Page 60 - 1957-08

Pag. 4
u ltim e le ş tiri * u ltim e le ştiri * u itim e le ştiri * u ltim e le ş tiri * u ltim e le ş tiri
DE PESTE HOTARE
I||IIIIIIIII!1 III1 IIIIIIIIIII!IIIIIII1 I1 IIIIM
Docherii 5©nd@nezî F o ştii a m ir a li h itlei* işii r e f a c La München a avut Ioc o puternica
confimiă greva
LONDRA 17 (Agerpres). —
Greva docherilor din portul
Londra continuă. La 16 au­
gust numărul greviştilor a a-
juns la 12.343. Au încetat lu­
crările de încărcare-descărcare
pe 102 vase.
Docherii au declarat grevă în
semn de solidaritate cu munci­
torii de pe pieţele de fructe şi
legume din Londra care au ho­
tărît să prelungească greva pî­
nă la 19 august.
Indooezia.a cerut
înscrierea problemei
Irianului de vest pe
ordinea de zi a vii­
toarei sesiuni a Adu­
nării Generale a O. N. U.
NEW YORK 17 (Agerpres).
Indonezia şi alte 20' ţări mem­
bre ale grupului afro-asiatic de
la O.N.U. au cerut vineri în­
scrierea problemei Irianului de
vest pe ordinea de zi a vii­
toarei sesiuni a Adunării Ge­
nerale a O.N.U. După cum se
ştie, acest teritoriu ocupat în
prezent de Olanda este o parte
integrantă a Indoneziei.
0 0 00 00 OO00 00 00 00 00 00 00 00 OO00 OO 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 0 'O 00 00 00 t refacerea cît mai grabnică a
8 °8
In Uniunea Sovietică
Elevi din Celiabinsk în limpid unei excursii.
o V7. T. Liubuşkin
g8 -aiididat în ştiinţe
g tehnice, docent al
g institutului tehno-
g logic de producţie
8 alimentară din
o 8 mă îngrijorarea pentru nivelul sau mai puţin activitatea a ju­
° Moscova a elabo-
6 rat o nouă metodă
8 de prelucrare a
| boabelor de po­
rumb. Această me-
g todă constă în se-
8 pararea etnbrionu-
6 rată este tot atît de stupid ca
g lui de bob prin
g metoda uscată.
8 Din embrionul scos
g paginile ziarelor burgheze din
g se fabrică produse
g alimentare foarte
| valoroase ca făina
g şi untul de em-
o8 brion. Aceste pro-
g duse care conţin
g numeroase, vitami-
8 ne şi substanŢ
o hrănitoare pot fi
folosite pe scară
largă în fabricile
!de pîine, în cofetă-
\ rii şi celelalte ramuri ale industriei alimentare,
i In fotografie: V. T. Liubuşkin în timpul unor cercetări, în laborator, g
O00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 OO00 00 00 00 >000 00 cx
12 ani de existenţa liberă
(Urmare din pag. IlI-aţ
1954), urmată de victoria politică ob­
ţinută ta Conferinţa de la Geneva
(20 iulie 1954), pacea a fost resta­
bilită pe baza recunoaşterii şi a res­
pectării de către celelalte ţări a inde­ regim. El declară că nu recunoaşte
pendenţei şi suveranităţii, a unităţii
şi integrităţii teritoriale a Vietnamu­
lui.
Articolul 14 al acordului de la Ge­
neva prevede stabilirea unei linii mi­
litare provizorii de demarcaţie pe pa­
ralela 17 pentru regruparea forţelor
armate ale R. D. Vietnam şi ale
Uniunii Franceze, urmînd ca Vietna­
mul să fie reunificat pe bază de ale­
geri generale.
Dar imperialiştii americani nu se
dau înlături de la orice mijloace pen­
tru a sabota acordul de armistiţiu. Ei
doresc să scindeze definitiv Vietna­
mul şi să transforme Vietnamul de
sud într-o colonie şi o bază militară
americană în vederea reluării ostili­
tăţilor în Indochina. Teroarea sînge-
roasă continuă în Vietnamul de sud
Redctcfia şt administraţia ziarului sir. 6. MarJjE nr. 9, Telefon: 188
llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllillllllllllllillilllllllllllllllllllllllllllll
m grabă flota m ilitară
«germ ană
MOSCOVA 17 (Agerpres).— Ziarul atrage de asemenea a-
Ziarul „Sovietski Flot“ într-un tenţia asupra faptului că crea­
articol publicat la 16 august rea flotei maritime militare
scrie că ştirile sosite din vest-germane are loc cu spri­
partea vest-germană arată jinul activ al căpeter iilor
că foştii amirali liitlerişti N.A.T.O. Considerînd că a-
refac în mare grabă flo­ ceastă flotă este „o mînă pre­
ta maritimă militară. Dacă lungită“ necesară pentru înde­
la începutul anului 1956 efec- plinirea planurilor lor agresi-
tiv u l flo te i era de cîteva zeci ve, S .U .A . şi p a rte n e rii lo r din
de oameni, la începutul lunii blocul atlantic caută să spo­
iunie a. c. el a depăşit 10.000 rească cît mai repede efectivul
de oameni. In Germania occi­ flotei R. F. Germane. In acest
dentală există 80 d~ nave de scop sînt recrutaţi foşti ami­
război şi 11 nave auxiliare. rali şi ofiţeri hitlerişti.
Faptele dovedesc, subliniază Ziarul constată că cercurile
„Sovietski Flot“, că guvernul militariste din Germania occi­
de la Bonn creează în ritm ac­ dentală s-au aliat cu cercurile
celerat forţe maritime militare, agresive din S.U.A. pe baza nă­
care nu sînt nicidecum desti­ zuinţei lor comune de a dezlăti-
nate (apărării. însăşi !amiralii ţui un nou război. Caracterul
revanşarzi au declarat în repe­
real al acestei primejdii este
tate rînduri că flota vest-ger-
confirmat atît de poziţia cercu­
mană va !acţiona mai !ales în
rilor guvernante din R. F. Ger­
regiunea Mării Baltice, împo­
mană, care urmăresc în compli­
triva vaselor sovietice. Activi­
citate cu guvernele puterilor oc­
tatea lor arată că ei se pregă­
cidentale să împiedice rezolva­
tesc febril pentru a aduce la
rea problemei dezarmării, cît
îndeplinire planurile lor agre­
şi de măsurile luate de cance­
sive.
larul federal Adenauer pentru
forţelor armate în Germania
g occidentală.
8 Noi înregistrări de muzică vocală ;
8 DEVA: O făptură divină; Ives
8 Cum arată „nivelul cultural u
8 al studenţimii americane
8 Vagabondul; ALBA IU L IA : îndră­
8 NEW YORK 17 (Agr preş).
8 au putut să indice naţionalita­
8 Revista „New Republic“ a pu-
8 blicat un articol în care expri-
^ cultural scăzut al studenţilor mătate din persoanele specifi­
g din universităţile americane.
Autorii articolului dr. Artliur
8 Orman de la universitatea clin chestionaţi au ştiut cine este
Chicago şi prof. Louis Sawy, de Karl Marx, numai 22 la sută
la universitatea din statul Co­ au auzit de Giuseippe Verdi, 78
8 lorado, arată că în primăvara
acestui an ei au întocmit un
chestionar cuprinzînd persona­ - Olivier Cromwell, 83 ta su­
lităţi din istorie şi au cerut u- tă din !aceşti studenţi !au ştiut
nui număr de 359 de studenţi să răspundă cine este Lev Tol­
din anii îniîi şi doi de la o stoi.
mare universitate dintr-un stai
din sud să indice cine sînt a- suri s-au comis numeroase gre­
ceste personalităţi. Irt listă fi- şeli „absurde“. Mtarele compo­
8 gurau I(arl Marx, Lev Tolstoi, zitor italian Giuseppe Verdi a
8 . Olivier Cromwell, Giuseppe fost numit în numeroase răspun­
Verdi, Pablo Picasso i alţii.
După cum se arată în arti­ ţiva studenţi au numit pe Ver­
col, profesorii au fost sur­ di... pictoriţă franceză.
prinşi de rezultatele anchetei.
Deşi am fost foarte indulgenţi, „compozitor“, „dirijor de or­
criu autorii articolului, doar chestră“, „fizician”.
Un departament
straniu
Algeria este Franţa, o pre­
lungire. a metropolei in Africa
de Nord. Să se vorbească des­
pre ea ca despre o (ară sepa­
şi cum s-ar declara că ,.Bre-
tagne este o fară separată
Asemenea fraze slereotipe se
pot citi pe multe afişe şi în
Franţa. Ele sînt repetate îti-
tr-una de miniştri şi politi­
cieni, de scribi şi gazetăraşi.
Acceptarea afirmaţiei că
„Algeria este Franţa" pare
cel puţin ciudată pentru că.
în cazul acesta. Algeria repre­
zintă un ciudat departament
francez, in Franţa sînt în vi­
goare unele legi, iar în Alge­
ria altele, in Franţa este in vi­
goare constituţia, iar în Alge­
ria — statutul colonial. La
nord de Marea Mediterană
consilierii comunali sânt aleşi,
iar la sud de această mare,
regiuni întregi sînt guvernate
de poliţie şi autorităţi milita­
re. Acest „pământ francez" a-
re o valută proprie, o „Adu­
nare Naţională" proprie. Alge­
Ngo-Dinh Diem, aţîţat de Statele U- ria este un departament al
nite, recurge la arestări, torturi, cri­ Franţei, dar cei care pleacă
me, la diverse măsuri fasciste. Frin- din Franţa în acest departa­
tr-un referendum fraudulos şi prin ment nu au dreptul să trans­
alegeri generale falsificate, Ngo Dinii porte parfumuri şi alte obiecte
Diem încearcă să legalizeze acest
de lux.
acordurile de la Geneva şi refuză să
aplice clauzele politice ale acestor Capacul de plumb
acorduri. Pacea reinstaurată prin
Conferinţa de la Geneva este din nou al robiei
primejduită. Manevrele criminale ale
imperialiştilor americani stîrnesc in­ Algeria este o ţară minu­
dignarea tuturor popoarelor lumii care
ştiu că o pace trainică este irealiza­ nată, cu cer albastru şi- fructe
bilă fără unificarea Vietnamului. Po­
porul vietnamez este conştient de gustoase. Pămîntul ei este ro­
dreptul său legitim la unitate. El
este hotărît să nu permită să I se ditor, subsolul bogat în plumb,
răpească realizările obţinute în tim­
pul mişcării de rezistenţă. Răspunzând zinc, cărbune, fosfaţi şi alte
chemării preşedintelui Ho Şi Min, el
strînge şi mai ferm rîndurile în ju­ substanţe minerale utile Fer­
rul Frontului Patriotic constituit în
septembrie 1955. El este hotărît să tilitatea excepţională a pămîn-
lupte pînă la capăt pentru înfăptuirea
unităt'i naţionale. tului de pe litoral de la capi­
i-m . î m 'm â l n mmm. m im WJ&m P m j m tssaafe ß&C« L•"<*> W - W
DRUMUL SOCIALISMULUI
I1II1I11I111111I111II1I1I11I111IM
I I I I I B .. .
manifestaţie de protest împotriva două ţări au fost stabilite în anul nice şi produse de larg consum.
aţîţătorilor la război
MÜNCHEN 17 (Agerpres).— Adenauer, în faţa berăriei şi pe
La o berărie din München s-a străzile învecinate. Intre mani­
ţinut recent un miting electo­ festanţi şi poliţie au avut loc
ral al partidului creştin-demo- ciocniri şi au fost operate ares­ Republica Populară Romînă a livrat schimbate anul acesta între R.P.R. şi
crat al iui Adenauer la care a tări.
luat cuvîntul ministrul Apără­
rii vest german, Joseph Strauss.
Acest miting s-a soldat cu in­
cidente serioase care au dus Ia
fuga ruşinoasă a lui Strauss
pe uşa de serviciu, sub protec­ în străinătate asemenea mani­ cordă asistenţă tehnică specialiştilor fînd în schimb ţesături, hîrtie, produ­
ţia poliţiei. Deşi s-au luat mă­ festaţii neaşteptate de pratest. vietnamezi.
suri de precauţie un numeros
grup de tineri vest germani,
membri ai Uniunii socialiste a
studenţilor şi ai organizaţiei
„Internationale a adversarilor
războiului", au manifestat viguros
împotriva ameninţărilor război­
nice proferate de Strauss de ia
tribună. In timpul mitingului
electoral mai mulţi studenţi
i-au predat Iui Strauss în dar
un pachet conţinînd gume de
şters, aluzie Ia declaraţia sa
iăudăroasă anterioară că „Uni­
unea Sovietică ar trebui să fie
ştearsă de pe harta lumii". In
sală s-a scandat de nenumărate
ori „Jos aţîţăterul la război".
Mii de oameni care n-au putut
pătrunde în sală au demonstrat
împotriva „politicii de pe pozi­
ţii de forţă" dusă de guvernul
22 Ia sută din cei chestionaţi
tea şi să caracterizeze mai mult
cate în lista comună.
Numai 5 la sută din cei
la sută au putut să spună cine
este Pablo Picasso, 81 la sută
Autorii arată că în răspun­
suri... umorist şi om politic. Cî-
Pe Lev Tolstoi l-au numit
tala ţării Alger pfină la Oran.
grădinile nesfîrşite de porto­
cali te-ar face să crezi că nu
se ştie ce înseamnă în aceste
locuri foame.
Dar acolo unde există apă,
unde pămîntul este bun şi re­
colta asigurată nu mai există
algerieni. Unde se află atunci
ei ? Trebuie să pătrunzi în in­
teriorul ţării — în lanţurile de
munţi şi în pustiu pentru a
intîlni populaţia băştinaşă care
zgîrîie pămîntul pietros şi să­
răcăcios cu plugul lor de lemn,
tras de măgăruşi jigăriţi.
„Pretutindeni unde există
rîuri^şi pămînt roditor trebuie
trimişi coloni fără să se ţină
seama cui aparţin pămîntu-
rile ; ele trebuie să fie proprie­ pentru independenţă sînt re­
tatea noastră" — a - declarat
într-o cuvîntare rostită în ca­
meră în 1840 mareşalul Bu-
geau, cuceritorul Algeriei.
Aceste cuvinte, citate şi în
manualele moderne de geo­
grafie din ultima clasă a şco­
lilor şi liceelor franceze, s-a
transformat într-un crez al co­
lonialiştilor francezi. In decurs
de 127 de ani ei au jefuit două
treimi din pământurile alge­
rienilor.
„Să jefuim Algeria, să con­
struim cu ceea ce am jefuit.
Folosind construcţia să con­
tinuăm jaful" — aceasta este
deviza celor care timp de 127
de ani au asuprit ţara şi i-au
stors vlaga. Oraşele sînt pli­
ne de şomeri. Algeria are o
populaţie de 11.000.000 de lo­
cuitori, dintre care 1.000.000
sînt şomeri. Venitul mediu al
europenilor (care sînt în nu­
măr de 1.200.000) este de pes­
te 208.000 de franci anual, iar
La acest miting nu s-a per­
mis multor ziarişti străini să
participe tocmai pentru că gu­
vernul de Ia Bonn se lente de
ecoul pe care îl au în ţa; ă şi
Cine îngreunează reunificarea Germaniei
Un articol ai deputatului laburist Crossman
LONDRA 17 (Agerpres). —
Ziarul „Daily Miror“ a publi­
cat un !articol dc Ridhard Cross­
man, deputat laburist în Came­
ra Comunelor a Angliei, care
se află în prezent în R. D. Ger­
mană. Crossman cheamă la în­
cetarea războiului rece pe care,
după cum arată el, continuă
să-I ducă în Germania puterile
occidentale.
O OO 000000 00OO 00OO OO 00OO 00 OOOOOO 000000OO OO O OO 0000 00 000000OO OO 0000 OO 00 OO 000000OO OOOO 0000-00000000-00o crö ö
M A O 71 M
SPECTACOLE
CINEMATOGRAFICE
M ontând; Richard al III-lea regele
¦!ocoşat; Romanţă berlineză (maţi-
.-u ; Cinema grădina de vară:
gostiţii ; APOLDU DE S U S : Semne
particulare; BARU MARE • Carola
Lam berti; BRAD : Cronica amanţilor
săraci; HAŢEG: Asaltul 'ortului di
m unţi; ILIA : Thereze Raquin ; 1.0
NEA : Poznaşii din Bcrenburg
ORAŞTIE: Dacă toţi tinerii din lu
m e; PETROŞANI : In toiul luptei
SEBEŞ : Frumoasele nopţii : SIME
R IA : Muzică şi dragoste; TEIUŞ
Tu şi camarazii t ă i ; ZLATNA : Cr
zul pilotului M aresz; PETRILA • Am
fost mai tare.
SELECŢIUNI DIN
PROGRAMUL DE RADIO
LUNI 19 AUGUST 1957
PROGRAMUL 1 : 5,10 Jocuri popu­
lare rom îneşti; 6,15 La început de
săptămînă, spor la muncă — voie
bu n ă; 6,45 Gîntece m arinăreşti; 7,03 lui Verdi; 9,30 „Roza vînturilor“ ;
Muzică uşoară ; 7,40 Muzică de estra­
dă ; 8,10 Din muzica popoarelor;
9,30 „Ştiinţa învinge“ ; 11,03 Melo­
dii populare de pe întreg cuprinsu’.
ţării; 12,10 Concert de prînz; 14,45
Jocuri populare rom îneşti; 16,30
/% !L IC
cel al algerienilor de numai
33.000. Astfel, luxul se intîl-
neşte cu mizeria fără s-o bage
în seamă, sau mai bine zis,
prefăcîndu-se că nu o vede.
Mizeria a dus populaţia băş­
tinaşă la limita existenţei u-
mane, aproape de existenţa a-
nimalelor.
82 la sută din algerieni sînt
analfabeţi. Şcolile existente
sînt numai franceze. Din 1830
limba maternă arabă, este
considerată în Algeria limbă
străină. Poiilica asimilării a
ajuns atît de departe, incit
conducătorii unor partide na­
ţionaliste ştiu să vorbească
limba arabă, dar nu s-o şi
scrie. Chemările lor la lupta
dactate în limba franceză, pî­
nă şi ziarele lor apar în aceas­
tă limbă.
A„st.frel. al,geri.enii .a;u .fost , .l.i.p-
siţi de totul, afara de un sin­
gur lucru - - dreptul de a
muri în patria lor.
Un popor luptă. După ce în
jurul problemei libertăţii pa­
triei sale s-au dus discuţii nes-
fîrşite în săli de şedinţe şi
conferinţe, poporul 'a înţeles
că numai el însuşi este în sta-
re s-o rezolve. Lupta armată
a început în noiembrie 1954
Un detaşament de frunte for-
mat din patrioţi, a aprins fo-
cui răscoalei în masivul O
rest, regiune prielnic aşeza-
tă pentru aceasta. In prezent,
forţele armate ale mişcării di
eliberare naţională şi-au ex­
tins acţiunea asupra întregu­
lui teritoriu algerian. Frontiă
luptei trece pe la fiecare răs­
cruce. Forţele armate naţiona­
le controlează două treimi din
teritoriul acestei ţări cu o
•'Vv/v. ^UnO
fi
Betelile economice dintre tern
loisir® şl l. i. Vietnam
Intre Republica Populară Romînă şi
Republica Democrată Vietnam s-au
statornicit şi se dezvoltă relaţii eco­
nomice frăţeşti pe baza principiului
egalităţii depline şi a ajutorului reci­
proc.
Primele legături economice între cele
1956. La 17 aprilie 1956 a fost sem­
nat la Hanoi un acord de ajutor eco­
nomic şl tehnic între guvernul R.D.
Vietnam şi guvernul Republicii Popu­
lare Romîne. In baza acestui acord,
îndepărtatei ţări prietene, tractoare, R.D. Vietnam sînt de 3 ori mal mari
utilaj agricol, maşini electrice, re­
morci etc. De asemenea, la cererea
R.D. Vietnam, guvernul R.P.R. a tri­
mis specialişti şi tehnicieni care a-
Crossman sorie că „singura
consecinţă a războiului rece o
constituie numai faptul că el
îngreunează reunificarea Germa­
niei“ şi că este timpul „să se
pună capăt acestui tămbălău
respingător şi să se creeze con­
diţiile în care cele două părţi
!ale Germaniei să poată coexis­
ta în mod paşnic“.
LUNI 19 şl MARŢI 20 AUGUST 1957
Sfaturi gospodăreşti; 16,40 Muzică
populară romînească interpretată de
Aurelia Fătu Răduţu şi Mihai Schi-
n ă ; 17,30 Concert pentru copii; 19,10
19,45 Concert de muzică populară ro-
mînească; 20,30 Muzică uşoară de
compozitori rom îni; 21,00 Tineri
compozitori şi solişti romîni, laureaţi
cu Premiul I la concursul artistic
internaţional a! Festivalului de Ia
Moscova; 21,40 Muzică populară ro­
mînească ; 22,30 Muzică de estradă.
PROGRAMUL I I : 14,03 Muzică
populară romînească ; 14,45 Cu c’n-
tecul pe ogoarele patriei; 15,00 Arii
şi duete din operete; 15,40 De la
o melodie Ia alta ; 16,20 Muzică u-
şo a ră ; 17,30 Program de muzică
populară; 18,55 Sfatul medicului:
Colita ulceroasă — tratament mo­
dern; 19,00 Concert de estradă: 21,05
Teatru Ia m icrofon: „Ani de pribe­
gie“ ; 22,48 Muzică populară rom î­
nească ; 23,15 Concert de noapte.
MARŢI 20 AUGUST 1957
PROGRAMUL I : 5,10 Muzică u-
şo a ră ; 7,40 Concert de dim ineaţă;
9,00 Arii şi duete celebre din operele
11,03 Muzică uşoară; 11,30 Din cîn
tecele şi dansurile popoarelor; 13,05
Concert de prînz; 14,00 Muzică in­
populaţie de 2.000.000 locui­
tori. Ocupanţii nu se simt în
siguranţă chiar şi în regiunile
considerate oficial „pacificate".
Armata de eliberare naţio­
nală care numără circa
134.000 de ostaşi, reprezintă
o importantă forţă de luptă.
In Pindurile ci se înrolează
continuu noi luptători, opera­
ţiunile ei devin din ce în ce
mai îndrăzneţe. Ea ajunge
pînă în oraşele mari cum sînt
capitala Alger şi Oran. „Re­
belii sînt numeroşi şi foarte
pricepuţi la manevre — ade­
văraţi luptători şi buni tacti­
cieni, iar comandanţii lor sînt
inteligenţi. Această apreciere
care aparţine generalului
francez Lacoste. rezident în
Algeria, duşman declarat al
poporului algerian, dă cea mai
bună imagine a forţei armatei
de elibemrenalionalcl
ITeormo aarrema oncnump aannffiill no ,r. franceze în regiunea Atlas, a
est© nepufîncioasă
Adeseori ocupanţii francezi
se laudă cu numărul kilome-
tnlor de drumuri construite<în
Algeria. Dar ei trec de obicei
sub tăcere reţeaua deasă de
lagăre de concentrare creată în
această ţară. Miile de oameni
azvîrliţi în^ aceste lagăre şi în
închisori sînt supuşi unor tor-
^uri care rivalizează cu meto-
'lele hitleriştilor. Li se zmulg
Hulii cu cleştele, li se zdrobesc
mîinile şi picioarele cu prese
de fier. Sînt ţinuţi în apă în­
gheţată, chinuiţi cu ajutorul
•urcatului electric, biciuiţi cu
bastoane de cauciuc, bice etc...
înfuriaţi de insuccesele hip­
ici lor împotriva armatei na-
M 9 ~- /JPßlM InUjpjinderm Poligrafică J Mai" - DEVA.
Nr. 834
In acelaşi timp, ambele guverne au
semnat şi un acord comercial pentru
anul 1950, in baza căruia R.D. Vietnam
a exportat în Romînia ceai, lemn,
produse agricole, articole de artizanat
şi a importat din Romînia motoare
electrice, diverse utilaje electromeca­
La 19 februarie, anul acesta s-a sem­
nat la Hanoi acordul privind schim­
bul de mărfuri şi plăţi pe anul 1957
între cele două ţări. Momenclatura şi
volumul mărfurilor ce urmează a fi
decît anul trecut. Astfel, ţara noastră
importă din R.D. Vietnam orez, cosi­
tor, colofoniu, shellak, seminţe oleagi­
noase, articole de artizanat, expor-
se farmaceutice, produse chimice, co­
loranţi, articole de menaj şi produse
electroiehnice. In prima jumătate a
acestui an s-a deplasat în Vietnam
o delegaţie de tehnicieni romîni pen­
tru a stabili fa faţa locului posibili­
tatea de refacere şi dezvoltare a fa­
bricii de ciment de Ia Halfong.
Ca rezultat al cercetărilor făcute de
tehnicienii noştri, începînd cu 1958
ţara noastră va livra, în cadrul acor­
durilor încheiate, două linii de ciment,
care vor contribui la mărirea produc­
ţiei de ciment a R.D. Vietnam.
strumentală interpretată de solişi!
sovietici; 14,45 Din cîntecele tin e'
retului nostru; 16,10 Muzică uşoa­
ră ; 16,30 Curiozităţi filologice;
16,40 Muzică populară din Moldova;
17,30 Un tăciune şi-un cărbune: „Făt
frumos cu păr de aur“ prelucrare de
Gheorghe Ştefan după folclor romi--
n esc; 18,30 Să învăţăm limba rusă
cîntînd : „Moscova mea" de Duna*
evski; 18,50 Jocuri populare rom î­
neşti ; 19,10 Muzică uşoară; 19,55
„Noapte bună, copii": „Apa vie“
după fraţii G rim ; 20,10 Melodii popu­
lare romîneşti ; 23,15 Concert de
noapte.
PROGRAMUL II : 14,03 Muzică u-
şoară ; 14,40 Noi înregistrări de mu -
zică populară ardelenească : 15,15
Muzică u şo a ră ; 15,45 Cîntă Fănică
L uca; 18,05 Din cele mal cunoscute
prelucrări de folclor ale compozito­
rilor n o ştri: 18,55 Sfatul medicu­
lui: Setea — fiziopatologia ei: 19,00
Muzică vocală; 20,03 Muzică de e s­
tradă ; 22,05 Cîntece haiduceşti şt
jocuri populare rom îneşti, 22,30 Mu ¦
zică u şo a ră ; 23,15 Muzică de cameră.
BULETINE DE ŞTIRI -.
5,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,GC;
15,00; 17,00; 19,00; 22,00; 23,52
(programul I ) ; 14,00; 16,00; 18,00;
20,00; 21,00; 23,00 (programul II).-
ţionale algeriene, ocupanţii
francezi se răzbună pe popu­
laţia civilă. In ultimii trei ani
ei au masacrat peste 700.000
de cetăţeni algerieni. Armata
franceză, cu un efectiv de cir­
ca 600.000 de oameni, bom­
bardează satele, organizează
„blocade ale foamei", execu­
ţii .,profilactice" în masă,. Pe
străzile oraşelor se organizea­
ză adeseori razii împotriva al­
gerienilor, al căror unic păcat
este că nu s-au născut fran­
cezi. Bestialităţile din Alge­
ria sînt atît de odioase incit
indignează persoane care nici
nu se gîndesc să sprijine lupta
poporului algerian. .,Nu mai
pot să predau principii de drept
care sînt călcate în picioare
în Algeria" — scrie fostul de­
putat gaullist prof René Că­
pitani, ministrului Culturii,
renunţând de a mai ţine cursul
său. Iar generalul de Bolar-
diere, comandantul trupelor
cerul să fie eliberat din acest
post, în semn de „protest îm­
potriva măsurilor şi metode­
lor folosite împotriva răscula­
ţilor algerieni".
Africa de nord este ca o pa­
săre — spune un proverb a-
rab. Tunisia şi Marocul gini
aripile, iar Algeria corpul.
Cînd bat aripile se pune în
mişcare şi corpul. Aripile au
căpătat deja libertate — ele
sînt întinse. Este rîndul cor­
pului.
Poporul algerian, scrie una
din cete mai l..u..m...i..n..o..a..se fp_agini
ale istoriei sale. Teroarea co­
lonialiştilor este atît de nepu-
tincioasă cît ar fi de neputin­
cioase eforturile unui om care
ar încerca să acopere soarele
cu o reţea.
Colonialiştii francezi nu vor
îneca în sîngele luptătorilor al­
gerieni. soarele libertăţii care
răsare deasupra Algeriei.