Page 59 - 1957-08

Nr. 834
Sistemul de salarizare îmbunâtă)if
în discufla constructorilor
Peste c'itva timp, sistemul de salarizare îmbunătăţit va fi definitivat
şi la Trustul 7 Construcţii din Petroşani. Dar pină atunci, constructorii
continuă să-l discute, să facă propuneri şt să urmărească aplicarea celor
făcute anterior. Cu acest prilej, vă vom relata cîteva aspecte de pe şan­
tierul nr. 1 de locuinţe.
Cresc cîşfigurile —
cre şte şi p r o d u c e a
Sînt maistru principal de
şantier de mulţi ani. Pot afirma
cu certitudine că, munoa pe şan­
tier, a cunoscut un mai mare
avînt ca în perioada de la care
s_-a_ tr_ec'ui it1 tlJâi -e-x--p-—er:imaen4-t„ar~e~a
sistemului de’ salarizare îmbu­
nătăţit. Noul sistem, vine să inte bine, dacă obţineam depă­
înlăture lacunele ce existau în şiri, mari, Salariul tarifar însă,
vechiul sistem tarifar nestimu­
lativ. S ă -i' luăm, de pildă, pe
tencuitori. Aceştia primeau îna­
inte pentru un metru pătrat de
tencuială 1,60 lei. Acum, pen­
tru aceeaşi suprafaţă, primesc
guma de 4 le i., Faptul acesta
nu numai că a dus la mărirea
producţiei, ci măi mult, a dus
şi la îmbunătăţirea calităţii lu­
crărilor. Nu întîmplător s-a rea­
lizat pe şantierul nostru, în
cursul lunii trecute, cifra de
7.000 m. p. tencuială de bună
calitate, cifră care constituie
un adevărat record.
De cînd a început experimen­
tarea sistemului de salarizare
îmbunătăţit, s-au făcut în ca­
drul şantierului nostru peste 25
de propuneri cu privire la îm­
bunătăţirea muncii şi la sala­
rizare. Aşa, bunăoară, eu am
propus înlocuirea cărămizii ca­
re se întrebuinţa la construirea
zidurilor despărţitoare din bo-
xe, cu plăci de betonită. In ur-
ma acestui fapt, productivitatea
muncii a crescut cu circa 40
la şută, iar cărămizile pot fi
întrebuinţate în alt scop.
Măi mulţi tovarăşi au propus
$ă se schimbe programul de
lucru: adică să lucrăm 8 ore
fără întrerupere şi nu 10 cu
întrerupere. Lucrîndu-se în a-
cest fel, Mr-Ufi timp mai scurt
am realizat aceeaşi producţie.
Şi aş mai putea să dau ase­
menea exemple ediFcatoare.
Ca maistru, voi beneficia du-
pă sistemul de salarizare im-
bunătăţit de o primă de cea.
30 la sută din salariul tarifar.
Asta însă eu condiţia ca obiec-
tivul să fie înfăptuit la timp,
12 ani de existenţă liberă
La 19 august 1945 masele revoluţionare din Vietnam s-au
ridicat la insurecţia armată im potriva colonialiştilor japonezi.
Victoria revoluţiei a făcut posi bilă constituirea unui guvern
popular provizoriu în frunte cu Ho Şi Min şi proclamarea Re- jj
publicii Democrate Vietnam.
La 19 august a.c. oamenii muncii din R. D. Vietnam săr­
bătoresc a 12-a aniversare a revoluţiei din august.
Scurt istoric
al R. D. Vietnam
Strămoşii poporului vietnamez se
pare că au făcut parie din nume­
roasele triburi ale naţionalităţii viet
care locuia în partea de nord a
Vietnamului şi pe coasta Chinei, la
sud de fluviul Ianţzî.
In 155 î.e.n. a fost întemeiat sub
numele de Au-lak primul stat cu­
noscut vreodată în istoria Vietnamu­
lui.
Perioada dominaţiei
feudale chineze
(43—939 e.n.)
Pe la sfîrşitul celui de-al II-Iea se­
col î.e.n. poporul vietnamez a căzut
sub stăpînirea invadatorilor hani.
In anul 40 e.n. a izbucnit răscoala
celor două surori Trung, care a iz­
gonit pe invadatori din ţară. Dar în
anul 43 Vietnamul a căzut din nou
sub stăpînirea feudalilor din nord.
Sub opresiunea grea a acestora sen­
timentele patriotice deveneau tot mai
puternice în inimile poporului viet­
namez, ceea ce a avut ca rezultat o
serie de revolte armate. Cele mai im­
portante dintre acestea au fost re­
voltele conduse de Ba-Trieu (248),
u ~ __ 1 " reexaminat aşa cum prevedeau fi refuzat (refuz justificat de faptul sport (58,8 la sută) şi la valorifi­ varez, preşedintele acestui par­ menea crearea unei zone demi­
să realizăm economii la fondul instrucţiunile, ci mi s-a trecut
de salarii, şi să reducem pe din ofioiu categoria respectivă,
g ît.e posibil forţele de muncă.
I. NAGY
maistru principal
Salariul tarifar are
c e a m ai m a re DOnder®
*1 •
Nu-i vorbă, câştigam şi îna­ mula în munca mea.
nu reprezenta nici 50 la sută
din cîştigul meu. Cu totul alt­
fel stau lucrurile acum, după
ce a început experimentarea sis­
temului de salarizare îmbunătă­
ţit.
In cîştigul meu, salariul ta­
rifar are ponderea cea mai
mare — circa trei pătrimi. Cu
o depăşire de numai 29 la sută,
am cîştigat pe luna trecută, de
pildă, mai mult cu peste 200
de lei ca în lunile anterioare.
In echipa de zidari pe care o
conduc, s-au făcut numeroase
propuneri, parte din ele fiind
aplicate. Zidarul D. Roşu, ia
propus ca lucrările migăloase şi
de specialitate să fie plătite în
regie. Ce urmărea tov. Roşu
prin aceasta ? îmbunătăţirea
calităţii, care, din păcate, mai
lăsa de dorit pe şantier. In ce­
ea ce mă priveşte, am propus,
printre altele, aprovizionarea cu
unele materiale, ca de exem-
piu cărămizi şi plăci de beton
spumos în schimbul al doilea,
cînd macaraua de la locul nos­
tru de muncă este mai puţin
solicitată.
V. C1MPEANU
zidar, şef de echipă
încadrarea mea poate
fi îm bunătăţită
Se ştie că în urma experi­
mentării sistemului de salarizare
îmbunătăţit, se desfiinţează u-
nele categorii de salarizare. Ni-
memi nu contestă utilitatea a-
cestei măsuri. Dimpotrivă, ea
este indicată. Uneori, însă, ea se
aplică în mod arbitrar, din o-
ficiu. Aşa s-a întîmplat şi cu
Li-Bon (544—602) şi Ngo-Kuien. Ul­
timul a condus întregul popor într-o
luptă îndîrjită care s-a încheiat prin
izgonirea duşmanului şi redobindirea
independenţei naţionale, în 9-39.
Perioada independenţei
naţionale (939 — 1862)
După mai mult de zece secole de
dominaţie străină, Vietnamul a cu­
noscut o îndelungată perioadă de in­
dependenţă, în timpul căreia a re­
zistat victorios încercărilor repetate
ale invadatorilor străini. Printre e-
venimentefe mai importante care s-au
petrecut în această perioadă demne
de menţionat sînt următoarele:
Victoriile repurtate de Tran-Kuok-
Tuan, care în 30 de ani (1257—1288)
a respins în trei rînduri pe invada­
torii mongoli al căror imperiu se în­
tindea de la Marea Chinei pînă la
Marea Neagră.
Lupta dusă de Le-Loi împotriva
dinastiei Min, în secolul al XV-lea.
Alianţa dintre armată şi popor, ală­
turi de tactica luptei de partizani au
dat posibilitatea lui Le-Loi să slă­
bească forţele chineze şi să le învin­
gă definitiv după zece ani de lupte
(1427).
Marea insurecţie ţărănească, cu-
DîW M U L s o c i a l i s m u l u i
oaaasÂBESiBBSBe EÖS555«
mine. înainte eram încadrat ca
mecanic în categoria Vl-a de
salarizare. După sistemul îm­
bunătăţit, sînt trecut la cate­
goria IV-a. Acest lucru ge.da- executa operaţiunile.
toreşte faptului că n-am fost
g drept că acum cîştig mai
mult cu ceva oa înainte.
Consider că e bine să şe ­
dea mai multă atenţie înca­
drării mecanicilor de utilaje.
Fără îndoială că remedierea
oapcoecsttneii osttăarrîi de ffoatpvti, mm_-oa-- ositîi_­
M. ILIESCU
mecanic
In urma unei
propuneri
Cu ocazia experimentării
sistemului îmbunătăţii de sala­
rizare, în dorinţa de a contribui
la creşterea producţiei şi pro­
ductivităţii muncii, mecanicul
V. Zgarbără a făcui o preţi­
oasă propunerea de inovaţie:
furtun cu bifurcaţie pentru
pompa tip „Socolovski“. In ur­
ma acestei propuneri, o pompă
tip „Socolovski“ de tenouit, se
poate întrebuinţa în acelaşi timp
la două blocuri.
Unitaie A P R O Z A R fruntaşa
Pentru a întîmpina ziua de
23 August cu realizări cit mai
frumoase, colectivul de lucră­
tori al magazinului O.C.L. A-
prozar nr. 7 din oraşul Deva,
condus de tovarăşul Nicolae
Mihuţ şi-a organizat munca în
aşa fel îr.cît a obţinut rezultaie
din cele mai fructuoase.
Astfel, planul de desfacere la
produse legumicole şi fructe a
fost îndeplinit pe luna iulie cu
3 zile înainte de termen. Puia
oooooooooo.oooooooooooooooooooooooooooooooc oooooooooooooooooooooooooooooGoeooooeooooosesosooeoecoeoGCCooosooosocGso
8o
8 Fii om întreg, tovarăşe Radu! j
§ Iţi plac mult maşinile şi, în anii şi ai lucrat cu sîrg şi rîvnă pe şan- ar întemeia impresia că eşti un om g
g în care ai lucrat în atelierul patro- tierul „23 August“ din Bucureşti, adevărat, de la care se pot învăţa g
g nului Tabacu din Piteşti, (în orele apoi pe şantierulstudioului clnema-
8 cînd nu trebuia să-i dădăceşti 'co- tografic dela Buftea, la hidrocen-
8 pilul, să-i speli vasele, sau să-i ireala de la Bjca? şi la „Casa Sein-
8 spargi lemne), între ceilalţi trei teii". Toate aceştea, înainte de a
g ucenici, ai furat cîte ceva din tai- veni pe şantierul tineretului din U-
o nele funcţionării motoarelor.
8 Aşa ai ajuns să ştii că o mică
8 defecţiune neglijată, poate avea ur-
8 mări grave. De aceea, tovarăşe ilin-
6 în prezenţa a peste 8.900 de
g ca Radu, vreau să-ţi atrag atenţia
g asupra unei defecţiuni personale,
g defecţiune de care poate nu eşti r ^e iua^e cu proces verbalde la în
8 conştient, dar care îţi strică mult treprinderea deconstrucţiidin Uri-
8 şi te poate duce de rîpă.
| Eşti un băiat tînăr, ai numai 25
g de ani şi, în familia dumitale a
g fost mult necaz pînă mai ieri. Da-
oo torita traiului. greu, mama si. o sora-
oo ţ..i-au murit d,e t,ub. ercul,oza„, ' .iar d,-t,a
0
jj ai fost nevoit să^ iei ,mnea în caP conduci şi unde lucrează băieţi ini- Eşti fruntaş în producţie, fii şl un
şi să te angajezi la un patron.
Mai tîrziu, te-ai înscris brigadier descu şi Alexandru Cătăman, se răşe R adu!
voluntar, ia chemarea U.T.M.-ului, mîndresc cu d-ta. Iată. motive care
SO O O O O O O O O eO eO O O O O G O O G O SDO O G O O G O O O O O CO O C O O O O CC O O a OO00-00 0000-00-00-CO-OO-OO 00L>0 C O C O C O 00 00 00 00 OOC O 00 00 OO00 OO 00 00 00 o
noscută în istoria naţională sub nu­
mele de isurecţia lui Tai-Son (1771 —
1802), condusă de Nguen-llue, care
a curăţat ţara de armatele invadato­
rilor (cei 200.000 de soldaţi manciu-
rieni) şi a pus capăt lungului război
dintre forţele feudale din ţară şi a-
nume familiile de moşieri Tring din
nord şi Nguen din sud.
In secolul al XlX-leţj un descen­
dent al familiei Nguen anunţe Nguen
Anb a întemeiat dinastia Nguen
(1802) cu sprijinul colonialiştilor
francezi.
Perioacla domir>aţiei
franceze (1802 —1945)
Profitînd de atitudinea trădătoare
şi de capitulare, a dinastiei Nguen,
colonialiştii francezi au ocupat Viet­
namul.
Cu toate acestea, chiar din prima
zi • a dominaţiei franceze, elementele
progresiste au început lupta pentru
independenţă, (insurecţiile conduse de
Truong-Kong-Dinh în sud) (1861—
1867), de Fan-Dinh-Fung în Vietna­
mul Central (1884—1896) şi de Hoang-
Hoa-Tham în nord (189.3—1913).
La începutul secolului al XX-lea,
sub influenţa războiului ruso,-japonez
din 1905, ă mişcării reformiste din
China şi a ideilor progresiste In ge­
neral, numeroşi intelectuali patrioţi de
formaţie veche, (Fan-Boi-Ciau, Fan-
Ciu Trinh), au început să propovădu­
iască o altă formă de luptă : eman­
ciparea ţării prin modernizarea ei.
Cu toate acestea, lupta armată a
continuat; iar mişcarea revoluţionară
a cunoscut un nou avînt provocat de
ROADELE
¦întrecerii socialiste
Tovarăşul Victor Peţa era la ma­ 1, dacă global pe întreaga fabrică
sa de lucru. Trebăluia ceva Ia o ne-am realizat planul, la unele sec­
servietă. Urmăream cu atenţie mîi-
nile-i îndemînatice şi iuţeala cu care
Teama oarecum .jenantă' de, a nu şiri însemnate am realizat la secţia la un miting al partidului ba­
că era ocupat, tare ocupat), mă făcu
să tot amîn convorbirea Ia care eram
hotărît de cum păşii pe poarta fabri­
cii „Simlon Bărnuţiu“ din Sebeş.
Profitai de un moment de relativă
încetinire a ritmului de lucru şi în­
drăznii cu întrebarea:
— Tovarăşul Peţa, preşedintele co­
mitetului de întreprindere ?
— Da, el.
Peste cîteva minute ne aflam în tîmpinat, mai ales, din cauza ne-
faţa unui dosar plin cu procese ritmicităţii intrării acestor accesorii.
verbale încheiate cu ocazia şedinţe­
lor pe grupe sindicale şi a unui re­
gistru în care erau trecute, lună de
lună, numeie fruntaşilor în producţie
şi depăşirile de pian respective.
Am răsfoit fileie proceselor ver­
bale. Depăşirea pianului de produc­
ţie ; îmbunătăţirea calităţii produc­
ţiei ; economii la materiile auxiliare ; iae Gheorghiu a realizat în iunie (pe
economii la materiile prime — toate
au constituit principalele obiective
aie întrecerii socialiste. Numărul ce­
lor antrenaţi lună de lună in între­
cere, oscila între 180—200 munci­
tori.
— Şi au tost atinse aceste obiec­
tive î
— In parte — răspunse tovară­
şul Peţa. In ce priveşte îndeplinirea
planului de producţie, pe semestrul
fa sfîrşitul funii, s-ia înregistrat
o îndeplinire a planului de des­
facere cu 109 la sută.
Aproape în fiecare zi. lucră­
torii unităţii Aprozar nr. 7 au
ieşit cu produsele pe piaţa o-
raşului Deva. S-au făcut depla­
sări şi în alte localităţi, ca de
exemplu la Băiţa, raionul Brad.
S-au evidenţiat în rpuncă to­
varăşii : Nicolae Mihuţ, Maria
Ivanov şi Maria Furdui,
ricani.
Peste tot ai lucrat bine şi tovară­
şii de muncă te-au îndrăgit şi te-au
preţuit.
Ajuns la Uricani, nu te-ai lăsat
mai prejos ca în alte părţi. Lucră-
câni, le-ai dus cu bine Ia capăt pînă
acum. Brigada pe care o comanzi
nu este codaşă, deşi execuţi lucrări
destul de grele’ săpături de fundaţie
prin straturi de ap1ă, 1săpături în
stîncă etc. Nu lucrezi rău, şri to-
varasu din brigada Il-a pe care o
moşi, ca Nicolae Preda, Marin Vlă- om de înaltă valoare morală, tova­
noile impozite fixate în urma intrării
Franţei în primul război mondial.
Dar răscoalele conduse de intelec­
tualii progresişti (atacul împotriva
închisorii centrale din Saigon şi răs­
coala de la Bien Hoa, în 1914 şi 1915,
răscoala condusă de Dui-Tan în 1916,
şi cea a lui Luong-iMgok-Kuier
şi Doi-Kan de ta Thai-Nguen în 1917)
au fost reprimate în mod sălbatic de
colonialişti.
Paralel cu politica franceză de „va­
lorificare“ a coloniilor, dictată de
condiţiile postbelice, apariţia indus­
triei în Vietnam a dat naştere pro­
letariatului şi, în aceiaşi timp, unei
burghezii naţionale, a cărei ideologie
avea să inspire mişcarea de eliberare
pînă în 1930. Partidul Naţional din
Vietnam (Vietnam Kuek-dan Dang)
care a fost întemeiat în 1926, a ini­
ţiat în februarie 1930 o insurecţie ar­
mată care a fost înăbuşită în sînge.
Conducerea mişcării naţionale a
fost preluată de proletariat. Partidul
Comunist din Indochina, creat la 6
ianuarie 1930, a mobilizat sute de
mii de ţărani şi muncitori într-o
largă mişcare naţională, al cărei epi­
sod principal a fost înfiinţarea pri­
melor 3 soviete în provincia Nghe-
An (Vietnamul Central), în septem­
brie 1930. Mişcarea a fost zdrobită în
1931, mii de patrioţi fiind împuşcaţi
sau decapitaţi de colonialişti. Dar,
datorită tenacităţii lor şi legăturii
strînse cu masele, comuniştii au reu­
şit în perioada 1935—1936 să dea un
nou avînt mişcării revoluţionare. In
ciuda valului de teroare care a ur­
mat destrămării Frontului Popular în
Franţa, în 1941 a fost creată Liga
pentru independenţa Vietnamului
(Viet-Minh), în frunte cu preşedintele
Ho Şi Min.
Lupta împotriva militarismului ja­
Pag, 3
TELEGRAME EXTERNE
Preşedintele partidului bavarez
a cerut desfiinţarea serviciului
militar obligatoriu
ţii nu. Mă refer în special la sec­ MÜNCHEN (Agerpres). — mană să fie interzise", a spus
ţia confecţii de haine, unde am ră­
mas cu 0,4 procente sub plan. Depă­ ADN anunţă : Luînd cuvîntul el în aplauzele asistenţei.
Baumgartner a cerut de ase­
carea deşeurilor (56,6 Ia sută). La tid, prof. Josef Baumgartner, litarizate şi a unui sistem eu­
rnarochinărie, planul a fost îndepli­ ministru de Stat, a cerut des­ ropean de securitate. După pă­
nit în proporţie de 103,3 Ia sută. rerea sa este nevoie ca guver­
In luna iulie, o seamă de greu­ fiinţarea serviciului militar obli­ nul federal să ia măsuri ur­
gatoriu. Prof. Baumgartner a gente pentru desfiinţarea în­
tăţi ne-au împiedicat în muncă. La înfierat politica militarists a
haine, lipsa pieilor crude, corespun­ guvernului federal şi a cerut în cordării dintre est şi vest. El a
zătoare ; ia rnarochinărie, lipsa piei­ numele partidului bavarez să se spus de asemenea că consideră
lor ovine crude şi m arochinate; la renunţe la armele atomice. „Ce­ că problema dezarmării consti­
poşete, lipsa accesoriilor metalice. rem ca producţia şi staţionarea tuie una dintre problemele de
Piedici la acest sortiment am în- politică internaţională care cere
de arme atomice în R. F. Ger- o cît mai grabnică rezolvare.
Ţin să spun că în prea mică mă­
sură neîndepiinirile de plan ni se In Anglia a intrat în vigoare
datoresc nouă. Şi ca mărturie, am scum pirea chiriilor
aici registru!...
LONDRA ’(Agerpres). — mînă pe drumuri. Ziarele brita­
Registrul cu fruntaşii — întări Noua lege a chiriilor, votată în nice arată că în cartierele de
spuseie preşedintelui. Depăşirile de primăvara aceasta de majorita­ locuinţe modeste din Londra
normă obţinute de muncitori erau a- tea conservatoare a parlamen­ şi din alte oraşe, familii în­
proape neverosimile. La croi, Nico- tului britanic, intră în vigoare tregi sînt obligate să-şi pără­
zilele acestea. Ziarele anunţă
iulie situaţia centralizată încă nu că proprietarii de locuinţe au sească locuinţele fără să ştie un­
era întocmită), o depăşire de normă şi scumpit chiriile, în multe ca­ de se vor îndrepta. Ziarul
de 210 ia s u tă ; la rnarochinărie I, zuri cu pînă la 185 la sută şi „News Chronicle" relatează ast­
Rozina Navrady 199 la s u tă ; Ia ma- 230 la sută adresînd adevărate fel într-un reportaj că în car­
rochinărie II (grea), Luiza Pethe ultimatumuri chiriaşilor şi ame- tierele ca Southgate, Gak-
175 Ia s u tă ; Ia articole sport, Ion ninţîndu-i cu evacuarea. Ma­ wood Glose, chiriaşii, majori­
Boia 02 la sută. Sînt doar cîteva joritatea scumpirilor de chirii
nume şi nu toate „vîrfuri“. loveşte în salariaţii britanici cu tatea văduve şi pensionari, tre­
venituri mici, care nu-şi pot
In ceea ce priveşte realizarea e- permite să plătească aceste ma­ buie „să pornească la bătrî-
conomiilor — alt obiectiv al între­ jorări şi sînt ameninţaţi să ră-
cerii socialiste lucrurile sînt mai neţe la vînătoare de locuinţe
mult decît îmbucurătoare. La materii
prime, în semestrul 1 s-au realizat e- mai ieftine, fără prea mari şan­
conomii în valoare de 43.019 Iei.
Secţia croi, care s-a angajat să dea se să găsească ceva".
lună de lună economii de 1.000 lei,
în iulie, spre exemplu, a realizat Cine înăspreşte relaţiile soviefo-vesî-germane
3.186 lei.
FRANKFURT (Agerpres). — namentală a R. F. Germane şi
? ADN anunţă : La recenta sa reprezentanţii guvernului sovie­
Cum tovarăşul Peţa arunca tot mai conferinţă de presă ţinută la
des şi insistent priviri la pendulul Frankfurt, ministrul de Externe tic, guvernul federal doreşte să
din perete, am înţeles că norma de facă din aşa zisa problemă a
producţie îi reclama prezenţa în al R. F. Germane, Von Eren- repatrierii punctul central al
secţie. tano a declarat că guvernul de tratativelor cu toate că Uniu­
— Ştii, se apropie 23 August şi... la Bonn nu este grăbit să sta­
sînt în întrecere. bilească relaţii normale cu nea Sovietică a arătat că afir­
U.R.S.S. El a arătat că în ca­ maţiile după care mii de ger­
A. J. mani s-ar mai afla încă în U-
drul tratativelor care au loc în niunea Sovietică sînt cu totul
prezent între delegaţia guver­ lipsite de temei.
A n saftiM de tm tm şl dansuri al Sfatului
popular al Capitalei H Is. St continuă ou mare
succes turneul său din Elveţia
8
multe. Şi totuşi, îţi mai lipseşte ce- 8 GENEVA (Agerpres). — Co­ blicul a aruncat flori pe scenă.
respondentul special anunţă: Reprezentanţii asociaţiilor mu­
va. încă nu eşti ceea ce se cheamă 8 Ansamblul de cîntece şi dan­ zicale au oferit un mare bu­
suri al Sfatului popular al Ca­ chet de flori artiştilor romîni.
un om întreg, deşi ai putea fi. Ai ^8 pitalei R.P.R. continuă cu mare
Presa elveţiană este unanimă
atîtea ~camlit-ă4ţ!i —pen*t-r-u- -a--c-e-a--slta- . Dr' ~ar g succes turneul său din Elveţia. în a aprecia calităţile dansuri­
în ce anume constă răul ? Rău! stă g
în băutură, tovarăşe Radu. g
Că bei un pahar de ţuică sau de 8 La 14 august ansamblul a lor şi instrumentiştilor ansam­
dat un spectacol de gală care blului.
vin, nu te condamnă nimeni. Păcat 8 a încheiat festivalul prilejuit de
„sărbătorile de Ia Geneva 1957". „Tribune de Geneve" a publi­
este însă că nu te opreşti la timp 8 Spectacolul a avut loc în marea
şi de aici urmează apoi vorbele fără sală a sporturilor din Geneva cat pînă acum, în 6 numere dife­
rite, comentarii asupra progra­
persoane. Dansurile şi piesele mului şi fotografii ale ansam­
muzicale executate de membrii blului Sfatului popular ai Ca­
ansamblului s-au bucurat de o pitalei R. P. Romîne. Cronica
socoteală pe care le rosteşti, abateri o călduroasă apreciere, fiind în­ pe care o face asupra ultimului
delung aplaudate. Multe dintre spectacol dat la Geneva, esto
de la disciplină etc. Acestea nu-ţi g ele au fost bisate. La sfîrşit, pu­ intitulată „Uluitoarea reprezem
taţie a Ansamblului de dansuri
fac cinste. 8 folclorice din Bucureşti".
Am ţinut să-ţi arăt aceste lucru- 8
rl tovarăşe Radu, nu din răutate §
sau ca să te descurajez. Nu ! Vreau 0
numai ca rînduriie mele să-ţi fie de g
un real folos şi sprijin în oprirea la g
timp din drumul greşit spre care te g
îndrepţi. 8
%
C. S.
ponez şi a colonialismului francez
(japonezii şi francezii ajunseseră la
un compromis în 1940) lua amploare
cu fiecare zi. Peste tot erau înfiinţate
baze ale partizanilor. Trupele revo­
luţionare desfăşurau o activitate deo­
sebit de intensă în Viet-Bak. Lupta
a crescut în intensitate după eveni­
mentele din 9 martie 1945 — cînd
japonezii au alungat pe francezi şi
au devenit singurii stăpîni ai ţării.
Intrarea în război a Uniunii Sovie­ După dalele Planului de Stat din g. D. Vietnam în Vietnamul de
tice împotriva Japoniei şi capitula­ Nord s-a produs în anul 1956 peste patru milioane tone de orez mai mult
rea acesteia din urmă au contribuit decit sub administraţia franceză. Ac castă producţie reclamă construirea de
în mod hotărîtor îa victoria revoluţiei noi întreprinderi de decorticare a orezului destinat consumului intern şi
vietnameze. La 16 august 1945 Con­ exportului. In ajară de întreprinderea de decorticare din Hai-Duong, care
gresul Popular ţinut ia Tan-Trao a a fost modernizată, se construieşte o nouă fabrică la Hanoi cu ajutorul
adoptat rezoluţia frontului Viet-Minh tehnic al E. P. Chineze.
cu privire la insurecţia armată, in
întreaga ţară poporul s-a ridicat la IN C LIŞEU : O instalaţie de inc ălzire a întreprinderii de decorticare
luptă cu un nemăsurat entuziasm. din Hai-Duong.
La 19 august oraşul Hanoi a fost
eliberat. Revoluţia din august a cu­ septembrie 1946 un acord cu privire lui Naţional Unit, pentru a salvgarda
cerit victoria. la modul de convieţuire. Dar colo­ realizările revoluţiei din august, pen­
nialiştii îşi intensificau acţiunile pro­ tru a apăra puterea democrat-popu-
Republica Democrată vocatoare. După 19 decembrie 1946 lară. Toate popoarele iubitoare de
Vietnam mişcarea de rezistenţă s-a răspîndit în pace din lume au sprijinit întrutolu!
întreaga ţară. In timpul celor nouă această luptă. Astfel după victoria
In septembrie 1945 preşedintele ani de luptă dîrză poporul vietnamez militară de la Dien-Bien-Fu (7 mai
Ho Şi Min a proclamat independenţa
Vietnamului. O dată cu victoria revo­ şi-a strîns rînduriie in jurul Frontu­ (Continuare în pag. IV al
luţiei din august în istoria poporului
vietnamez a început o eră nouă.
La 23 septembrie 1945 colonialiştii
francezi, Ia adăpostul forţelor brita­
nice care intraseră în indochina cu
misiunea de a dezarma pe fasciştii
japonezi, au reocupat Saigonul, după
care şi-au continuat agresiunea îm­
potriva întregului Vietnam de sud.
in Vietnamul de nord ei au provocat
numeroase incidente singeroase. Ca
semn al dorinţei sale de pace guver­
nul Republicii Democrate Vietnam a
semnat cu guvernul francez conven­
ţia din 6 martie 19 !6, apoi la 14