Page 6 - 1957-08
P. 6
Pag. 2 TJWÜMÜL~ 'SOCIAnSMZJTÜl Nr. 820
ÎNSEMNĂRI Din munca unor comisii p erm an en te
Din istoricul unui cenaclu Multe comisii permanente de Activitate asemănătoare des- cal, necorespunzător. Comisia
agro-silviică, comerţ şi coope
Sînt doi ani si mai bine, tură între artişti şi marele pu ...Şi-nlr-o zi prin documente pe lîngă sfaturile populare co- făşoară şi comisiile permanente raţie, acum — în toiul campa
de cînd un grup_de_.iin.eri_ta blic, prin expunerea şi prin Sanepidul a decis, munale din raionul Orăştie, prin din comunele Foit, Şibot, Tur- niei agricole — poate să ajute
lentaţi,_proaspeţi absolvenţi ai valorificarea lucrărilor cena Să se ia măsuri urgente actîvltatea lor, au constituit un daş, Cugir şi altele. In Şibot, mult la strîngerea recoltei, sau
instmitelor (îe a rtă din tară, clului în conditiuni avantajoa De igienă — cum e scris. sprijin serios în munca de în- de pildă, faptul că planul con- să ridice problema aprovizionă
s-au hotărît să-şi desfăşoare se amatorilor de opere de ar frumuseţare a comunelor. Depu- trib u ţieiîn muncă pe acest an rii cooperativei, care lasă de
activitatea creatoare în Valea tă. Galeria de la Petroşani este dorit. Cît priveşte comisia de
Jiului. In ei mocnea dorinţa cea de-a patra galerie de artă tatii, membri ai acestor comisii, a fost realizat în procent de 90 gospodărire comunală şi dru
patriotică de a înfrumuseţa muri, din comuna Romos, are
viata minerilor. Au renunţat ia din ţară- Acum sînt expuse „Baia, fiindcă de-aia-i baie prin propunerile pe care le-au la şută, se datoreşte şi muncii multe de făcut. Contribuţia în
avantajele şi mijloacele de dis aici în permanentă între 20-30 S-aibă duşuri şi bazin muncă, care nici 50 la sută nu
tracţie ce le oferă marile oraşe ţ Iar cabinele, tataie făcut, au .ajutat comitetele exe- ' depuse de membrii comisiei s-a executat, procurarea mate
şi s-.au hotărît sa se inspire în lucrări. | Să se cureţe puţin. rialului pentru şcoala care se
creaţiile lor, din seva viguroa cutive la îndeplinirea sarcinilor permanente de gospodărire co- construieşte, repararea drumu
să 9 muncii de miner. Vroiau rilor, sînt lucruri la care ar
să prindă înjDÎnşeJe şi în lu ce le au. - munală şi drumuri. La Foit, în- putea să vină cu propuneri
crările lor, momente din lupta pentru rezolvarea lor.
dîrza şi grea a minerilor, vro Instalaţia uzată Comisiile permanente din co- < că de pe acum, comisia agro-
iau să prindă artistic, ^roman Să fie înlocuită muna Almaş, constituie un e- silvică a propus să se taie cî- Aceeaşi situaţie ca în Romos
tismul de netăgăduit al Văii Nu cind tu vrei apă rece xemplu p'entru toate celelalte teva parchete de pădure, în ve- este şi în comunele Geoagiu-
Jiului, să picteze locuitorii de Ea s ă >curgă clocotită. băi, Beriu şi întruoîtva Vine
aici şi minunatele peisaje din Victoriile se succed comisii din raion. Astfel, într-o derea aprovizionării cu lemne rea.
„Ţara cărbunelui“. şedinţă ţinută recent, comisia de foc a locuitorilor,
Cu teme inspirate din viata Comitetele executive din aces
Şi-au desfăşurat un timp agro-silvică, pe lîngă . alte pro- Dacă^în aceste comune comi- te comune, care pînă acum au
activitatea, pe lîngă ..cabinetul Văii Jiului, patru dintre mem Iar mecanicul Culaie bleme discutate,'cea mâi mate siile permanente activează, în subapreciat rolul comisiilor per
metodic de artă din Petroşani, Să mai stea la locul lui, atenţie a dat-o campaniei de re,- , altele, aproape că s-a şi uitat manente, trebuie să .treacă ime
cabinet care se ocupa de îndru brii cenaclului din Petroşani, Fiindcă-i angajat la baie diat la activizarea acestora. La
marea artiştilor amatori. Nu la „Botul calului". rîndul lor, activiştii sfatului
participă în 1956, la expoziţia coltare. Pentru buna desfăşurare de existenţa, lor. Despre comi- popular raional, să înlăture
Prin august 1955, au fost din munca lor metoda birocra
invitaţi studenţii ultimului an anuală de artă grafică organi a strîngerii recoltei,, comisia a ¦siile permanente din comuna tică folosită pînă acum. Să fa-
al Institutului de artă din Cluj, propus comitetului executivi, să Romos, de pildă, putem spune oi planuri de muncă generale,
să participe lia o expoziţie în zată la Bucureşti de Ministerul ia mă's'tfri în vederea' reparării ¦fără ^să greşim că de la înfiin- din birou, fără să cunoşti situa
chinată „Zilei minerului“'. Cei drumurilor de hotar, pe>care,.se ţâre n-au avut nici un fel de ţia din comună, este cea mai
20 de tineri care au răspuns Culturii şi Uniunea Artiştilor Aşa zise Sanepidul birocratică şi uşoară muncă,
invitaţiei, dintre care amintim Şi-niocmi proces verbal
pe Mircea Vremiv, Nlcolae Bă- plastici. Procentajul de lucrări Reuşita acvarelă de mai sus, Ca să fie ăsta ghidul transportă cerealele de la cîţnp. activitate. Chiar planurile lor Ei trebuie să dea sprijin
daş, Liviu Florian, Victor Syl admise la expoziţie, denotă intitulată „Portret de fetiţă", este Pentru I.G.O. personal. Membrii comisiei au fost primii de muncă nu se întocmesc nu- comitetelor executive în activi
vester au expus un număr în forţa colectivului. Se expun. 11 semnată de talentatul grafician care au trecut, după aceea, la mai cînd vine vreun activist de zarea tuturor membrilor din
semnat de lucrări valoroase. lucrări din regiunea noastră, Un expert veni degrabă comisiile permanente.
Gaia intru conformare
Aşa a fost organizată, cu dintre cele 16 lucrări trimise. Iosif Matyas. Şt ca să se afle-n treabă executarea lucrărilor de repara- la sfatul popular raional. Şi a- R. BUDIN
posibilităţi materiale modeste, întocmi o informare. re, mobilizînd în această mun- tunci, la întocmirea lor nu par
prima expoziţie de arte grafice La expoziţia interregională că şi pe locuitorii comunei. De ticipă membrii comisiilor, oi nu- Pe MrmeSg materialelor
din Valea Jiului. Cele 230 de Atrăgînd atenţiunea asemenea, comisia de învăţă- mai preşedintele sau secretarul
lucrări expuse an fost vizitate de la Timişoara, din acelaşi an, Activitatea cenaclului din Că-i nevoie de proiecte mînt-cultură şi sănătate, oa şi sfatului popular comunal. A- publicate
Petroşani .a reuşit să se impit- Şi-informind direcţiunea cea de gospodărire comunală ceastă practică 9 dăunat mai
sînt admise 36 de tablouri, nă prin munca susţinută dusă Că la baie sini defecte. şi drumuri, au întreprins acţiu- mult ca orice. Preşedinţii comi- „Elementele necinstite
semnate de 7 membri ai cena de membrii săi. riî frumoase. Astfel, la propti- siilor permanente Gheorghe Ba-
clului. S-au bucurat de mult Oarecum surprins de fapte nerea membrilor din aceste co- sarab, Maxim Cazacu şi Ni.co- mi-şi au locul
succes compoziţiile lia balade Nu se poate spune însă, că (Prea „mărunte" dar bizare) misii, s-a întreprins o acţiune lae Stăncioiu, dacă au văzut că
populare, executate de grafi cenaclul n-a avut şi lipsuri în I.G.O. hotărî: „In şapte de curăţenie a satelor, căminul nu-i trage nimeni la răspundere, în comerţul socialist“
cianul Iosif Mateiaş, lucrările munca de pînă acum. Astfel, Să sî fac-o constatare". cultural şi-a axat munca pe ba mai mult că sînt scutiţi şi
lui Victor Sylvester, K'alman la un moment dat, în loc să se In ziarul „Drumul socialis
.achiziţioneze prin galeria de Dar mai amplă, mai fondată sprijinirea campaniei de -re- de întocmirea planurilor de mului“ nr. 786 din. 23 iunie a.c.
Fodor etc. Nu aşa pe apucate coltat, iar prin muncă volunta- muncă, s-au delăsat într-atît că a fost publicat un articol cu
In cinstea Festivalului mon artă, compoziţii şi lucrări de Ca să se cunoască-odată titlul de mai sus, în oare erau
creaţie, se ajunsese să se lu Ce măsuri ar trebui luate... ră şi contribuţie în muncăr s-a nici nu mai ştiu pe toţi mem- demascate elementele necinsti
dial de la Moscova, la con creze prea multe lucrări, pen te, afaceriste, strecurate în co
cursul de selecţionare din luna tru popularizarea mărfurilor Un dosar cu multe file organizat terminarea lucrărilor brii comisiilor, decum să se merţul de stat, care şi-au însu
mai 1957, Iosif Tellman a ob Fu supus spre aprobare şit însemnate sume de bani din
ţinut locul IU pe tară, la gra din vitrine. Şi-apoi timp de două zile la şcoala ce se construieşte în mai gîndească Ia rezolvarea di- avutul obştesc.
fică cu lucrarea intitulată Avu loc o adunare.
„Spre casă“. O altă jy&să manifestată în satul Poiana. feritelor probleme din comună. După oum reiese din răspun
cadrul cenaclului este că mem sul trimis redacţiei de Miliţia
In sala Dalj.es din Bucu brii săi se preocupă puţin de Comisiile permanente din Al- Şi sînt multe de rezolvat. De regională, au fost luate măsuri
reşti, lă expoziţia anuală de artiştii amatori din Valea Jiu- şi s-ari întocmit dosare de tri
maş au rezultate datorită fap- exemplu, comisia de învăţămînt, miterea lor în judecată. Printre
arte grafice, cenaclul din Pe- tului că-şi desfăşoară activita- cultură şi sănătate ar putea ri- aceştia s în t: Victor Petroiescu
de la Centrul de distribuirea
d Î n t r e ţ i ? mult?* în ^cu v in te tr0Sani s-a afirmat cu vigoare lui şi clin regiune. Membrii ce- tea pe bază de planuri de mun- dica problema internatului de cărnii din Teliuc, Nicolae Paş-
•* » «¦»«• cn--ea-ac--l-u-ml-u-ia-ii---nm-u-a--rt-er-e--bp*ua*irete să uite ~ceăi tiu de la T.A.P.L. Hunedoara,
cSde r - W exprimat VJ e a . pfi t^ra, ca procentaj _ de dintre că bine întocmite, iar la cons- pe lîngă şcoala de 7 ani, oare Maria Nornolsan de la T.A.P.L.
impresiile în registrul de vizi- participanţi admişi de a-şi ex Simeria, Ioan Barbu de la
t A. au fost şi ei odată artişti ama Ce urma să stabilească fătuirile ce le fin sînt prezenţi în 1956 n-a funcţionat), sau O.CiL. — Alimentara Hune
Dacă-i drept ce-au spus experţii doara. GriS'tina Alic O.C.L.
pune lucrările. Expun din Pe- tori, înainte de a fi recrutaţi ca Cum că la a noastră baie toţi membrii: \ problema dispensarului medi- Industrial Ghelar, Constantin
N-ar fi buni decît pereţii. ¦ Lala de la cooperativa „Furni
S-a înjghebat colectivul troşani P'atru artişti, 16 lucrări, studenţi ai Institutului de Artă. ca“ din Cristur, Iosif Toth de
la cooperativa „30 Decembrie“
In toamna aceluiaşi an ră wIo.ş-if MAfaiotieniîannş, prezintă un ci• Privind problema antrenării Ziarul „Dramul socialismului“ Ghelar. Iar alţii au fost înde
măseseră în Petroşani 5 absol părtaţi din serviciu.
venţi din cei ce au expus. Se clu de lucrări in titu lat: „Des artiştilor amatori şi ajutorării In sfîrşit, păreri fiind multe
mai confirma odată zicala lo Iar experţii doar vreo nouă „Ce ţie nu-ţî place,
cală „cine bea apă din Jiu nu pre anii de mizerie din Valea lor, secţiunea de învăţămînt şi N-avu cine să-i asculte PUBLICĂ:
mai pleacă“. Jiului“, Victor Sylvester, pre Pricina s-o-mpartă-n două, altuia nu face“
cultură a Sfatului popular re
Kalman Todor, Victor Syl zintă „Portretul unui miner“, gional ar trebui să se preocupe Intr-unui din numerele zia
vester, Ervin Nagy, Elena Bi- etc. mai mult. Este necesar ca sec rului nostru din luna trecută,
arm, Iosif Tellman şi Elena a fost publicat un articol, sub
Forţu, cei cinci pionieri ai ar Ce se lucrează ţiunea amintită, să ţină legă Deci a doua zi fiind lunea - REPORTAJE Şl IN F O R M A JII titlul de mai sus, în care era
tei, vroiau să formeze la Petro turi mai strînse cu cenaclul de j Mai iirziu, cam pe la prînz. criticată lipsa de curăţenie ce
Membrii cenaclului intenţio creaţie din Petroşani şi împreu J Se-niruni direcţiunea DIN VIAŢA ŞI MUNCA MINERILOR, SIDERURGIŞTILOR, domneşte la restaurantul „Mi
şani un cenaclu. Pentru a obţi nează ca în noiembrie a. c. sti nă să grupeze amatorii talen Cu un colectiv restrîns. CEFERIŞTILOR, CONSTRUCTORILOR, MUNCITORILOR DIN nerul“ din Petroşani.
ne aprobarea înfiinţării cena deschidă o expoziţie în Valea G.A.S., A ŢĂRANILOR MUNCITORI DIN G.A.C., ÎNTOVĂ
clului,' îndrumaţi de raionul Jiului cu tem atica: „Viaţa şi taţi din regiune — mulţi de Şi se-analiză asiduu RĂŞIRI ,ŞI DIN GOSPODĂRII INDIVIDUALE, S.M.T. Şl Sanepidul raional Petroşani
de partid din Petroşani, în oamenii din Valea Jiului“. In altfel — în jurul Uniuni artiş Din dosarul amintit COOPERATIVE. ne face cunoscut că a luat mă
cinstea celui de-al II-lea Con- creaţiile oe vor fi expuse, în tilor plastici, pentru ca astfel, De nu cumva Sanepidul. suri şi gestionarul restauran
.greş al P.M.R., ei au pregătit tablouri în ulei, în litografii, în Tocmai el să fi greşii. tului „Minerul“ — Victor Geor
o expoziţie cu titlu l: „Cinste acvarele. etc. Se vor cuprinde să se poată organiza în viitor gian — a fost amendat cu 100
fruntaşilor primului plan cin aspecte din anii grei pentru expoziţiile interregionale în re Pentru astă confirmare - F. o ile to an e ' s¦¦¦a' tirice , lei pentru lipsa de curăţenie
cinal“. Expoziţia a fost deschi mineri din vremea burgheziei giunea noastră şi nu la Timi Chiar directoru-n persoană, ... din local.
să la 21 decembrie 1955. Re şi în contrast va fi ilustrată şoara ca pînă acum. Luă nevasta-n deplasare
zultatul a întrecut aşteptările. noua viaţă fericită ce creşte Ca să facă baie-n vană. V' - Reportaje, articole de analiză şi informaţii
In ce priveşte temele lucră
Uniunea artiştilor plastici rilor membrilor cenaclului, ele 1'-
din R. P. R. apreciază lucrările
expuse şi în aceeaşi lună, bi tumultos în condiţiile create de nu reuşesc să cuprindă aspecte Nu ştia el ce-o să lasă... din activitatea instituţiilor social-culturale din regiune
roul Uniunii, emite decizia de Ce-a ieşit, ştie săracul
înfiinţare a „Cenaclului de regimul nostru. din întreaga regiune. Majori Bietul om s-a-ntors acasă - VEŞTI DIN MUNCA ŞI VIAŢA
creaţie Petroşani“ şi-l înscrie Fiert şi opării ca dracul. OAMENILOR MUNCII
între "celelalte 7 cenacluri exis Pe baza comenzilor achizi tatea lucrărilor tratează proble
*1
tente în ţară. ţionate prin galeria de artă, se me numai din Valea Jiului cu
din Uniunea Sovietică şi-ţările de,democraţie populară
Intre timp mai sosesc de la vor executa lucrări pentru ter toate că în cuprinsul regiunii
institut încă 3 absolvenţi. In - ştiri spo rtive’
1956, Uniunea artiştilor plas mocentrala din Paroşeni, pen sînt multe aspecte care ar me Dar a doua z i ,din ceva - Pagini de SATIRĂ Şl U M O R
tici şi fondul plastic R.P.R. cu Deja au aflat fîrtaţii
sprijinul organelor locale de tru Combinatul carbonifer din rita să fie pictate. Cum că baia de la Deva - Pagini MAGAZIN
stat, organizează la Petroşani Totuşi, intră-n reparaţii...
Valea Jiului, pentru Trustul 'k
„Galeria de.,.9jctâ,...^Ly.-foadului minier din Brad, etc. In tablou Două luni au gîdilat-o
plastic cu scopul de a popu rile comandate, vor fi pictate Făcînd bilanţul muncii cena Mii de lei s-au irosit
lariza activitatea creatorilor şi subiecte legate de locurile de clului de creaţie, de la Petro Ei susţin c-au reparat-o...
de a ţine o mai strînsă lega- muncă, peisaje, şi compoziţii şi şani, de la înfiinţare şi pînă a- Basme pentru adormit.
tablouri de fruntaşi în produc cum, constatăm cu bucurie şi
ţie. cu mîndrie că acest colectiv a Nu e apă, nu-i igienă - Pagini d e literatură şi artă
realizat mult pe tărîmul dezvol S-a dus dracului şi zidul
Pe lîngă aceste preocupări a Numai I.G.O. fără jenă Abonamentele la ziarul „Drumul socialismului“ se
cenaclului, membrii săi vor tării artei plastice şi a educării Doarme. Paznic: Sanepidul. fac prin factorii, poştali, ghişetele P.T.T.R. şi difuzorii
continua să prezinte expoziţii gustului artistic al oamenilor voluntari de Ia locurile de producţie.
personale prin localităţile miai muncii din Valea Jiului. V. SERGIU
de seamă din Valea Jiului, aşa
cum a început la Lupeni I. Deşi tînăr, cenaclul din Pe
troşani are viitorul în faţă.
Tellman. C. SOARE
Condiţiile de admitere la universităţi şi de comitetele executive ale sfatu recrutaţi din rîndurile absolvenţilor frecvenţă)' se vor anexa în original: Candidaţii Ia învăţămîntui fără frec
şi institute de învăţăitiînf stprinr, rilor populare regionale sau al Ca de şcoală medie, după un stagiu în a) Certificatul de naştere; venţă, vor prezenta certificate medi
pitalei. producţie de cel puţin 2 ani, însă b) Diploma de maturitate pentru ab cale eliberate de spitalele unificate
î and p iar 1957- numai la specialitatea în care lucrea de adulţi fără viza policlinicii stu
Ministerul Invăţămînlului şi Cullurii nr. 832/1957 şi au promovat exame Concursul pentru obţinerea burselor ză în producţie şi pe baza recoman solvenţii şcolilor de cultură generală, denţeşti. La înscrierea la concursul
comunică condiţiile de admitere în in nele de diferenţă stabilite prin ins ţămîntu! cu frecvenţă, pe baza repar de studiix acordate de întreprinderile dării ministerului de care depinde diplbma de tehnician pentru absolven de admitere Ia Institutul de Cultură
stituţiile de învăţămînt superior, pen trucţiunile Ministerului Invăţămîntului tizării în învăţămîntui superior dată socialiste şl de comitelele executive întreprinderea. ţii şcolilor medii tehnice, diploma de Fizică atît pentru cursurile de zi cît
tru anul universitar 1957—1958. şi Culturii nr. 39681/1957. Se pot de de şcoală. ale sfaturilor populare va fi organi examen de stat pentru absolvenţii şi pentru cursurile fără frecvenţă sînt
asemenea prezenta la concursul de ad zat în instituţiile de învăţămînt su b) cei care au promovat examenul şcolilor pedagogice, certificatul de ab valabile numai certificatele medicale
înscrierea la concursul mitere absolvenţii cu examen de ba Absolvenţii din anii precedenţi ai perior conform prevederilor Regula de stat (diplomă) sau posedă diplo solvire pentru absolvenţii facultăţilor eliberate de centrele medicale de cul
de admitere calaureat ai fostelor licee teoretice, şcolilor medii tehnice, ai şcolilor teh mentului privitor la acordarea burse ma de licenţă, de inginer sau medic muncitoreşti, diploma de absolvire şi tură fizică şl sport.
industriale sau comerciale. nice şi ai şcolilor . pedagogice se pot lor de studii de căire întreprinde şi doresc să urmeze o specialitate în adeverinţa tip de examen de diferenţă
1. — Admiterea în anul I în institu prezenta la concursul de admitere rile socialiste şi comitetele executive rudită cu aceea în care au făcut stu conform instrucţiunilor Ministerului d) Absolvenţii seria 1956—57 ai
ţiile de învăţămînt superior se face pe b) — Se pot prezenta Ia concursul la învăţămîntui cu frecvenţă, dacă ale sfaturilor populare şi se va des dii superioare dacă această specia Invăţămîntului şi Culturii nr. şcolilor pedagogice, ai şcolilor me
bază de concurs, atît la învăţămîntui de admitere pentru învăţămîntui fără prezintă adeverinţe eliberate de între făşura conform prevederilor cuprinse litate este necesară activităţii lor în 39.681/1957 pentru absolvenţii şcolilor dii tehnice şi ai şcolilor tehnice care
cu frecvenţă, cît şi la învăţămîntui fără frecvenţă persoanele încadrate în prinderi sau de comitetele executive in prezentele instrucţiuni peniru con producţie. tehnice de maiştri şi pentru maiştrii recrutează elevi dintre absolvenţii de
frecvenţă. producţie care îndeplinesc condiţiile ale sfaturilor populare raionale din cursul de admitere. care au absolvit şcoli organizaie pe 7 clase, care se înscriu pentru con
de studii specificate în aliniatul pre care să rezulte că au efectuat sta **¦ „vSA lîngă marile întreprinderi care au fost
2. — a) Se pot prezenta la concursul cedent, dacă au un stagiu de 2 ani în giul de 3 ani în producţie conform 5. — Persoanele care sînt în cîm- echivalate cu şcoala tehnică de mai cursul de admitere la învăţămîntui cu
de admitere în instituţiile de învăţă producţie, precum şi salariaţii care prevederilor Decretului nr. 180/1950. pul muncii şi îndeplinesc condiţiile 7. — înscrierile pentru .'/concursul ştri. frecvenţă, vor prezenta dovada de re
mînt superior cu frecvenţă toţi cetăţe au făcut studii în şcoli care nu mai de studii arătate la punctul 2 b) se de admitere în învăţămîntui superior partizare în învăţămîntui superior.
nii R.P.R. care îndeplinesc următoarele există în prezent şi care sînt echi 4. — Conform prevederilor H'otărîrii pot înscrie pentru concursul de ad se fac după cum urmează: Candidaţii la concursul de admi Cei care au absolvit şcolile menţio
condiţii de studii: valate cu şcolile de cultură generală C.C. al Partidului Muncitoresc Ro- mitere la învăţămîntui fără frecvenţă tere pentru învăţămîntui fără frec
prin ordinul Ministrului Invăţămîntu- mîn şi a Consiliului de Miniştri al numai la facultăţile corespunzătoare a) Intre 15 august şi 14 septembrie venţă care se înscriu în condiţiile or nate mai sus în anii precedenţi vor
— au promovat examenul de maturi lui nr. 1989/1956, publicat în Bule- R.P.R. cu privire la îmbunătăţirea specialităţii în care activează în cîm- la concursul de admitere pentru in- dinului Ministrului Invăţămînlului nr. prezenta adeverinţe eliberate de în
tate (absolvire) al unei şcoli medii de linul Ministerului invăţămînlului seria invăţămîntului superior nr. 1003 din pul muncii. In căzui cînd nu e- văţămîniul cu frecvenţă între 25 au 1989/1956, vor prezenta în original treprinderi sau de comitetele executi
cultură generală, examenul de diplomă A din 10 noiembrie 1956. iunie 1957, ale Decretului nr. 188/1953, xistă secţii fără frecvenţă pentru a- gust şi 25 septembrie peniru învăţă actele de terminare a studiilor ce se ve ale sfaturilor populare, din care
al unei şcoli medii tehnice sau exame precum şi ale H.C.M. nr. 1434/1956 ceste specialităţi, se vor putea înscrie mîntui fără frecvenţă. înscrierile se echivalează cu şcoala medie. să rezulte că au efectuat stagiul de
nul de stat al unei şcoli pedagogice, au 3. — Absolvenţii şcolilor tehnice şi 882/1957, se primesc în instituţii la facultăţi înrudite cu specialitatea iac la secretariatele facilităţilor. 3 ani în producţie.
absolvit o facultate muncitorească, sau care funcţionează în condiţiile H.C.AL le de învăţămînt superior la cursuri în care lucrează. învăţătorii care do c) Certificat de sănătate, eliberat
o şcoală tehnică care funcţionează în nr 1434/1956 se pot prezenta la con de zi fără un alt concurs fiii de resc să urmeze învăţămîntui fără b) înscrierile peniru concursul de e) Candidaţii pentru învăţămîntui
condiţiile H.C.M. nr. 1434/1056 cu du cursul de admitere pentru învăţămîn muncitori şi de ţărani muncitori, frecvenţă, se pot înscrie la orice fa 'burse acordate de întreprinderi socia- de policlinica studenţească sau în fără frecvenţă vor prezenta la înscrie
rata de studii de 4 ani, precum şi tui cu frecvenţă la facultăţile cores muncitori şi maiştri recrutaţi de între cultate a Universităţilor, a Institute ’iste sau de comitetele executive ale re recomandarea întreprinderii sau a
absolvenţii şcolilor tehnice de maiştri punzătoare specialităţiiurmată în prinderi în condiţiile Decretului nr. lor pedagogice, sau la Institutele a- sfaturilor populare regionale sau al Realităţile unde nu există policlinici instituţiei unde lucrează, cu indicaţia
sau maiştrii din producţie care au şcoala absolvită pe baza repartizării 188/1953 şi ale H.C.M. nr 1434/1950 gronomice. Cei care doresc să urme Capitalei se fac la întreprinderile res- funcţiei pe care o ocupă şi a specia
absolvit o şcoală echivalentă cu şcoala în învăţămîntui superior dată de şcoa şi H.C.M. nr. 882/1957, care îndepli ze cursurile fără frecvenţă se vor pre nective sau la secretariatele comite studenţeşti de spitale unificate de a- lităţii, precum şi dovada că au o ve
tehnică de maişiri prin ordinul Minis lă în acest an. nesc condiţiile de studii menţionate zenta la concursul de admitere care telor executive, pînă la 20 august. chime de 2 ani în cîmpul muncii.
terului invăţăinîntului şi Culturii nr. la punctul 2.a), dacă sînt recoman se susţine în aceleaşi condiţii ca Ia clulţi. Acest certificat trebuie să cu
52/1957, dacă se încadrează în pre Absolvenţii şcolilor pedagogice din daţi de întreprinderi sau sfaturi popu cursurile de zi. 8. — Pentru înscrierea la concursul f) Recipisa de plată a taxei de 5
vederile H.C.M. nr. 1434/1956 şi H.C.M. anul şcolar 1956/57 se pot prezenta lare şi au reuşit ia concursul de burse de admitere, candidaţii vor completa prindă obligatoriu următoarele exa lei pentru înscrierea la concursul de
la concuîsul de admitere la învă- acordate de întreprinderile socialiste 6. — Se primesc Ia învăţămîntui o declaraţie tip de înscriere conform admitere. Candidaţii la cursurile fără
fără frecvenţă din instituţiile de în H.C.M. nr. 2759/1953 ce se eliberea mene medicale: frecvenţă vor plăti taxa de 5 lei, fie
văţămînt superior fără a se prezenta ză la secretariatul facultăţii respec
la concursul de admitere: tive. Candidaţii la învăţămîntui fără — Microradiografia sau radioscopia direct la secretariatul facultăţii unde
frecvenţă se vor înscrie pe baza unei aceştia se înscriu, fie ia secţia fi
a) în conformitate cu H.C.M. nr. cereri individuale, urmînd ca decla pulmonară ; . nanciară locală, trimiţînd odată cu
1431/1956, absolvenţii şcolilor tehni raţia tip de înscriere să fie comple ‘• N' celelalte acte şi chitanţa respectivă.
ce de muncitori calificaţi care au fost tată ulterior, în perioada concursu — Reacţia Wassermann i
lu i de admitere. g) 3 fotografii 6/9.
— Un examen clinic (boli interne,
La declaraţia tip de înscriere (res Cererile nedepuse în termen sau
pectiv cererea pentru cursurile fără O.R.L., Oftalmologie, chirurgie şi ne
urologie).
Certificable medicale eliberate ' de
spitalele unificate vor trebui să poar
te şi viza comisiei medicale de la
policlinica studenţească din centrul u-
niversitar în care se face înscrierea.
