Page 61 - 1957-08
P. 61
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN/ŢI-VĂ / \Salut frăţesc oamenilor muncii din R.D. Vietnam
care, sub conducerea Partidului Muncii din Vietnam,
construiesc socialismul ! Salutăm poporul vietnamez
care lupta pentru unificarea paşnică a patriei sale !
Trăiască prietenia şi colaborarea frăţească dintre
poporul romîn şi poporul vietnamez!
(DIN CHEMĂRILE COMITETULUI CENTRAL AL PAR
TIDULUI MUNCITORESC ROMTN LA A XIILa ANIVER
SARE A ELIBERĂRII PATRIEI)
COMUNICAT Sosireain Capitală a tovapăşului HoŞi Mie,
preşedintele H. D. dietei
c f a i d iiid & C L z i L i i d z Ieri a avut loc plenara Co
mitetului regional de partid
Hunedoara. La plenară a par
Pe şantierele de construcţii a celei ticipat tovarăşul lânoş Faze- Sîmbătă la amiază a sosit în Capitala patriei noastre, Au fost de faţă şefii unor misiuni diplomatice acre
mai mari otelării din tară kaş, secretar al C. C. al într-o vizită de prietenie, tovarăşul Ho Şi Min, preşe ditaţi la Bucureşti, membrii Ambasadei R.D. Vietnam in
P.M.R. dintele Republicii Democrate Vietnam şi preşedinte al R.P. Romînă şi alţi membri ai corpului diplomatic.
Partidului celor ce muncesc din Vietnam, însoţit de
La propunerea Biroului Po tovarăşii Hoang Minh Giam, ministrul Culturii, Hoang La ora 11 avionul aterizează pe aeroport. Din avion
litic al C.C. al P.A4.R., ple Van Hoan, membru al Biroului Politic al C.C. al Par coboară tovarăşul Ho Şi Aţin şi persoanele ce-1 înso
tidului celor ce muncesc din Vietnam, dr. Pham Ngoc ţesc.
In aceste zile din preajma Alte cifre şi fapte care oţelăria nu ar putea func nara a eliberat pe tov. Thach, locţiitor al ministrului Sănătăţii.
sărbătorii de 23 August, activi ţiona, aşa cum e turnul de ră loan Cotoţ din funcţia de In drum de la Sofia la Bucureşti înalţii oaspeţi aii
tatea constructorilor de pe şan Hala principală a oţelăriei, cire de 3.000 m.c., ale cărui lu prim secretar al Comitetului In îhtîmpinarea eminentului fiu şi conducător al po fost însoţiţi de tovarăşii: Theodo- Rudenco, adjunct a!
tierele noii oţelării Martin de la împreună cu halele anexe D— crări vor fi terminate pînă Ia regional de partid Hunedoara porului vietnamez, tovarăşul Ho Şi Min, şi a persoa ministrului Afacerilor Externe, general-maior Petre Du-
Combinatul siderurgic Hunedoa-' C şi E, la care s-a terminat sfîrşitul lunii octombrie, două în legătură cu plecarea sa la I nelor ce-1 însoţesc au venit zeci de mii de locuitori ai mitrescu şi Caius Franţescu, şeful Protocolului din Mi
ra, cunoaşte un deosebit avînt. montajul construcţiilor metali estacade şi un pavilion special Bucureştiului. nisterul Afacerilor Externe.
La hala corpului principal al ce, totalizează o suprafaţă de cu laborator, birouri şi instala Şcoala superioară de partid a
oţelăriei s-a terminat zilele aces peste 20.000 m.p. C.C. al P.C.U.S. Aeroportul Băneasa, unde a avut loc primirea oaspe Tovarăşul Ho Şi Min îmbrăţişează cu căldură pe to
tea montajul metalic şi lucrări ţiile tehnico-sanitare de deser ţilor, era pavoazat sărbătoreşte Fluturau drapelele de stat varăşii Gh. Gheorghiu-Dej, dr. Petru Groza şi Chivu
le de acoperiş. Cîteva echipe de Pentru a ne da seama des Plenara a ales în unanimi ale Republicii Populare Romîne şi Republicii Democrate Stoica.
constructori montează cu aju pre importanţa acestor con vire a colectivului oţelăriei Lu tate pe tov. Ilie Verdeţ ca Vietnam. •
torul macaralelor ultimele plăci strucţii şi despre volumul lucră membru al Comitetului regio Şe intonează Imnurile de Stat ale R.D. Vietnam şl
de betoane la pereţii laterali. In rilor executate pînă acum, to crările acestora se află într-un nal de partid Hunedoara şi Pentru a-i primi pe solii poporului vietnamez, la ae R.P. Romîne.
interiorul halei, munca continuă varăşul ing. Ştefan Rădvan, şe roport au venit tovarăşii Gh. Gheorghiu-Dej, prim se
ziua şi noaptea, montorii exe ful complexului de şantiere din stadiu destul de avansat. prim secretar ai Comitetului cretar al C.C. al P.M.R., dr. Petru Groza, pre.şedintele Tovarăşul Ho Şi Min, însoţit de tovarăşul dr. Petru
cută intens lucrările de montaj cadrul acestei oţelării, ne-a a- regional al P.M.R. Hunedoara Prezidiului Atarii Adunări Nationale a R. P. Romîne, Groza, trece în revistă garda de onoare aliniată pe pista
a utilajelor. mintit cîteva cifre destul de in A. Z. Chivit Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri, Gheor aeroportului.
teresante — numai betoanele ar ghe ‘Apostol, general de armată Emil Bodnăraş, Niço
Alături de hala principală, pe mate şi simple, turnate pînă a- La uzina cocsochimica din Hunedoara ise Ceauşescii, Alexandru Moghioroş, Constantin Pirvu Preşedintelui Ho Şi Min şi persoanelor ce-1 însoţesc
partea dreaptă se înalţă semeţe cum, depăşesc cantitatea de a întreit în funcţiune o nouă instalaţie lescu, membri ai Biroului Politic al G.G. al P.M.R., Du le sînt prezentaţi apoi membrii corpului diplomatic aore--
trei coşuri înalte de fum — co 24.000 m.c., iar la executarea ditaţi la Bucureşti, membrii guvernului şi celelalte per-:
şurile care vor deservi cuptoa celor patru hale ale oţelăriei Luni 19 august, a.c., s-a dat în ex tribuţia numeroşi constructori din par mitru Coliu, Gr. Preoteasa, Leonte Răutu, general o-,lo- sonalităţi oficiale venite în întâmpinare.
rele oţelăriei. Zilele trecute a s-au montat 9.400 tone construc ploatare o nouă instalafie de valo tea I.C.S. Hunedoara, printre care nel Leontiii Sălăjan. Ştefan Voitec, membri supleanţi ai
fost/' terminată complet şi con ţii metalice. rificare a produselor obţinute din ga maistrul Victor Irimiaş, inginerul Pe Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Ianoş Fazekaş, Vla Tovarăşul dr. Petru Groza se apropie de microfon şi
strucţia acestora. zul de cocs. Este vorba de instalaţia tre Gutan , precum şi chimistul Vasile rosteşte o cuvîntare de bun sosit.
Pentru deservirea noii oţelării de extragere din gazul de cocs a ba Strulea din partea uzinei cocsochi- dimir Gheorghiu, secretari ai C.C. al P.M.R., Al Bîriă-
La cuptorul Martin nr. 1 s-au cu materia primă necesară şi zelor de piridine uşoare, care pînă mice. deanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. P. Iri aplauzele miilor de. oameni ai muncii veniţi în în-
terminat lucrările de şamot ale pentru a face legătura între oţe- acum se pierdeau. Romîne, Avram Bunaciu, secretar al Prezidiului Marii tîmpinarea oaspeţilor la aeroport, ia apoi euvîntul to-'
părţilor laterale, rămînînd de lărie, depozite şi celelalte agre La uzina cocsochlmică din Hune Adunări Naţionale, membri ai C.C. al P.M.R. şi ai gu varăşul Ho Şi Min.
executat bolta cuptorului, iar la gate din combinat, s-au constru Prin intrarea în funcfinne a noii doara, se produc acum cu ajutorul vernului, membri ai Prezidiului Atarii Adunări Naţionale,
cuptorul nr. 2 s-au executat it pînă acum peste 10 km de instalaţii, piridina din gaz este reţinu instalaţiilor intrate anul acesta în fun Anton Vlădoiu, preşedintele Sfatului popular al Capita Cuvîntarea conducătorului poporului frate vietnamez a
peste 80 la sută din lucrările de linii ferate. Sînt în construcţie tă într-un saturator împreună cu a- cţiune, benzen brut, sulfat de amo lei, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organiza fost primită o i puternice ovaţii.
fundaţii şi s-au început pregăti şi alte lucrări anexe, fără de moniacul din gaz, sub formă de sul niu şi piridină. Prin valorificarea a- ţiilor obşteşti, oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi
fat de piridină. Acest sulfat este apoi cestor trei produse, care constituie ofiferi superiori ai Forţelor Armate ale R. P. Romîne, Cei prezenţi primesc apoi defilarea gărzii de onoare.
neutralizat cu vapori de amoniac, materii prime importante pentru anu ziarişti romîni şi străini. Oaspeţii părăsesc apoi aeroportul. Intr-o maşină des
produeîndu-se astfel piridine uşoare chisă iau loc tovarăşii Ho Şi Alin, Gh. Gheorghiu-Dej
care vor fi folosite ca materie primă mite ramuri ale economiei na(iona!e, şi dr. Petru Groza. De-a lungul drumului, zeci de mii
in industria chimică şi farmaceutică. de b u c '—şteni au aşteptat pe oaspeţii dragi, i-au salutat.,
se ieftineşte în mod simţitor şi pre le-au urat buh sosit în Capitală.
La montarea şi punerea în funcţiu
ne a acestor instalaţii, şi-au adus con ţul de cost al cocsului produs la uzi Vizita tovarăşului Ho Şi Min
ia Comitetul Central al Partidului
na cocsochimica din Hunedoara.
rile în vederea executării mon Veşti din satele regiunii noastre
tajului metalic al cuptorului.
Nume noi Roadele aui m ii şi o sală de festivităţi cu o ca nului cultural. O parte din eî Muncitoresc Romîn
pe panoul pacitate de 106 locuri, va fi dat au lucrat la pardosirea unei
de onoare voluatare în folosinţă in cinstea zilei de săli, mai mulţi tineri au curăţit Tovarăşul Ho Şi Min, preşe soţiţi de' tovarăşii Gheorghe A- cepreşedinte al Consiliului de
23 August. parcul din faţa căminului, iar dintele R. D. Vietnam şi pre postol, Avram Bunaciu, secre Miniştri, Avram Bunaciu, se
De cîtva timp. pe panoul de o- In comuna Zam, fondurile femeile au amenajai rondourile şedinte al Partidului celor ce tar al Prezidiului Marii Adunări cretarul Prezidiului Marii Adu
noare al sectorului fi de ia exploa din autoimpunere s-au încasat Tofi eefăferdi de flori şi au văruit pomii. Ce muncesc din • Vietnam şi per Naţionale, general maior Petre nări Naţionale, dr. Voi nea Ma-
tarea carboniferă Petrila, a apărut pînă acum în proporţie de 84,5 la muncă voluntară tăţenii din comuna Cut vor cu soane oare-1 însoţesc, au Dumitrescu şi Caius Franţescu, rinescu, ministrul Sănătăţii şi
un nume n o u : brigadierul loan Mir- la sută. Acest lucru a permis făcui duminică dimineaţa o vi şeful protocolului Ministerului Prevederilor Sociale, Teodor Ru-
cea. oa majoritatea lucrărilor de fo La îndemnul sfatului popular, orice preţ ca în cinstea zilei de zită lia Comitetul Central :al Afacerilor Externe, au făcut o denco, adjunct al ministrului
los obştesc să fie terminate. aproape toţi cetăţenii din co Partidului Muncitoresc Romîn. vizită la Palatul Pionierilor. Afacerilor Externe.
Brigada pe care el o conduce lu Printre acestea se numără şi muna Cut au participat în ziua 23 August să termine căminul
crează într-un abataj figuri din sec căminul cultural din satul Al- de 15 august la muncă volun cultural şi să dea un ?sp; ct cît Oaspeţii au fost primiţi de Aici oaspeţii au fost întîm- Stînd de vorbă cu medicii şi
tor. Şi lucrează nu glumă. In fie măşel, care s-a inaugurat zilele tară, pentru terminarea cămi- tovarăşii Gh. Gheorghiu-Dej, pimaţi de C. Prisnea, adjunct al persoanele aflate în tratament,
care zi, brigada obţine succese im trecute. Pentru terminarea a- mai frumos străzii', r din comu prim-seoretar al C.C. al P.M.R., ministrului Invăţămîntului şi preşedintele Ho Şi Min s-a in
portante in muncă. In primele două cestui cămin cultural, locuito Chivu Stoica, Gheorghe Apos Culturii, Ion lliescu. .secretar al teresat de activitatea şi rezulta
săptămîni ale lunii în curs, de pildă, rii din satul Almăşel au prestat, nă. tol, Emil Bodnămaş, Nicolae C.C. al LJ.T.M. şi de un mare tele obţinute în această institu
brigada a reuşit să extragă aproape în cinstea zilei de 23 August, Ceauşescu, Alexandru Moghio număr de pionieri. ţie ştiinţifică.
400 tone de cărbune mai mult decît 1.470 ore muncă voluntară, ca La Răhău se înalţă cămin cultura! roş, Constantin Pîrvutescu,
avea planificat. re, evaluate în bani, ajung la membri ai Biroului Politic al Intîlnirea dintre copii şi pre La plecare, medisii institu
36.750 lei. In mod deosebit Şi în comuna Răhău lucrări te de 400 locuri. Căminul cul C.C. al P.M.R., Dumitru Coliu, şedintele Ho Şi Min a fost im tului de geriatrie, au oferit dr.
Nu întîmplător conducerea secto s-au evidenţiat tovarăşii Bujor le la noul cămin cultural se tural din Răhău, a cărui con Grigore Preoteasa, Leonte presionantă. Sute de pionieri Ngoc Thach, locţiitor al minis
rului II spune, ori de clte ori este Burza, Florea Han, Minior Bi- desfăşoară în ritm accelerat. El strucţie se ridică la valoarea Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan l-au înconjurat cu entuziasm o- trului Sănătăţii din R. D. Viet
întrebată curr merge brigada lui riş şi alţii. va cuprinde mai mult de 10 în de peste 600.000 Iei, este con Voitec, membri supleanţi ai Bi ferindu-i fiori. Preşedintele Ho nam, un material documentar
loan M lrcea: „Astfel de brigăzi să căperi, printre care se numără struit prin autoimpunere. roului Politic al C.C. aî Şi Min le zîmbeşte tuturor pă asupra tratamentelor şi metode
avem cit mal multe In sectorul nos Un cămin cultural sala de festivităţi cu o capacitd- P.M.R., Janoş Fazekaş, Vladi lor folosite de acest institut şi
tru. Ea constituie un exemplu atît în finisaj mir Gheorghiu, secretari ai C.C. rinteşte, le strînge mîinile, îi medicamente.
In ce priveşte realizările pe care Ie A 20-a Întovărăşire agricolă din raion al P.M.R., Avram Bunaciu,
obţine, cît şi disciplinei de care d In cinstea zilei de 23 August, membru al C.C. al P.M.R. îmbrăţişează. A
dovadă". locuitorii satului Cărpiniş, co Duminică 18 august, a fost tante realizări, şi-au adus apor
muna Gîrbova au holârît să ter inaugurată o nouă întovărăşire tul tovarăşii: Ilie Sirbu, Geza Cu acest prilej a avut loc un Zeci şi zeci de alţi pionieri Preşedintele Ho Şi Min şi
La aceste rezultate o mare contri mine construcţia căminului cul agricolă în raionul Sebeş. Este Vincze. Samoilă Rieger, Hans persoanele care-l însoţesc au a-
buţie a adus-o brigadierul loan Mir- tural. Transportul tuturor ma vorba de întovărăşirea din co Reckert şi. Eugen Pasca.ru, ca schimb de informaţii asupra aşteaptă vizita preşedintelui în sistat apoi la meciul de fotbal
cea. terialelor necesare s-a făcut nu muna Apoldu de Sus. 31 familii re au format comitetul de ini disputat între echipele Flamura
mai prin munca voluntară a ce şi-au unit 32 hectare teren ara ţiativă. problemelor interesînd cele sălile cercurilor de specialitate.
C. MATEESCU tăţenilor. In aceste zile se lu bil în noua întovărăşire care Roşie Arad şi Di namo Bucu
¦ corespondent crează intens la executarea ul poartă numele de „23 August". Familiile tov. Gheorghe Ilie, două părţi. Peste toi, solii poporului viet
timelor lucrări de finisaj. Noul Prin înfiinţarea acestei întovă Constantin Pişu, Gheorghe Dra- reşti pe stadionul Republicii.
cămin cultural din satul Cărpi răşiri, cooperativizarea agricul gomir, au adus in întovărăşire Intîlnfrea s-a desfăşurat în namez sînt primiţi ou mare căl
niş, care va avea o bibliotecă turii a fost realizată in comuna întreaga suprafaţă arabilă de Ar
Apoldu, in proporţie de 98 la tr-o atmosferă de caldă priete dură.
care au dispus. Printre alţiij nie. Duminică seara, Prezidiul
sulă. ¦A-
La obţinerea acestei impor tov. Filofteia Ordeanu, s-a în- -k Marii Adunări Naţionale a R.P.
Duipă-amiază, preşedintele Ho
: •is cu 1,20 hectare, Eugen Duminică dimineaţa preşe Romîne a oferii o recepţie la
Şi Min şi persoanele oare-1 în
;caru cu 1,20 hectare, Sa dintele Ho Şi Min împreună cu Palatul Marii Adunări Naţiona
soţesc au făcut o vizită la In
moilă Rieger cu 1,19 hectare etc. ceilalţi soli ai poporului vietna le în cinstea preşedintelui Re
stitutul de geriatrie „C. I. Par-
mez oare ne vizitează ţara, în- hon“. publicii Democrate Vietnam, to
varăşul Ho Şi Min.
înalţii oaspeţi gu fost însoţiţi
de tovarăşii : Ştefan Voitec, vi
\ VEDERE D E V E A N A ¦ ¦¦¦¦¦¦¦#¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦<>¦¦¦ + 4444444444404 ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦ ¦¦¦¦¦¦¦? ¦**¦*¦*«**? *********,.
La intrarea în parcul „Filinion Sî.bu". 4 Odată... Pe culmile fi. O clădire mică, şubredă, rezema *
4 tă la straşini cu proptele, cu aco *
¦ perişul sparl, cu geamuri cirpite cu *
¦¦ carton. încercă la. uşă. Aceasta se ¦
< Toamna ira pe scăpaie ţi iot pe răsturnă imediat, desprinsă din fl- *
finl. Intră. Sala de clasă, cu pă- ¦
scăpătate era ţi ziua aceea, din a- mint pe jos, il intimpină cu un mi ***
ros de mucegai, cu trei bănci mici «
nal 1943, In care un ttnăr in hai MUNCELULUI şi pipernicite, cu o sobă nâruit.ă si **
cu o hartă lipită pe tet colo cu pin- ¦
4 ne de şiac, purtind sub braţ un **
t ¦¦¦
4¦ codru de pline ţi două mere drept acum era pe cale de a ajunge. spre ttnăr. ¦
4¦¦ merinde pentru drum, urca de zor Intr-adevăr, pe ¦măsură ce e! se — Dar ce vini te bate pe aici ?
cărarea abruptă ce făcea legătura — Păi, ingăimâ sfielnic. tinărul,
¦¦ intre comuna Filimon Sirbu ţi cul apropia satul se contura tot mai
¦
<• mile salului Muncel. Se vedea du complet. Chiar in capătul tui, In- arh fost numit aici, sînt învăţător... ză de ciorapi. Pe un raft se găseau ¦
timplarea făcu să-i iasă în. cale un Locuitorul culmilor îl măsură is îngrămădite cîteva cărţi, caiete şi *¦
¦ pă graba cu care năzuia spre capă om. Era primul locuitor intîlnit de un catalog. II răsfoi ta intimplare ¦
tul drumului început şi după cău el pe aceste meleaguri. îndesat, pe coditor, apoi murmură, pe un ton şi, intre foile lui galbene de vreme, ¦
¦ tătura nu tocmai liniştită cu care cap cu o pălărioară rotundă, cu ceva mai aşezat. dădu peste un plic închis. Purta o
? plete lungi colilii, slrins peste că adresă simplă şi destul de ciuda »
<4• maşa de cinepă cu o curea lată, în — Hm. Grea meserie .ai. tă : „noului î n v ă ţ ă t o r O desfăcu ¦
¦ opinci şi iţari, omul părea întruchi S-au despărţit, şi tinărul ce-i măr maşinal şi începu să citească: „Iţi •»
¦* iscodea lumea întunecată a copaci parea vie a acelor fotografii din căr turisise că-i învăţător a apucal-o doresc să poţi face ceea ce eu n-am *
¦<• lor rămuroşi, că nu mai umblase ţile primilor ani de şcoală sub care pe una din uliţele strimte, pe margi putut, să rezişti. Sînt sătul de foa *
4 scrie: „figuri de daci". Purta sub nea căreia se înşirau căsuţe mici me şi de mizerie. Şi-apoi, nici nu *
4 prin partea locului. Cărarea se în braţul drept un topor. cu ferestre înguste, acoperite cu ştiu cum să muncesc. In şcoală *
paie sau şindrilă. Nu făcu prea cind eram elev am fost cel mai bun, ¦*
4 colăcea şerpuind pe lingă un dru Tinărul se grăbi să-l salute, fapt mult şi ochii ii intilniră o tablă mică dor acolo n-am avui copii aiit de *
44 meag desfundai, pe care cu greu ar la caie ce! iniilnit ti răspuns» pe un de scindură, ce stătea agăţată sub înapoiaţi şi nici un sal întreg de
4 ton aspru, de om ce n-a orea cu o straşină stricată de vremi. Cu analfabeţi. Iţi urez noroc. Eu fug, 4
4 fi putui urca un car tras de boi. noscut tn viaţa lui mingiierile. mare greutate putu descifra: „şcoa deşi ştiu bine că de ruşinea fugii .4
la primară”. Instinctiv s i dădu un
4 Amurgul prinse a se arăta pin- — Fii sănătos. pas tnapoi. Cum adică? Şcoala, as V. AFLOARE1 4
4 Trecu doi paşi înainte, apoi, ca ia era şcoala? Nu se aşteptase el (Continuare In pag. 2-a)
44 dind stingerea utimelor raze de şi cind şi-ar ¦fi adus aminte de să găsească cine ştie ce mare lucru, 4
ceva, se opri, tntorcindu-se cu faţa dar nici aşa nu se gindise că va 4
4 soare cind călătorul nostru zări, 4
4 4
4 undeva departe, in faţa lui, albind 4¦
4
4
4 cîteva case mărunte ce, proiectate 4
4 4
4 pe zarea solemnă, se asemănau cu ¦4
4
4
4 nişte !licării. Văzindu-le simţi in 4
4 4
4
suflet revărsarea unei uşurări imen 4
4
4 se. Călătorise de la Deva şi pînă 4
¦4 aici o jumătate de zi şi, in sfirşil
¦
4 I <t 1 « i ( ? >• I r ! ; : ; t ! ! : >5 I * * 1 1 :
4
? » ? ? t r * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * ********> ******* ******* ************************ ***********