de sulf.
reşte nu mai pu 7 hectare, obţinîndu-se o pro
ţin de 5 kg. ducţie medie de 1.678 kg la Succesul petroliştilor ungari
Fotografie de I. hectar. Datorită unei munci susţinute panui a traversat un strat de vedere calitativ incomparabil
care ia durat peste şase luni, petrol de 300 m şi că pe mai hun de cît cel extras pînă
Tdrok. Prin muncă entuziastă, co specialiştii au reuşit să salve
ze un puţ adînc de 3.000 m din trolul de aici este din punct de în prezent la Nagytengyel.
lectiviştii din Turdaş âu ter
cîmpurile petrolifere de la Na-
minat construirea unei magazii gyfengyel. La începutul anului Construcţia de centrale atomo-electrice
pentru depozitarea griului. In
curînd va fi terminată şi con curent, o tijă de foraj de cîte Pînă în 1970 în R. D. Ger ca materie primă în industria
strucţia pătulului pentru po va sute de metri s-a înţepenit mană vor fi construite cel pu chimică de sinteză.
rumb, cu o capacitate de 15 va în puţ. Datorită eforturilor spe ţin 20 centrale atomo-electitee. Conform prevederilor constru
cialiştilor, puţul a fost elibe irea primei centrale atom.ee de
m .„... . m iim goane. rat astfel îneît geologii au putut Ele vor înlocui instal aţine e- 70.0G0 ?tw, care se află în curs
Aşa înţeleg colectiviştii să începe examinarea straturilor nergetice care consumă ligni de proiectare, va fi terminată
triasioe. Ei au constatat că tre- tul, acesta urmînd a fi folosit pitiţi) ?şt 1960.
întîmpine marea sărbătoare.
