Page 62 - 1957-08

Pag. 2
LA REPETIŢII
Tinărul miner Prisâcaru loart
ajunse în dreptul sălii de repe­
tiţii a clubului minier Aninoa-
sa, privi spre ceasul brăţară şi,
văzînd că acele acestuia se a-
propiau de ora 17, flueră a pa­
gubă, zi'cîndu-şi:
— B aproape ora cinci şi
nu-i nici o mişcare. Apoi dacă
nu-s punctuali n-o să mai pu­
tem noi prezenta nimic de 23
August.. Rezem\îndu-se de uşa
închisă a. sălii, Prisâcaru privi
spre dealul din faţă, deasupra care fac parte Silvia Breda şi cultă şi-i urmează întocmai în­
căruia corfele funicularului a- Gheorghe Băbuţ a mulţumit, drumările. Serile de repetiţii
lunecau domol ducînd, poate prin interpretarea perfectă, nu au devenit pentru ei adevărate
chiar rodul muncii lui din di­
mineaţa acelei zile, încercînd să
urmărească zborul greoi al u-
nui puişor de nndunicâ ce că­
zuse din salclmul din margi­
ne, iar acum, săltînd din loc lin
loc, îşi încerca din nou pute­
rile.
— Cu greu, dar merge — îşi
zise din nou tînărul miner schi-
ţind un zîmbet de mulţumire.
Aşa ca tine puişorule au fost
la început şi dansatorii'.mei, de
a căror punctualitate răspund
şi care azi mă supără In acea
clipă, lingă .el apăru instructo­
rul' CrişanJ[uliu, muncitor şi el
-la mina din deal — înconjurat
de vreo şapte flăcăi. Şi pînă ca
aceştia să intre în sala răco­
roasă. îşi făcură apariţia şi un
grup de fete oacheşe şi gălă­
gioase.
— Unde e Nelu? Uite e 5
trecut şi Nelu nu-i ?l
— Acordeonistul ăsta îmi
scoate peri albi, mai curînd de­
cit dansatorii — adaugă Cri- tin Dobre se pot spune numai j: care se înţelege de minune. 0 chia- j
şan, instructorul, privind pe
furiş spre grupul de tinere ce
şi începuseră .să şuşotească în­
tre ele. ¦
Şi pe cînd necazul era mai
mare din pricina acordeonistu-
lui ce lipsea, pe atunci Nelu
Liciu îşi făcu apariţia pregătit
In Editura de stat
pentru literatură politică
a apărut:
DE VORBA CU TOGI JATT1
NOTE BIOGRAFICE
de MARCELA şi MAURIZIO FERRARA
Pe baza convorbirilor duse
cu Palmiro Togliatti, soţii Fe-
rrara au scris o lucrare bogată
în informaţii biografice împle­
tite cu evenimentele în mijlocul
cărora s-a aflat cunoscutul
fruntaş al Partidului Comunist
Italian şi al mişcării muncito­
reşti internaţionale.
Infăţişîndu-ne momentele cele
mai de seamă ale istoriei Ita­
liei din ultimele cinci decenii,
cartea constituie totodată o con-
t ibtiţie preţioasă la înţelegerea
istoriei contemporane a Ita-
Aşa s-a născut ideea
Laborantul de radiologie A-
ron Baneiu, de la un timp era
frămîntai de gmduri. De cînd
ia sosit din import, la Spitalul
regional T.B.C. din Devia noul
aparat de miororadiofotognafie,
i-ia venit ideeia să folosească a-
cest apărat la examinarea mun­
citorilor din diferite oraşe şi în­
treprinderi cu populaţie mare.
Dar cum s-o facă ? Să trans­
porte întregul apanataj în loca­
lităţile respective, nu numiai că
era greu, diar era şi costisitor.
Pe de altă parte, ca sute şi mii
de muncitori din alte localităţi
să vină la Devia, coistia şi mai
mult1-şi nici nu se putea face şi răsucirea cupolei cu tubul la
mare iuoru, deoarece nu veneau un unghi de 90 de grade, faţă
toţi deodată sau veneau cu în-
tîrziere. Luni de-ia rîndul Aron
Banpiu a tot făcut calcule, doar,
doar, va putea cumvia înlocui o
parte din cele mai grele apara­
te cu alte aparate care există
în fiecare oraş la dispensare
ori la S.M.S.-uri (Serviciile Me-
dico-Sapitare). Şi, ca întot­
deauna, cînd un .muncitor har­
nic şi priceput îşi pune în gînd
să realizeze oeva, Anon Bianciu,
¦după multe calcule şi nopţi ne­
dormite, a reuşit să realizeze
oeea oe pentru unii, la început,
era ceva imposibil, greu de re­
zolvat. Prin diferite combinaţii
• de calcule, el a ajuns la con­
cluzia că piramida .aparatului
(¦din, import) M.R.F. poate fi
adaptată la oripe aparat romî-
nesc R.E.C.A.S. (Röntgen), cu
DRUMUL SOC! AU S MUL UJ Nr 8 35
Reuşită „Joie a tineretului“ Pe c u lm ile
La clubul „Fi’limon Sîrbu“ în faţa celor 150 de tineri, im­
să-şi ,motiveze întîrzierea, care. perechi îl ocupă tinerii Mihăi- din O.T., >de pe lingă Comite­ presii culese din marea ţară a (Urmare din pag. l-a) Muncel. S-au luat la vorbă. Şi aşa,
de astă dată a fost mai scurtă lâ Gheorghe, Ignat Nicolae şi tul de întreprindere al I.C.S. socialismului, insistînd asupra
decît cea din ziua anterioară. Fecior Dumitru. Ritmul muzicii Hunedoara, s-a organizat în __________ _________ tînărul învăţător a aflat că in sá­
ca şi interpretarea perfectă şi seara zilei- de 15 august 1957, oraşului Kiev şi a Casei Com-
Melodia unui ceardaş sirîn- plină de. vervă a celot ir.ei ju­ o reuşită „Joie a tineretului“. somolului din acest înfloritor mele n-am să pot scăpa niciodată" tul cel uitat de odinioară, .neştiinţa
se îndată .cele patru perechi în cători, fac ca acest joc vioi să oraş.
jocul maghiar pe care instruc­ placă nespus, să fie privit cu In cadrul acestei şefi, tinerii Dedesubtul acestor rinduri, nu era de carte a fost aproape complet do-
torul hotărîse să-l pregătească satisfacţie seară de seară chiar s-au întîlniî cu Ion Lazăr, sa­ La cererea participanţilor Ion
pentru serbarea de 23 August. de dansatorii de aici. lariatul întreprinderii I.G.S.H., nici o semnătură, dectt a tlt; „un borîtă, că oamenii de aici şi-au îm»
care a vizitat Uniunea Sovie­ Lazăr a promis că va continua dezertat“.__________________________ bunătăţii mult viaţa, că ei şi-au -in-
Talentul de care au dat do­ Fecioreasca ca şi Bărbuncul tică cu ocazia celui de-al Vl-lea
vadă tinerii amatori au făcut sînt bine interpretate. In aces­ Festival Mondial al Tineretului să le expună impresii din Le­ Copleşit, noul venit se aşeză în- tovărăşii munca şi că obţin in fie-
ca la repetiţiile din această zi te zile, instructorul Crişan face ningrad şi Moscova, în cadrul
să nu li se facă decît mici o- ultimele corectări, Tinerii îl as­ de la Moscova. Cu prilejul în- tr-una din bănci, care, sub greuta- care noi şi iot mai minunate re­
biecţiuni. Prima pereche, din joilor de tineret ce vor urma.
flnirii, Ion Lazăr, ia prezentat ţea lui, scirţii gata să-şi dea du- zultate în străduinţa de a-şi Irans-
VIORICA ARHIRE
corespondentă hul. Avea simţământul că e prada forma complet viaţa in spre bine.
unui cumplit coşmar. In suflet i se Tot discutlnd, pe nesimţite, au ajuns
Fanfara căminu Sui jrămîntau deopotrivă teama, descu- ta destinaţie.
rajarea, simţământul unei groaznice Satul, nu mat semăna cu cel de
numai instructorul dar ¦ chiar seri. de destindere, căci după De mai mult timp, locuitorii ţiuni muzicale teoretice. în singurătăţi. îşi cuprinse faţa in mii- odată. Se prezenta acum proaspăt
coloniei Ceangăi din Deva s-au puţinul timp care s-a scurs de
pe colegii din jur. ¦repetiţii, Nelu Liciu nu uită să gîndit să completeze activita­ ila înfiinţarea fanfarei, s-au în­ ni şi, pentru prima oară in viaţă, ?t înnoit •/ case cu geamuri largi,
tea căminului cultural „Petofi registrat progrese. Tinerii loan
Privind spre perechea a doua, dea clapelor acordeonului me­ simţi un nestăvilit îndemn de a acoperite cu ţiglă, şi rar, ici, colo
Sandor" cu ceva nou şi deose­ Soci, îon Gergely, Iosif Baiasz,
nimeni n-ar spune că tînărul lodia cîte unui tangou sau a bit. O dorinţă, a 'lor a fost a- fraţii Bel Ia şi Rezso Kaytar şi plingg , ctte un bordei rămas parcă anume
ceea de a avea o fanfară. Şi alţii, s-au dovedit stăruitori în
cel jucăuş e ’minerul Fecior Du­ unui vals, în .care perechile se ...Ş! acum pentru a mărturisi despre amarul şi
au trecut Ia fapte. Cu mijloace activitatea muzicală. S-au în­ sărăcia altor vremi.
mitru, tînărul cel neîntrecut din aruncă pline de avînt. Şi tîr- proprii au reparat instrumen­ văţat pînă acum două cîntece:
brigada lui Takacs Iuliu, care ziu, ănd noaptea coboară ,de-a tele defecte. Acum, fanfara că­ „Imnul muncitorilor" şi „Banat Era tot spre scăpătatul toamnei, Condus, de un ţine de copil ce i
în cei trei ani de ănd a venit binelea din munţi, tinerii ama­ minului are 26 de instrumente, şi Crişana".
la mina din deal a dat mereu tori ai jocului se îndreaptă spre cînd, în 1956, un alt tînhr pornea js“u-ansenimlaeriişcoianlăd. ruAmc,eaîsntvaăţăîştoi rualveaa-
dovadă de un bun cunoscător case, mulţumiţi de felul în care din comuna Filimon Sîrbu spre cul­ localul într-o clădire trainică, să­
şi-au întrebuinţat orele libere, mile Munceluliii. Şi acesta era în­ nătoasă.
văţător. Dar cel de odinioară, ce
al tainelor de miner. Aici, la mulţumiţi că la sărbătoarea zi-, făcuse oare, ce se petrecuse cu el ?.., — Ştiţi, ti lămuri însoţitorul, a-
joc e sprinten, iar Lenufa Ca- lei de 23 August prin străda­ în primele 2 săptămîni, tova­ Pentru ziua de 23 August ei Fugise şi el poate. ceasta-i doar provizorie. Ii pus la
tană e tare mulţumită de pere­ nia lor, vor face să se învese­ răşul Ştefan Maier, directorul continuă să pregătească cîteva ,cale să se facă alta mai mare, care
chea ce 1i s-a dat în ceardaş. lească feţele şi inimile specta­ căminului cultural, a predat cîntece noi pe care Ie vor pre­ Cel care .păşea acum prin pădu­ să aibă şi .cămin.
torilor mineri din această vale. instrumentiştilor . primele no­ zenta în faţa locuitorilor deveni. rea de odinioară, nu mai avea de Deschiseră ,şi intrară. Sala de
Tînără şi veselă e şi cea de înfruntai vitregia, unei cărări abrup- clasă ornaiă jrumos> cu un mobi­
LUCIA LICIU
a treia pereche a ceardaşului. ' r—'j—«/—»r~>r-> r~>r"'rm le şi încolăcite. Printre copacii se- !ier corespun^ ător> u U ilm piriă pUnă
Unul e mecanic şi pe nume îl u m Acolo unde va străluci culori, vechea potecă desfundată, pe ?e prospeţim e
cheamă Constantin Condoiu, i care altădată de abia putea să urce Curind s.m M e g a M să.
t
becul electric un car tras de boi, trăia acum doar ^ secretaTul .organUaţiei de par.
iar partenera e operatoare la i ca o umbră, rămasă printr-un ca- tid> şi iofi_ hacilro?i de venirea nou.
oficiul poştal din localitate. [ Mioriţa (aşa-i place ticei dirigin- contribuţia în muncă a locui­
„ •' *¦ • *s • ; torilor. priciu al întîmplării, unde şi muie. lui incepură a se sfătui cu el
t telui de poştă să fie dezmierdată
In sala căminului cultura] Ocolul silvic !raional ia !afaribu- Locul său, era luat de o şosea iar- despre clte,lucruri noi mai au de
Seară de s.eară ei dau dovadă L de oricine i se adresează) este tune- j it parchetele de pnde să se ta­
din Iigbiii se adunaseră mulţi ie stîlpii necesari. Este demn de gă, trainică, pe care circulau în gind să le facă penim /e.
de mult talent., lucru ce-o face ^ ţionară la oficiul poştal’ Crişcior, ) remarcat contribuţia care o a-
cetăţeni. Era programam în- duc muncitorii de la E.T.2 Si­ voie camioane în sus şi în jos. Mina ricirea viiiorului lor
biu, care execută peste p'an a-
pe Maria Miresteanu — opera­ (_paionul Brad. Se ocupă cu elibera-i 'j 'tîlnirea cu deputatul lor in Ma­ ceastă lucrare de electrificare. omului, a omului eliberat din în-Noap(ea> după ce se ^ noul in_
toarea — să plece spre casă [ rea livretelor C.E.C. Pentru aceasta -j rea Adunare Naţională şi ce­ Cetăţenii din ooimumia Crdeău iuneric şi robie, lucrase, transfor- Văţător nu putu adormi pînătirziu
mulţumită de fiecare dată. Şi I primeşte salariu. Dar „munca“ ei..] vor să fie primii cam ?ă a-
tăţenii aveau multe de spus. prindă becul electric. De ace­ mase' de tot. întreaga fiinţă îi era stră-
L preferată este... taifasul. Ţi-ar sta ] ea, ei au început lucrul la
Se hotărîseră să ceară ajutorul stîlpi. Unul din camioanele ce se pertn- bătută de fiorul începutului. Dorea
despre perechea celor doi — L Mioriţa la taifas, ore în şir, că nu ¦
Constantina Giorgi şi Constan­ t se plictiseşte. Şi are o prietenă cu -j deputatului într-o serie de ac­ Printre primii oare au meris dau într-o direcţie şi alta se opri să vină cît mai curînd ziua urmă-
la pădure să aducă stîlpii, au
ţiuni gospodăreşti. fost Cornel PTunar, Ştefan Po­ de-l luă şi pe tînărul nosiru. Erau toare, să se poată astfel arun-
pa şi Ion Nemeş. Pînă acum,
cuvinte de laudă. Lui Dobre fin ă L. Doina, bibliotecara' căm inu-) — Dorinţa noastră — a spus în comuna Cricău, lucrările de încâ vreo trei oameni în el şi unul ca in clocotul împlinirii măre-
electrificare sînt cele mai a-
îi place mult cum joacă parte­ ( lui cultural. Le vezi tot îm preună: 1 cetăţeanul Ion David, !e să a- vansate. Trebuie amintit de se nimeri să fie chiar din saiul ţelor visuri făurite.
strădania pe care o depun şi
[ cînd la poştă, cînd la cămin. Spun -j •vem şi noi electrică în ’ sat, loouitiorii din Mioeşti -şi Ighiu.
nera şi, nu de puţine ori, îl [ la snoave, povestesc tot ce li se j Astfel de întîlniri ale deputa­ Nu va trece multă vreme şi
în cele nouă sate unde acum
auzi zicîn d : ne asemănăm la l întîmplă şi rid, rid de se prăpă- o tului cu cetăţenii s-iau ţinut în arde lampa cu petrol, se va a- S-o fi supărat tehnicianul
joc ca şi la nume. [ dese. In timpul acesta, munca pen- ] toate comunele din circum­ prinde becul electric.
Cînd melodia ceardaşului se ^ tru care sînt plătite, stă. ,) scripţia electorală' respectivă.
schimbă într-o --f--e---c---i--o---r-—ea--s--c---ă--- >ar- [ Intr-una din zilele tr.ecute, de pil- I Piroblemia ©obnificăiriu - a fost In articolul „Tot povestea 242 Hectare (pe întreaga co­
deleneascâ, locul celor patru peste tot mult discutată. cu transportul păioaselor“ pu­ mună ,au fost cultivate 942
[ dă, un cetăţean se ducea Ia poştă , blicat în nr. 822 al ziarului no­ hectare ,cu cereale păioase).
. Aşa a pornit iniţiativa intro­ stru, a fost criticat tov. Ilian
I cu gînd să depună ceva. bani. La -j Dionisie, tehnicianul agronom Rămînerea în urmă a treie-
ducerii reţelei electrice la Cri- al comunei Călan, pentru fap­ rişului în comuna Călan, este
L un birou,- Mioriţa şi Doina scriau, -] tul că s-a întîrziat transportul urmare a faptului că batozele
cău, Ighiu,* Ighiely Ţeina, Şard, cerealelor de pe cîmp. Trecînd n-au lucrat din plin, mai multe
I] probabil ceva hazliu, că - atîta rîdeau 1 zilele trecute prin Călan, zile. Aceasta din cauză că ce­
Mioeşti, Galda de Jos, Oiejdea realele n-au fost transportate la
[ de răsuna sala. Cetăţeanul, un 'om ne-iam interesat din nou de timp de pe cîmp.
şi Bucerdea. Jntîi s-au, făcut so­ mersul treierişului.
[ oare ştia că funcţionarei îi place să j Concret. Batoza proprietaru­
cotelile cîţi bani sînt neoe- .Jntîmplarea. a făcut ca, toc­ lui Emilian Cimporescu, care,
!r fie dezmierdată, i se adrese]ază mai cînd ne pregăteam de ple­ în satul Grişeni, în ziua de 29
mieros. sari. -Sfatul .popular regional a care, să intre în birou tehni­ iulie, a treierat numai 806 kg.
cianul agronom. Obosit, noi zi­ Cauza ? !Lipsă de cereale; In
ţ — Tovarăşă Mioriţa, vreau . acordat, din buget o. parte din cem mai de grabă plictisit, ne-a 30 iulie a treierat 1.290 kg iar
privit lung şi după ce s-a con­ în 31 iulie 2.123 kg — tot din
[ mai depun ceva bani 1 ( sumia necesară. Mane parte din vins cine sîntem, a început să aceeaşi cauză. Menţionăm că
ne vorbească tot plictisit, dar această batoză, atunci cînd a
Deranjată, Mioriţa începu să: stri- ^ lucrări se vor executa prin cu un ton care lăsa să se în­ lucrat fără întrerupere, toată
trevadă că este supărat pentru ziua, a treierat peste 9.000 kg.
^ ge arătînd cu degetul spre casă : -j •că a fost criticat. Ba, a cău­ Cam aceeaşi situaţie s-a petre­
tat să ne şi documenteze că lu­ cut şi la batoza S.M.T.-ului
[ — Vino la orele 16,001 Acum a ) C U I sc ta termina Ird c rip l crurile nu stau tocmai aşa cum care lucrează în satul Batiz.
s-a arătat în ziar. In zilele de 30 iulie, 1 şi 2 au­
[ trecut de 3,00115) . .j gust, a treierat abia 13.961 kg,
In ce măsură sînt adevărate cu toate că norma zilnică de
Hei. De neuitat sînt paginile [ La orele 16/00, cînd a venit din j In Cat ? lucru a batozei este de 14.000
cele spuse de el, se powle ve­
care descriu figura lui Antonio ^ nou, ia-o de unde nu-i. Noroc că dea din următoarea situaţie. kg-
Cele trei batoze din comună, Nici nu este de mirare că
Gramsci şi prietenia lui cu To­ ^ altă funcţionară a binevoit să exe- '! Pe semne ţăranii muncitori din trebuie adunat. Cum se simt oare care au început să treiere încă
gliatti, ca şi acelea care vor­ [ cute operaţia în carnetul de C.E.C. ] comuna Cut nu şi-au pus această ţăranii muncitori din această comună de la data de 28 iulie, pînă în ţăranii muncitori din Călan au
besc despre valul de mînie ca­ [ al cetăţeanului respectiv. In acest j întrebare. Nu şi-au pus-o desigur cînd văd că, în întreg raionul, nu­ 12 august, au treierat cerealele întîrziat să transporte cerea­
re a cuprins întreaga Italie la f timp, la bibliotecă, Mioriţa şi Doi- -j nici organizaţia de bază şi nici sfa­ mai griul lor a mal răm as pe de pe o suprafaţă de numai lele de pe cîmp. La gazeta de
vestea tentativei de asasinai I” na stăteau la taifas, fără să bage ) tul popular. Ce aşteaptă oamenii din cîmp ? Cum se simte organizaţia de
r în seamă pe tinerii veniţi să îm- ) această comună, nu .se ştie. Ştiut es­ bază şi sfatul popular ?
împotriva acestuia din urmă. te însă că toamna bate Ia uşă, că
De-a lungul celor aproape [ prumute cărţi. 1 în curînd vor începe lucrările din Timpul este înaintat. Nu se mai
cam pania1 de toamnă, iar în Cut poate aştepta nici o zi. Trebuie să
400 pagini, în faţa cititorilor se L După cele arătate, credem că e ] treierişul .nici nu a început ca lu- se pornească şi în Cut cu toate for­
p de prisos să mai atragem atenţia Jîieţi, deşi batoze există. S-a treierat ţele ia adunatul griului de pe cîmp
desfăşoară firul unei vieţi în­ ( sfatului popular comunal şi con- i pînă acum doar recolta de pe 27 hec­
tare din cele 630, cîte au fost cul­ şi ,!a grăbitul treicrişului. Organiza­
chinate triumfului leninismului [ ducerii oficiului raional P.T.T.R., ) tivate cu grîu. Cîmpul este plin cu
grîu şi nimeni nu se gîndeşte că ţiei de bază şi sfatului popular le re­
în mişcarea muncitorească ita­ [ pentru a satisface dorinţa celor două ]
vine sarcina să se ocupe cu toată
liană şi internaţională, luptei L- tovarăşe, lăsîndu-le la...taifas. 1
^ răspunderea de această problemă.
pentru pace şi socialism. i Z. OSWALD .J
h coresponden1t
376 pag. lei 11,50
L
perete a organizaţiei de bază
P.M.R. şi a sfatului popular,
unde ar fi trebuit să apară mai
la examinarea muncitorilor din totul propunerea, recornan dînd multe articole scrise de ' clini­
raza de aotiivitate a S.M.S. ca an "tarea şi manipularea apa- cianul agronom, în legătură cu
campania de treieriş, n-a apă­
Inovatorul Aron Ban cm É» rut nici unul. La data de 13
şi lucrarea sa august (în plin tre:eriş), la a-
ceastă gazetă erau expuse: o
aceleaşi posibilităţi de a face peraţie, ia făcut cuplarea braţuj penaţii în oare oonstă de altfel listă cu despăgubiri ale
nadiofotografi'i de calitate. lui de la piramida micro, pen-i inovaţia. A.D.A.S.-ului şi afişul .„Să cul­
tru ia‘ executa mişcări sincro­ tivam plante de nutreţ în mi­
In ce constă inovaţia ne, oentrînd apoi tubui de- ia- ia­ Rezultatul experienţei rişte“.
panatul RECAS pe ecranul pi­
Ajungînd la această conclu­ ramidei micro. După ce a fă­ Convins că via .reuşi, ia ..cerut Acestea sînt numai cîteva
zie, şi-a stabilit definitiv com­ să facă o experienţă în depla- fapte care dovedesc că şi în
binaţiile pe care le avea de fă­ prezent, în comuna Călan e-
cut. Astfel, a făcut demontarea lii xistă o slabă preocupare pen­
diafragmei aparatului RECA'S, tru grăbirea treierişului şi că
tehnicianul agronom Dionisie
Ilian, s-a supărat fără motive,
S. BARBU
—O -
Gesfionari sau . . .
de poziţia iniţială (în clişeul Muncitorii .au fost examinaţi în ratului să se facă de către ca­ plim băreţ
nr. 1 Aron Banciu execută de­ serie (vezi fotografia nr. 3), fă- drele centrelor M.R.F. în cola­
montarea diafragmei şi răsuci­ cîndli-li -se microradiofotografii. borare cu cadrele unităţilor lo­ Pe Nicolae Eremia şi Marin
rea tubului). După această o- cale, . pentru valorificarea la Buzăţoiu, conducerea coopera­
Cînd a luat primele clişee să maximum a aplanatelor existen­ tivei din Răhău i-a numit ges­
eut toate acestea, :a trecut la a- sare. Dr. Con stan tinescu medicul le developeze, pe faţa lui Aron te şi acest sistem să fie aplicat tionari la cele două magazine
samblarea completă pentru a f'tiiziolog al regiunii, a aprobai Bianciu, se întipărise o umbră la toate unităţile ce au posibi­ din sat. Numai că ţăranii mun­
putea începe examinările. (Vezi ca laborantul Aron Banciu să de emoţie, iar cînd au fost de­ lităţi. Referatul arată, printre citori nu le spun gestionari, ci
clişeul nr. 2. In stingă aparatul se deplaseze pentru e x p e rie n ţă velopate, el nu mai putea de bu­ altele, că această inovaţie per­ plimbăreţi, pentru că le arde
RECAS, iar în dreapta pirami­ la Orăştie. mite să fie executate 100— 150 mai mult de plimbare, decît de
curie. Inovaţia sa reuşise. Cele nadiofotografii pe oră, la poli­ treabă. Şi pentru a avea timp
da micro). I,ată-1 dar pe A. Banciu, por­ 1.800 examinări făcute în 12 clinici, dispensare, spitale, etc. mult de plimbare, ţin maga­
nind spre Orăştie cu piramida ore, erau de. aceeaşi calitate ca şi că din punct de vedere calita­ zinele mai mult închise. Cind
Ore în şir, Aron Bancîu a aparatului M.R.F. Aci, fâcînd şi cînd ar fi fost făcute la De­ tiv nu este nici o diferenţă fa­ ştiu că orarul prevede „des­
va, cu întregul aparataj M.R.F., chis", oamenii vin să cumpere
stat lingă aparate, le-ia 'studiat, ¦asamblările amintite, a trecui primit din import. ţă de aparatele clasice. ce le lipseşte, şi... cumpără da­
pînă cînd a făcut calculele săne1T­ că ai de unde. Lacăt la uşă.
cesare şi operaţiile arătate, o- Un referat care confirmă De altfel, la conferinţa de Aşteaptă ă t aşteaptă, pe urmă
pierd răbdarea şi pleacă. Vin
Diate fiind rezultatele expe­ microradiofotografie, ţinută la alţii care păţesc la fel. Şi tot
rienţei, propunerea tov. Banciu cam aşa în fiecare zi.
a fost studiată la Institutul de Institutul de Itiziologie, Centrul
Ce are de spus conducerea
itiziologie Bucureşti (Sectorul M.F.R. Deva a fost evidenţiat cooperativei. Nu crede că ar li
cazul să le dea oficial drumul
de radiofolograf ie) care, prin pe ţară pentru această inova­ să se plimbe în voie ?
referatul său, a aprobat înt-ru-
ţie a laborantului Aron Banciu.
R. BUDIN