Page 58 - 1957-08
P. 58
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr m
M-am hotărît să-mi constru CA S NO a fi putut deschide -măcar gura:
iesc şi eu o casă. La noi în în
Zi de demonstraţie treprindere sînt mulţi care să ţîşnesc pe uşă. Directorul în fond, nu e nimic nelegal. Şi lor de -la sfat a început să mă — Tovarăşe Constantin, zău
şi-au făcut încă de anul tre să m-a potolit. apoi auzi, cei de la sfat nu supere. Im! pare chiar rău că iartă-mă, ştiu de ce ai venit.
Stau maşinile oprite Fetele-s îmbujorate... k cut. Aşa că după ce am chib sînt principiali. Aşa că am că am acceptat ca secretara să dea
Toate intr-o stafie... Juri că astăzi, florile zuit cu nevastă-mea, am luat — Stai puţin ca să terminăm zut de acord. telefon. M-am hotărît de aceea N -ai.reuşit nimic la sfat. N-ai
Trec coloane nesfîrşite Şi-au împrumutat cu toate carnetul C.E.C. cu economiile treaba ca lumea, şi chemă se să mă duc la secretară să-i cer
La manifestaţie. Fetelor, Culorile. noastre şi m-am dus la directo cretara, In dimineaţa cînd secretara obţinut materialele şi nici auto*
rul fabricii. mi-a dat formele pentru sfat să repare '!greşialia., Să găsească
Steagurile-şi scald . Balonaşe se înalţă — Tovarăşă secretară, am i-am amintit promisiunea, rizaţia. Ştiu tot. Dar ce să-ţi
mătasea-n Infruntînd tăriile Directorul a răsfoit un car cedat locul meu pe lista de ea o soluţie într-un fel.
Cerului, să-i ducă veste — Aţi comunicat la sfat ? fac, am atîtea pe cap, încît am
Adierea vîntului, CU ni-s bucuriile. net, iar la sfîrşit a chemat pe construcţie ia oaselor individua — Aoum ! Uite acum, cum Cînd am intrat însă la ea,
Cîntece îşi ies năframa preşedintele comitetului de în le, tovarăşului Constant n. A i, pleci, dau telefon ! Eşti trecut uitat să le dau telefon. Proba
Deasupra pământului. Ne-ntrerupt trec spre tribune treprindere. mata grijă să se facă şi forme doar pe bloc-notesul meu. m-a luat de la uşă înainte de
Un ocean de capete le pentru sfatul popular. bil că te^-au purtat pe drumuri
Aprig clocot de chindie Bucuria vieţii este Discuţia dintre noi trei sau Şi cu ini mia uşoară am plecat GRIJU
Freamătă picioarele Astăzi, la noi oaspete. mai bine zis dintre ei doi, a Secretara mi-a zîmbit, şi spre sfat. pînă astăzi. Deh ! Ce să-i faci,
De atîta veselie durat puţin. Terenurile de casă m-a felicitat. La eşire, m-a re Nu ştiu dacă-1 cunoaşteţi pe
S-a aprins şi soarele,. fuseseră repartizate din toam ţinut ca să mă noteze pe bloc De la cei mai mic referent Aurel C-rişan, ăl de nu vroia să dacă sînt neprincipiali ?
nă, cînd s-a făcut şi planifi notesul pe care îl avea pe bi şi pînă la !preşedintele sfatului se înscrie în colectiva din Leş-
Stă pe cer ca pe jăratec In a şirurilor salbe carea materialelor de construc rou şi mi-a mărturisit că îl m-au primit mai mult decît nic nici în ruptul capului. Pînă GH. R .
Lac de transpiraţie Se zăresc câtanele ţie necesare. Aşa dar, nu-mi ştia pe director om de treabă, prieteneşte. îmi ziceam în si să se hotărască şi el, multă
Şi priveşte singuratec In spre ei, năframe albe, rămînea decît să aştept pînă dar să meargă pînă aici, nu nea mea „ce înseamnă să fii bătaie de cap au avut colecti LIUL
Mut de admiraţie Flutură codanele. la toamnă cînd se făceau noile credea. director“. Ia să nu fi anunţat viştii. '
înscrieri. ,telefonic secretara, că e vorba curînd şi pe ceilalţi. Ba în -pri
— De acum nu mai avea nici de locuinţa directorului nostru, — Măi Aurele te însorii în măvară adună cele mai multe
— De ce nu te-ai înscris o grijă, rezolv eu totul, m-a a- colectivă ? zi-le-muncă.
astă-toamnă ? Mi-a reproşat sigurat secretara. mai rezolvam eu lucrările aici
preşedintele. aşa de repede şi bine ? Am ple — Nu -mă însoriu. Ei Crişane îl întrebă preşe
Cînd să plec, văd că îmi fa* — De ce Aurele ? dintele colectivei cînd îi . plă
— De ce, de ce nu ? I Nu s-a ce semn cu m îna: cat de la sfat convins de ne- — Păi ce să-mi fac griji pe ti avansul. Cum stăm cu „gri
înscris omul şi pace, interveni principialitatea celor de-acolo. degeaba. Aşa eu le fac, eu le jile“.
directorul. Eu, am totuşi o so —¦ Ştii ceva, îmi spuse ea. Peste două zile primele mate trag.
luţie. Pe lista de astă-toamnă Eu îţi fac toate formele, şi îna riale de construcţie au început- — Bine măi Crişane, dar da —• Deocamdată bine !
sînt înscris şi eu. Ori în anul inte de a te duce cu ele la să-mi vină. Aşa că a treia zi că vii în colectivă scapi de — Tot ţi-e teamă de ele ?
acesta, eu o să fiu mai mult sfat, dau un telefon să-l anunţ am şi început lucrările. griji. Uite-te la noi, sîntem de —• Tot. Răspunse co le c lr :s-
că este vorba de materialele aţţţia ani în colectivă şi în tul.
timp plecat, aşa că gîndesc să planificate pentru locuinţa di Nici nu începusem bine săpă anii ăştia am avut bucate bo Iată că veni şi vremea tre-
amîn construcţia casei pentru rectorului nostru. Altfel sună. turile, cînd cine credeţi că mă gate. ierişului. Grîul curgea din bel
De, mai dai acolo de unii ne vizitează. Preşedintele sfatului Crişan însă dinfcr-ia lui n-o şug în saci.
lia anul. Uite, tovarăşe Constan principiali... El în persoană, scotea : — Ne-am îmbogăţit în -anul
tin, îţi cedez locul meu pe listă. — Nu mă înscriu şi gata. ăsta, spuse preşedintele colec
Am stat şi m-am gîndit. In — Ei, cum merg lucrările î Nu vreau să-mi fac griji. tiviştilor. Şi oamenii rîdeau de
I-am strîns mîna cu o mie Dacă aveţi vreun necaz, să nu. Şi azi aş-a, mîine aşa, oame bucurie. Singurul care stătea
de flăcări în priviri, şi-am dat mă ocoliţi! nii cu -hai Crişane“, Crişan cu deoparte şi se arăta foarte preo
„frica de griji“, pînă cînd se cupat, era Crişan.
La o fată. mlădioasă, Un fruntaş îşi vede poza-n I-am mulţumit, gîndind „hei. lasă omul convins. Şi iacă aşa — Ce ai, măi omule ?
Ca un fir de papură Braţele¦ ortacului, dacă n-ar fi dat secretara te se face că astăzi Aurel. Crişan — G riji! ce să am.
Şi i-au căpătat obrajii lefon se mai ocupa cineva de este colectivist, —• Şi acum mai ai griji cînd
Care joacă unduioasă Coloritul macului. mine ? Ce înseamnă să fii ne La început !-a fost mai greu. vezi atîta grîu ?
Şi nu se mai sutură Aşa-i cînd începi unde alţii au — Cred şi eu, răspuse Cri
principial 1 construit. Dar cum Crişan e şan. Mă gîndesc la toamna
Lingă ea s-au prins în horă — Nu-i nimic i se răspunde, De atunci, cam în fiecare bun la vrednicie îi ajunse în cînd s-o face împărţeala. ,UHde
Făănd roată locului Din dosul placatului: o să pun atîtea bucate ?
Tineri şi băirini să joace săptămînă mă vizitează cineva ...Aşa ajunseră colectiviştii
Ca de mama focului Duci tu, data viitoare de la sfat care se interesează din Leşnic să vadă că Aurel
Chipul subsemnatului de mersul lucrărilor. 1! privesc Crişan avusese dreptate, cînd
cu înţelegere şi vă rog să mă spusese că în colectivă se ivesc
credeţi că neprincipialitatea ce griji mari şi... „grele“.
C. MAREŞ
întrebări şi răspunsuri H-* 'O- *0-- *©•*¦-O* •*« • •-rt • •>« . * . . 0 . 4 ^ . . ^ . .
Un coleotivisţ din Sîntandrei — Nu mai funcţionează de 2 RECOLTA: Măsuri mai mari nu aveţi?
este .întrebat de un chiabur: ani,
EXPERIENŢA...
^ Cîţi ani ai tu ? ’=* Ce vorbeşti frate, păi să-i
— împlinesc la toamnă 5 criticăm ! Cei mai tari oameni din hune, Din lămfie să apară
ani spune basmul că, adat’ vreun sirop însă... nici gind.
— Lasă glum ele! — Ba să-i lăudăm. De 2 ani se-ntilniră toţi, anume
— Nu glumesc de loc. In nu mai avem analfabeţi. să se pună la-ncercat. Dar atunci, din asistenţă
toamnă se împlinesc 5 ani de se desprinse-un prichindel:
cînd am intrat în colectivă ! ÎN 4 RÎNDURÎ Asista poporul, gloată, — „Nu-i vorba de concurenţă
inghiontindu-se *de zor, insă-aşi vrea să-ncerc niţel“.
— Ei şi înainte nu ai trăit ? Stafia Petroşani depăşeşte curios să vadă ţoală
Aşa să trăieşti tu — îi cu regularitate planul de „întrecerea" dumnealor. Lumea toată îşi da coate
transport. Dar tăcu apoi chitic
răspunse colectivistul. Prinse unul o lămiie pe pitic văzînd că scoate
Fapta asta bună oară şi o stoarse cu Tipic din lămîie, încă-un pic.
? Are-o explicaţie clară ca în ea, să nu rămlie
Treaba-n gară nu se poate nici un sirop. Măcar un pic Şi, zîmbind cu indulgenţă,
Un gazetar întreabă pe un Să nu meargă ca pe roate. el ' le spuse tuturor;
Mai pe urmă încercară — „Am destulă experienţă.
ţaran din comuna Şoim uş: fiecare, rînd pe rînd. Fui... în Sebeş perceptor.
—Cum merg cursurile de al
fabetizare ?
— Dacă începa' :- - - v -• mmm
aratul, trebuie să |
ne mutăm. — Ce te face să crezi că ăsta- i oraşul Hunedoara? ym mnatanmsaMKfr.aw r '¦Tzxm iăi.xiamxnr*
— La 23 August anul trecut, era mai mici
— Fii pe pace,
sîrktein pe ogo-;
rul uniji codaş.
O
Pe strada mea OOO0 0 CO OO0 0 OO0 0 OOOOOOOO0 0 0 0 00 OOCOOOOO 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 OOOOOO OO.OQOO O OQ 0.0 OOQO.OO OO 00 OO 00,0 0 OOOOOOOQOOOOOOOOOOOO OO0 0 0 0 0 0 -0 0 0 0 0 0 00*00 OOOO OO OO OO 0 0 QOOO
8 Cu o doză oroaspăiă de opti- sînt deci case de odihnă pentru ca
— Sini convins, i-am răspuns eu toţi în fel de fel de discuţii vesele, ooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo ooooooooooooooooooooooooooooooooc
g mism a m . pornii spre' gară. Undată drele de conducere-. cu oarecare stîngăcie. făcînd mulle glume pe seama Lor.
IERI g ce trenul a plecai din staţia Petro- Bucuros, că am dat de adevăr, — Dar şiit ceva? Mă-ntrerupse Gindeam în sinea mea, „ce înseam
Străduţa mea, pictată cu băltoace, 8 şani, gindurile au începui să mă mă culcai. Cind am ajuns la Si noul meu tovarăş, vreau să facem nă să fii director“. Cu timpul în
scăldală-n praf cînd nu voia să plouă.
O lumina arar, doar luna nouă 8 frăminte. Era primul meu conce- naia, primul lucru a. fost să-mi a- un pact. cepui să devin curios, in special cu
aprinsă peste casele sărace.
| diu pe care ii petreceam intr-o sta- ranjez ţinuta. Desigur, mi-am zis — De neagresiune ? cit mă simţeam mai atras de Tu
g ţiune, Pînă acum, preferasem să eu, cei de acolo vor crede că sini — Dacă vrei să-i zici aşa, aşa să dor. Ce întreprindere o fi condu-
g mă duc (acasă la . părinţi. De dala o persoană cu muncă de răspundere fie. Uite, cit stăm aici nu discu cînd? Dar de întrebat nu puteam.
g aceasta, mi-a fost însă imposibil. la fabrică şt... nu este cazul să fac tăm probleme de producţie. Ştii, pînă Pactul nostru încheiat din prima zi
Aici mi-am petrecut copilăria. 8 Şi cine-l cunoaste pe preşedintele încurcături comitetului de întreprin astăzi am stat cu un tovarăş de la de cunoştinţă mă oprea. Veni însă
In colţ, pe un mai-d-an, era terenul
unde. puştimea se juca de-a trenul 8 comitetului de întreprindere de la dere. minister, care de dimineaţa pînă şi ziua plecării. Concediul nostru se
şi-şi disputa, în pum-ni, căpitănia.
§ fabrica mea, n-o să fie mirat deloc sfîrşise, şl acum fiecare urma să. ne
Oprea un otomobil ici, arare,
puriînd grăsimea domnului primare g de ce nu am reuşii şâ-i fac să dea Casa de odihnă vedem de drum. Cind ne-am strîns
care vroia să-i iasă iarăşi votul. g biletul de. odihnă la altcineva. mîinile, l-am întrebai:
g — Nu, Stănică, mi-a spus preşe-
Ne -aducea şi cîtevia pietroaie. — Tudorc, unde să-ţi scriu ’>
Apoi, după alegeri, el lua totul
OOOOOOOOOOOOOO0000000000000000<x>0000 iar nouă, ne lăsa apa de ploaie. o dintele, ai să te duci frumuşel să — La turnătorie bine înţeles, la
! D I S P U T A !1 Ş ! ASTĂZI 8 stai două săptămîni la Sinaia / Ai specială Hunedoara.
^ bilet de casă specială şi mai faci — Acolo eşti iu director ?
Strada mea, ieri plină de băltoace, Tudor a stat o clipă şi m-a privit
este -azi în plină transformare 8° şi mofturi!
şi observ, vă spun, fără mi-nare uimit.
lucruri noi de ta o vreme-n coace. g Acum în tren, o întrebare care
O Priveşte pe Gheorghe Burcin mi- ^ Puştii fac şi-acuma strada plină, g mă iscodise încă de la primirea bi- Casa specială era o vilă splendi seara nu-mi vorbea decît despre —¦Eu director?... şi l-a pufnit ti
a ner ia Mina Lonea care în întrecerea Ş cînd se duc voioşi la grădiniţă 8 teiului de odihnă îmi reveni în min dă aşezată pe Furnica. O alee de planificare. sul. Ştii că ai haz. Sînt turnător!
^ pornită în cinstea lui 23 August a $ iar educatoarea, o fetiţă ei te: „De ce mi-o fi dat bilet de casă trandafiri ducea pînă la terasa vi
O avut însemnate depăşiri de normă. 9 îi păzeşte atunci cî-nd trece vreo m-aşină. o specială? Ce-o fi insemnind „casă lei, Interiorul luxos mobilat oferea Am consimţit gîndindu-mă că de — Bine, dar aici cum ai venii?
o specială?“. Dacă e specială înseam- Un confort odihnitor. In hol o lo sigur şi el trebuie să fie vreun di L-am întrebai eu din ce în ce mai
oDin zori şi !pînă soarele -apune S Zilnic s-e opreşte-o limuzină zincă primitoare îţi ura „bun ve rector de întreprindere care, jră- nelămurit.
ce-i trimisa de la o uzină g nă că e special pentru cineva. Şi nit" /. Mă gindii: „frumos, n-am mintai în decursul anului de trebu
$ La el e cerul pururea senin a ca să ia copiii mici la creşă. 8 fără să vreau, îmi adusei aminte că ce zice, să tot fii director“. rile sale, simţea nevoia unei recreeri — Ca şi tine, cu bilei de odihnă.
totale, Tudor, avea un prieten, pe — Bine, dar aici nu e casă spe
§ Deschis ca un boboc de rozmarin § Iar în noapte, fără reticenţă, 8 Mi s-a repartizat o cameră - la Lucian, care în curînd deveni şi cială?
o electricitatea — aprinde-o-breşă etaj cu încă cineva. Era un bărbat prietenul, meu. Şi el semnase cu Tu
o Ga din- sac îţi scoate glume bune. ^9 şi îi face lunei concurenţă. g nu de muli directorul nostru spu- de vreo 30 de ani, înalt, brunei cu dor un pact asemănător, aşa că toa — Ba da, casă specială de odih
9 faţa veselă şi tare vorbăreţ. Mi s-a tă ziua nu făceam altceva decît ju nă pentru fruntaşii în producţie. Dar
OoCîţiva susţin „că nu e sănătos o 8 sese că o să plece Ia începutul lui orezentai sim plu: cam tenis dc masă, citeam, făceam tu ce-ai crezut?
^ o excursii sau discutam despre litera
oCă prea orice îi e prilej de glume“ g mai în concediu. Acum, sîntem ia — Mă numesc Mihai Tudor Cred tură. Ce-am crezut, nu i-am spus iui
că o să petrecem împreună un con Tudor ca să nu rîdă de mine, dar
L Ceilalţi susţin că el o face anume g începutul tui. mai, iar de plecarea Zilele prinseră să se scurgă din ştiu că pe drum mi-am spus „eşti
ce în ce parcă mai repede, Cu fi un prost, Stănică“, <ar Ui ?!înd, îmi
o Ca -astfel să muncească mai vî-rtos §g direct'orului, nici vorbă. Şi deodată tot dădea ghes un proverb „Gura
g in mintea mea se făcu lumină. Di- păcătosului, adevăr grăieşte“,
o Disputa dintre părţi -deci. este mare
$ Ia să vedem dreptate cine are? 8 rectorul n-a putut să plece şi pre-
o — Tu 1 Sare graficul, liber arbitru o
2 babil că biletul cu care trebuia să
O o
g se ducă el, îl aveam eu in buzunar.
oba glumă este primul negreşit
oln schimb vă spun de-aici de la pupitru 8 Aha, va-să-zică, casele speciale cediu de odihnă plăcut. rea lui deschisă Tudor îi atrăgea pe GH. R A I L E A N I J
$ La întrecere... cu el -nu-i de glumit.
OOO O -O Q ^iQ -Q Q -O O -O Q -O O -CQ Q Q Q Q OO OQ OQ Q Q O p QC 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 OC 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 O tOGOOCOOCCCOOOOOOOCXX 0 0 0 0 0 0 0 0 OOQO-QQ-GQQQ-QO-OQ-QQ-QQQO-OOQQ&OOQ-QQ Q O O O O Q Q Q Q O O O O O Q O O O O O O
0<><X>0<XXXXX><>0<X>0<X><> OOOOOOOOCOOOOOOOOC
