Page 63 - 1957-08

Nr. 835
R A ID -ANCHETA
fV W / ^ \ W ^ / » / V V W / ^ V V W l/W W s A < V W
Fapte îmbucurătoare
Am vizitat mai multe magazine
de confecţii şi îmbrăcăminte. Cel mai
bine se prezintă magazinul nr. 1
(gestionar ioan Tomuş). Mărfurile
sînt bine aranjate în rafturi, iar
fiecare articol are pre{ul pus în
dreptul său. Un lucru foarte îmbu­
curător este şi atitudinea corectă pe
care o au vînzătorii acestui maga­
zin faţă de cumpărători.
Aceleaşi cuvinte de laudă se pot
spune şi despre salariaţii magazinu­
lui de „Ţesături" din Piaţa Liber­
tăţii şi ai magazinului de confecţii
din O.M. unde-i gestionar tovarăşul
Ladislau Weiss.
Un depozit murdar,
mărfuri lipsă şi preţuri
NEAFIŞATE
La magazinul alimentar nr. 11 din
O M., gestionarul Adalbert Laszio
ne-a primit nu prea bucuros. Şi
probabil, ştia el ce ştia. In depozi­
tul de la subsol, ne-a Intîmpinat un
miros greu de brinză alterată, Lasz­
io ne-a informat repede:
— Aşteptăm comisia să încheie
proces verbal de scădere. Pînă a-
tunci, n-avem ce-i face...
Gestionarul n-avea ced face. Dar
brînza făcea -muşte, muşte care apoi
se împrăştiau în tot depozitul, în
magazin. Se poate oare atîta ne­
glijentă ?
După ce am mirosit „cartea de vi­
zită“ a depozitului, restul a fost u-
şor de constatat. Ambalaje aruncate
la întîmplare, butoaie ;goale azvîr-
lite într-.un colt, sticle stive, ală­
turi borcane cu gem, pline de praf
şi cite altele. De departe se vedea
mina de „gospodar“ a gestionarului.
Priveliştea din depozitul de la sub­
sol ne-a făcut să urcăm repede în
magazin. Acolo, ne-au aşteptat al­
te surprize. Tocmai atunci un cetă­
ţean voia să cumpere nişte con­
serve de carne.
— N-avem, i-a răspuns scurt vîn-
zătorul. •
— Atunci nişte biscuiţii a mai
încercat cumpărătorul.
Vînzătorul a zîmblt cu „milă“,
şi-a răspuns tot atlt de sc u rt:,
— N-avem I...
Am constatat apoj, c.^ ,din maga-
zin lipsesc de altfel şi alte mărfuri
solicitate mult ,de cumpărători, şi
anume, diferite sortimente de brîn-
zeturi, vinuri înfundate la sticlă,
halva, etc.
Ijn timp ce gestionarul ne spunea
mărfurile care îi lipsesc din magazin,
la raionul de mezeluri s-a iscat o
discuţie aprinsă între vînzător şi un
.cumpărător. Discuţia fusese stîrnită
!de faptul că slănina nu avea afi­
şat preţul. Acest fapt ne-a făcut să
cercetăm şi alte mărfuri şi să con­
statăm că n-au preţul afişat, nici
săpunul chinezesc, nici pastele făi­
noase şi nici altele.
Credeam că acestea vor fi ultimele
lipsuri ce le putem constata la a-
.cest magazin, aşa că am plecat.
!Ne-am înşelat însă. Ultima lipsă de
la acest magazin era lipsa orarului de
Politica trădătoare
de guvernele burghezo-moşiereşti
în scopul aservirii Romîniei faţă
de capitalul străin
După criza economică din
Î929—1933, burghezia dintr-o
serie de tari capitaliste porneş­
te cu furie ia instaurarea ¦dicta­
turii fasciste, în scopul pregăti­
rii celui de-al Il-lea război
mondial. Prin acest mijloc, im­
perialiştii urmăreau să înăbu­
şe orice luptă a popoarelor
pentru libertate, pace şi un trai
mai bun. Odată instaurat intr-o
serie de ţări, printre care şt ţa­
ra noastră, fascismul a desfiin­
ţat orice drepturi democratice,
!a dezlănţuit cea mai sângeroasă
şi mai barbară teroare împotri­
va maselor, a dat capitaliştilor
Şi moşierilor mină liberă în in­
tensificarea exploatării. Instau­
rarea fascismului în Germania,
a agravat pericolul de război
care ameninţa pacea în Europa.
Răspunderea pentru extinde­
rea fascismului şi pentru de­
clanşarea celui de-a! Il-lea răz­
boi mondial, o poartă în ace­
eaşi măsură monopoliştii din
Statele Unite, Anglia şi Franţa,
care, prin capitalul lot, !au spri­
jinit aducerea' la putere a hitle-
rismului în Gvmaniu, finan-
ţînd totodată refacerea şi dez­
funcţionare, de a cărui lipsă, nu
ştia nici gestionarul.
Nu sînt aprovizionate
cu mărfuri de sezon
La cele cîteva bufete pe care
Te-am vizitat, a fost constatată lip­
sa unor produse alimentare, care în
acest sezon se cer din abundentă.
Este vorba în primul rînd de roşii,
ardei :graşi şi salată de vinete.
In cîteva bufete — cum ar fi de
!pildă „Crişul", „Rusca" — se gă­
seau în ziua de 14 august, doar
4—5 roşii puse pe o farfurie în ga­
lantar şi cam atît. Mai era alături
o altă farfurie cu 100 sau 200 gra­
me de salată de vinete, care s-a
vîndut însă în 5 minute. Şi con­
sumatori care cereau aceste mărfuri
erau destui. La alte cîteva bufete se
găseau roşii strivite, care ar putea
fi întrebuinţate pentru gătit, dar ni­
cidecum pentru consumul lor Ia un
bufet. Se găseau în schimb cutii cu
conserve din abundentă, unele din
ele chiar alterate, care în aceste
zile cu călduri mari, >nu se cer sau
se cer foarte puţin.
Ne punem întrebarea: nu se gă­
sesc pe piafă asemenea ;produse a-
limentare ? Şi gestionarii bufetelor
„Ardealul“ şi bufetului nr. 2 din
Piaţa Nouă, respectiv Petru Tat şi
Mihai Roşu ştiu că ele găsesc.
Dar ei nu ştiu probabil că pentru
aceasta este nevoie de !un .pic de in­
teres.
De asemenea, în majoritatea bufe­
telor nu se găseşte brinză telemea.
Şi cu acest produs bufetele ar pu­
tea fi aprovizionate, dacă ar exista
!interes.
O problemă este şi aceea a bău­
turilor. La bufetul „Ardealul", de
pildă, din iarnă, stau j \ un raft 69
sticle cu rom superior, Ia preţul de
vînzare de 52 lei sticla. Din aceste
cantităţi, pînă la data de 14 au­
gust nu s-a vîndut nici măcar 100
de grame. In afară de faptul că ast­
fel stau blocaţi de atîta timp ap-
proape 4.000 de lei, acest rom pu­
tea ,fi trimis la alte bufete unde are
cerinţă. In schimb, la bufetul „Ar­
dealul“ nu se găseşte, de multă
vreme, ţuică de prune, tescovină
sau sortimente de vin cu 6 sau 8
Iei litrul, băuturi care se cer zilnic.
La o cercetare pe care am făcut-o la
depozitul central de băuturi al
T A P L Hunedoara, am constatat
,că aceste băuturi se găsesc. Deci,
vina nu poate fi decît a gestionarului
de la bufetul „Ardealul", care deşi
se plînge că lipsesc băuturile amin­
tite, nu se interesează pentru ca ele
să fie aduse la bufet.
Frigidere... calde
Grădina restaurantului „Metalul“, a
restaurantului „Ciuperca" şi bufetul
„Poiana“ au frigidere mari, foarte
arătoase şi seamănă formidabil în­
tre e le ; sînt încărcate cu roşii, sa­ înaintea noastră, în bcelaşi maga­
lam, caşcaval, mă rog, de toate. Un
singur lucru nu au, nu au viată, a-
dică nu funcţionează. Aşa se face
că alimentele sînt de multe ori de
o calitate dubioasă, trebuindu-ţi un
curaj deosebit pentru a le con­
suma...
Şl mai este ceva, care, e drept,
nu are nici o legătură cu frigide­
rele, dar este în legătură cu felul
voltarea rapidă a industriei de
război germane şi sprijinind în­
tărirea poziţiilor Germaniei în
numeroase ţări, printre oare şi
Romînia, ţări care furnizau ma­
teriile prime şi produsele agri­
cole, necesare pregătirilor de
război. In perioada anilor 1933
—1937, poziţiile capitalului mo­
nopolist din Romînia legat de
capitalul străin s-au întărit. In
!937, 3 la sută din totalul so­
cietăţilor pe !acţiuni, cu un ca­
pital de peste 100.000.000 lei,
deţineau 47 lia sută din capita­
lul tuturor societăţilor pe ac­
ţiuni. Industria rcmînească era
dominată de un număr restrîns
de trusturi şi carteluri legate
de capitalul străin, în special de
cei englez, francez şi american.
Industria siderurgică şi me­
talurgică, inclusiv extracţia mi­
nereurilor fieraase, era domi­
nată de întreprinderile „Reşiţa“
şi „Malaxa“, care ocupau pu­
ternice poziţii monopoliste, ex­
tracţia şi industria metalelor
nefferoase — de întreprinderea
?.Mica“, industria cărbunelui —
de întreprinderea „Petroşani“,
industria textilă de concernele
DIN
TREBUIE
.-roooooooooooooooooos
In ziua de 14 august a.c., redac fia ziarului nostru, In colaborare cu
organele direcţiei regionale de miliţie, a întreprins un raid-anchetă .prin’j
magazinele comerţului de istai şl ale Trustului alimentaţiei publice, dini
oraşul- Hunedoara, cu scopul de a scoate la iveală unele lipsuri care se?
mai manifestă în buna deservire a consumatorilor, în aprovizionarea cu\
mărfuri de sezon, în felul de păstrare a mărfurilor în depozite şi magazii.
Raidul nostru a constatat atît lucruri îmbucurătoare, cit şi multe lipsuri, j
de a căror lichidare, organizaţiile co merciale respective şi secţia corner- <
cială regională vor trebui să se ocupe în mod serios. Iată pe scurt cîteva j
din constatările noastre:
5',OOOOOOOOOOOOO00 oo
cum se prezintă ospătarii de Ia
„Ciuperca“ în faţa consumatorilor.
Bluzele sînt ca şi feţele Je mese, ca
şi buoătăria. Adică, murdare...
La aprozar, ghiveci u-i care le aveţi.
preparat
Iată-ne la centrul de desfacere nr.
6 Aprozar, faţă în faţă cu magazi­
nul de confecţii nr. 1. Frumos arată
pe din afară acest centru. Proaspăt
¦vopsit în verde, încăpător şi ademe­
nitor. Doar că unele din mărfurile ex­
puse pentru vînzare şLau trăit de
mult traiul. Dovleceii şi roşiile sea­
mănă a ghiveci gata preparat. Ges­
tionara unităţii, tovarăşa Cristina
Crişan, argumentează că dovleceii şi
roşiile stricate nu Ie-a scos din raf­
turi, fiindcă... n-a avut timp !
In acelaşi timp, chioşcul nr. 25
Aprozar din Piaţa Libertăţii pune în
vînzare cartofi cît nucile de mai,
deşi în depozit se găsesc mari can­
tităţi de cartofi de mărime şi căli­
tă!- corespunzătoare. Dar gestionara
Ioana Făşcota a găsit de cuviinţă
că e prea obositoare deplasarea pînă
la depozitul de aprovizionare. Fie, că
şi distanfa e m are: 3C0 m etri!
Controale şi oontroaie
Prin magazinele vizitate, am răs­
foit şi cîteva registre unice de con­
trol. Şi nu mică ne-a fost mirarea
cînd am văzut că unele constatări
ale !controlului obştesc şi ale inspec­ trebui să se intereseze de lucrul a-
ţiei comerciale de stat, sînt în con­
tradicţie cu realitatea. De pildă, Ia
magazinul alimentar nr. 11 din
O.M., inspectorul comercial de stat
•Ştefan !Dumitrescu constatase la
data de 30 iulie, că .„magazinul e
!curat, satisfăcător aprovizionat, s-a
procedat îa verificări". Atît. Reali­
tatea este însă cea arătată în raidul
de faţă. La fel, o echipă a contro­
lului obştesc, a .constatat cu o zi
zin, că „sînt afişate preţuri Ia toa­
te mărfurile“. Această afirmaţie este
cu totul eronată, întrucît , la multe
mărfuri preţurile nu erau afişate.
Asemenea constatări .liniştitoare,
lăudăroase, consemnate în registrele
unice de control, am mai găsit şi
la magazinul de textile din O.M. şi
la alte magazine, bufete şi restau­
rante.
Oare organele controlului obştesc
şi ale inspecţiei comerciale de stat
sînt create pentru a vedea în roz
neregulile din magazinele alimentare
şi de produse industriale, ori pentru
a constata realitatea şi a o sezisa
forurilor competente pentru a se lua
măsurile cuvenite ? Credem că me­
nirea lor este de a scoate la iveală
toate lipsurile care contravin bunei
deserviri a consumatorilor şi a in­
sista pentru ca măsurile de îndrep­
tare să fie cît mai urgente şi cît
„Buhuşi“ şi „I.T.A.“, industria
petrolului — de trusturile „As-
Lra Romînă“, „Steaua Romînă'“,
„Romîruo-amarioană“, „Creditul
minier“, şi de alte cîteva între­
prinderi mai mici etc. Majori­
tatea marilor întreprinderi ro-
mîneşti erau grupate în carte­
luri. In 1937 funcţionau 98 de
carteluri, care grupau aproxi­
mativ 1.600 de întreprinderi,
reunind 53 la sută din forţele
motrice ale industriei romîneşci.
De !remarcat este faptul că trus­
turile şi cartelurile din Romî-
nia erau strins legate de cinci
!nari bănci, oare, la rîndul lor
erau aontrolate de mari
bănci engleze, franceze şi
americane. Acestea, împreu­
nă cu banca naţională, doini nan
întreaga viaţă economică a ţă­
rii. Vorbind despre condiţiile
create de către guvernele bur-
ghezo-moşiereşti, şi în special
capitalului american, este sufi­
cient sa arătăm doar progra­
mul partidului naţional-ţără-
nesc, care preconiza egalitate
de tratament a capitalurilor
străine şi romîneşti îh faţa le­
gilor şi a administraţiei“. Pe
Jl s o c ia l is m u l u i Pag. 3
Solemnitatea
dezvelirii
Monumental ui
L IC H ID A TE ! Eroilor Patriei
o oo oo oo oo oo-oo-oo-otfi nu există o „magazie“ în felul celei ¦tionari nu ştiu cum să-l rupă. Stau Simbătă dimineaţa a avut loc în
de la „Retezatul“. Cîteva mii de Ji­ în aer, cum s-ar zice. Piaţa Eroilor solemnitatea dezvelirii
gări şl alte cîteva mii de cutii cu Monumentului Eroilor Patriei ridicat
chibrituri, sînt ţinute într-un pod, Soluţia e simplă : plase de sîrmă in amintirea luptătorilor neînfricaţi
supraîncălzit în timpul căldurilor şl la ferestre. împotriva fascismului, pentru liberta­
supraudat în timpul ploilor. Deci, pe­ tea şi independenţa ţării noastre.
ricolul de a fi provocat un Incendiu, Fiarele...
datorită chibriturilor care sînt ţinute La solemnitate au participat tova­
la temperaturi ridicate, nu este de­ In depozitul magazinului gestionarei răşii: Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-
parte. Dar pentru a ajunge :în acest Keih, alături: de slănină, marmeladă, secretar al C. C. al P.M.R., Chivu
pod trebuie să fii un adevărat echi- conserve, paste făinoase, tînjesc după Stoica, preşedintele Consiliului de
Tibrist şi un mare alpinist. Cîteva scă­ aer zece fiare de călcat. întrebarea Miniştri al R. P. Romîne, Gheorghe
ri abrupte, înguste de abia .poţi pune se naşte de la sin e: ce caută aceste... ^postol, generai de arm ată Emil Bod-
pe ele .talpa piciorului, te duc în te­ fiare, într-un depozit alimentar ? năraş, Nicolae Ceauşescu, Alexandru
ribilul „depozit“ al bufetului. Şi aici, Moghioroş, Constantin Pţrvulescu,
gestionarul Petru Tat a sezisat con­ !Răspunsul gestionarei e clar: „La membri ai Biroului Politic ăl C.C.
ducerea T.A.P.L., dar !rezultatul a preluarea gestiunii de la cooperativa al P.M.R., Dumitru Collu, , Grlgore
rămas .acelaşi. „Înfrăţirea“, în august anul trecut, Preoteasa, Leonte Răutu, general co­
împreună cu celelalte am moştenit lonel Leontln Sălăjan, Ştefan Voitec,
şi aceste fiare de călcat“. membri supleanţi ai Biroului Poliţie
ai C.C. al P.M.R., Ianos Faze&is,
In urma acestui fapt (caz poate Viadimir Gheorghiu, secretari ai C.C.
CO-OOOOOO CO-OO-OO-OO-Oc unic în istoria alimentarelor hune- al P.M.R., Alexandru Bîrlădeanu, vi­
dorene), la un magazin alimentar cepreşedinte al Consiliului de Miniş­
mai eficace. Aşa că, tovarăşii din s-au vîndut... fiare de călcat. Ce-ar
controlul obştesc şi din inspecţia co­ spune tovarăşul Szaloşy dacă aceste... tri, I. Cozma, FI. Dănălache, Elena
mercială de stat, mai multă exi- fiare, !înfierhîntate de atîta aşteptare,
g-n(ă în exercitarea atribuţiunilor pe ar !porni-o într-o bună zi spre biroul Lascu-.Iordăchescu, P. iLupu, M. Mu­
dînsului ?
jic, Paul Niculescu-Mlzil, ing. Popa
In ciuda curselor
Despre depozitarea Cauze şi efecte Gherasim, C. Scarlat, Miron Şerban,
In acelaşi mpgazin în bunp !înţele­ Ghizela Vass, membri ai C. G. al
mărfurilor la bufete Oraşul tineretului — impropriu spus gere cu neglijenţa conducerii maga­ P.M.R., Avram Bunaciu, secretarul
— exceptînd cele cîteva blocuri în­ zinului O.C.L. Alimentara, trăiesc de Prezidiului Marii Adunări Naţionale,
La bufetul T.A.P.L. „Retezatul“ tinse spre Chlzld, e format din ba­ această dată nişte adevărate fiare. dr.Volnea Marinescu, Gh. Gaston
din Hunedoara, într-o magazie îîn răci. Magazinele alimentare, împreu­ Sînt şobolanii. Deşi gestionara, cu a- Marin, Marcel Popescu, ,A. Vijoii, mi­
care abia ar putea încăpea doi oa­ nă cu foate... angaralele (depozite jutorul a două curse face adevărate niştri,, M. Gh. Bujor, acad. prof. dr.
meni, sînt depozitate tot felul de de mină, depozite), domiciliază tot în masacre în neamul şobolănesc, nu N. Gh. Lupu, C. Paraschlvescu-Bălă-
produse alimentare. Sacii cu ţigări barăci, fapt din care urmează şi con­ poate prididi. Atraşi de atîtea bună­ ceanu, Romulus Zăroni, !membri în
stau peste pachetele cu slănină, iar secinţele... tăţi... .alimentare, şobolanii nu se Prezidiul Marii Adunări Naţionale, A.
acestea — la rîndul lor — sînt aşe­ lasă. Deşi cu mari jertfe, ei asaltează Mălnăşan, adjunct al ministrului Afa­
zate peste sticlele cu vin şi ţuică. Să „Mai multă lumină“ totuşi noapte de noapte magazinul. cerilor Externe, ing. A. Viădoiu, pre­
nu mai vorbim de neorînduiala în şedintele Comitetului executiv al Sfa­
care aceste sticle cu băuturi sînt aşe­ A spus-o Goethe. O spune şi ges­ Sînt avantajaţi şi de faptul că ba­ tului popular al Capitalei, conducători
zate. In afară de aceasta, în aşa zisa tionara Clara Kein de la magazinul raca e construită pe piloni, lucru care ai instituţiilor centrale de stat şi ob­
magazie a bufetului, inu există nici alimentar, denumit ,„La fete“ (spiri­ face ca la o depozitare masivă a şteşti, oameni de artă şi cultură, zia­
un pic de aerisire, ceea ce constituie tul de observaţie al locuitorilor O.T.- mărfurilor, să se nască pericolul pră­ rişti romîni şi străini, precum şi de­
o condiţie favorabilă pentru ca pro­ ului, a botezat astfel magazinul, da­ buşirii duşumelei (la ziua raidului, legaţii ale oamenilor muncii de la
dusele alimentare depozitate să se al­ torită exclusivei deserviri feminine şi sacii cu făină ameninţau să umple marile întreprinderi şi instituţii din
tereze. Iar muştele circulă în voie pes­ în ciuda firmei mari cît toate zilele). groapa de sub magazin). Capitală.
te ‘toate aceste alimente. Poate că aici Şi ar spune-o oricine ar intra în ma­
ar avea de spus un cuvînt, Sane­ gazinul gestionat de tovarăşa Kein, Majoritatea problemelor semnalate Erau prezenţi de asemenea generali
pidul, care, în ultimul timp, nu prea cît şi în cel gestionat de tov. Ion îşi au izvorul în lipsa spaţiului cores­ şi ofiţeri superiori ai forţelor armate
a onorat cu prezenţa sa acest bufet. Schuster. punzător. Deşi s-au făcut dese sezi- ale R.P. Romlne, foşti comandanţi de
sări, cei în sarcina cărora revenea mari unităţi care au luptat pe fron­
Gestionarul Cornel Bota a sezisat Ferestrele, aproape toate acoperite rezolvarea acestora, au întreprins
în nenumărate rînduri conducerea cu rafturi, face necesară folosirea be- prea puţin. Problema spaţiului comer­ tul antihitlerist, generai-colonei Iacob
T.A.P.L. Hunedoara, pentru a lua curilor electrice în plină zi. Peste a- cial corespunzător, e acută la ora
măsuri ca spaţiul în care sînt depo­ cest lucru se mai poate trece cu ve­ actuală în Oraşul tineretului. Rezol­
zitate mărfurile, să fie mărit. Dar nu derea. in depozite însă, în al fetelor varea se vrea grabnică, şi în acest
l-a auzit nimeni. Sau dacă cineva a în special, nu se poate trece... Nu sînt sens, conducerii O.C.L. Alimentara-Hu-
auzit, nu s-a luat nici o măsură. nici becuri. nedoara îi revine sarcina de a in­
Conducerea T.A.P.L. Hunedoara ar sista la forurile care ar putea rezol­
întrebăm conducerea O.C.L. Ali­
cesta. mentara : n-ar fi cazul să se facă va această problemă. Avînd spaţiu
lumină ?
Credem că este necesar ca în ma­ corespunzător, se vor evita pe viitor
gaziile unde sînt ţinute produsele a- Aer, muşte... toate aspectele negative care nu fac Teclu, adjunct al ministrului Forţelor
limentare să fie instalate cel puţin cîte cinste comerţului nostru socialist. Armate ale R.P. Romîne,generalii lo­
un ventilator electric şi să se ame­ Atît în magazine cît şi în depozite,
najeze măcar o fereastră cu plasă de se constată, şl nu la o prea adîncă cotenenţi Mircea Haupt şi C. Verdeş,
sîrmă, care să permită primenirea observaţie, două lucruri; lipsa de aer generali maiori C. Bodea, C. Şandru
şl prezenţa muştelor.
.aerului. şi I. Enescu, general de arm ată în
Ca să ai aer, deschizi ferestrele. rezervă Vasile Atanasiu, amiral in re­
Lucrurile nu stau mal bine nici Ia zervă P. Bărbuneanu, generalii colo­
Deschizînd ferestrele, intră muştele. E nei în rezervă Costin lonaşcu şi
bufetul „Ardealul". Aici, nici măcar
un cerc vicios pe care respectivii ges- Victor Dombrovschi, generalii loco­
'<¦JHKţî iHr.fVA»» %-f, tenenţi în rezervă Ilie Creţulescu şi
¦v w v S C U R T E C O N C L U Z I I I. Popescu, general maior în rezervă
' Raidul-anchetă întreprins de redacţia noastră a constatat, după cum aţi văzui mai sus, o seamă de Mihail Mailopol şi alţii.
lipsuri destul de grave. Multe se daioresc gestionarilor magazinelor, bu felelor, restaurantelor, multe orcane­
lor lor tutelare. Ce esie necesar să se facă pentru ca toate aceste nereguli să rămină doar amintiri ? In primul Au fost de faţă şefii .unor misiuni
and trebuie traşi aspru la răspundere gestionarii care nu-şi ţin magazinele curate şi sancţionaţi atunci cînd
faptele sini mai grave, merglndu-se plnă la eliberarea lor din această muncă. Apoi, forurile tutelare (O.C.L diplomatice acreditaţi la Bucureşti,
produse industriale, O.C.L. alimentara, O.C.L. aprozar şi T.A.P.L.), care au ;în depozite mărfuri ce se cer de că­
tre consumatori, să le dea drumul de urgenţă spre vînzare, iar dacă nu ,le au, să facă demersuri spre a le ataşaţi militari şi alţi !membri
primi. Aprovizionarea magazinelor trebuie să stea -mereu •în centrul atenţiei conducerilor organizaţiilor comer­
ciale. Esie necesar de asemenea ca organele de -control să fie mult mai exigente. Oameniimuncii Le-au în­ ai corpului diplomatic.
credinţai tovarăşilor din controlul obştesc sarcina de a scoate la iveală lipsurile din comerţ. Nu le esie îngă­
duit, nimeni nu le permite, să .vadă „în roz" unele nereguli ce le îniîl nesc prin magazine, depozite, magazii. in Piaţa Eroilor era aliniat un
Acest lucru trebuie să fie clar tuturor celor pe \care oamenii muncii i-au învestit cu dreptul de a controla uni­
tăţile comerţului de stat. batalion de onoare format din sub­
In ce priveşte starea igienică a magazinelor, organele sanepidului regional au multe de spus. Se vede unităţi de diferite arme, cu 'muzică
însă treaba că acestea stau la umbră. In nici un registru •unic de control n-am putut descoperi, nici cu lupa
măcar, un singur cuvînt din care să ne putem da seama de existenţa sanepidului. E necesar să mai spunem şi drapel. .. :
că trebuie să iasă de urgenţă pe teren?
Era de asemenea aliniat un deta­
Şi ar mai fi necesar să exisie mai multă dragoste de muncă la toţi acei care lucrează in comerţ si in
localurile de alimentaţie publică. Dacă aceştia vor munci cu tragere de ini mă, dacă vor avea grifă de mărfurile şament ai !gărzilor munelţoreşti
pe care le gestionează, şi dacăvor fi ajutaţi de organele tutelare in ce priveşte aprovizionarea, cu siguranţă i» •
că multe lipsuri se vor lichida, iar condicile de sugestii şi reclamaţii vor deveni inutile, sau, cel mult; utile
pentru sugestii. înarmate.
La ora 9 au sosit în Piaţa Eroilor
conducătorii partidului şi guvernului.
Preşedintele Consiliului de Miniş­
tri al R. P. Romîne, tovarăşul Chivu
Stoica, a primit raportul comandan­
tului batalionului de onoare !şi a tre­
cut apoi în revistă batalionul, după
care a rostit o cuvîntare.
baza acestui program de înro­ bruarie 1929. Convenţia a avut americană“, filială a monopo­ panate, maşini, motoare etc., a-
bire economică a ţării noastre drept rezultat scumpirea chibri­ lului „Standard Oii of New Jer- părînd ou îndîrjire interesele
faţă de capitalul străin s-a a- turilor, închiderea fabricilor de sey“, „Unirea“, „Concordia“, monopolurilor străine şi în a-
juns pînă la concesionarea im­ chibrituri din Cluj şi un deficit „Steaua Romînă“ etc. oest domeniu.
portantelor întreprinderi ale sta­ al exploatării, de 150 milioane
tului capitalului american, en­ lei. Exportul de cereale era con­ In importul de autovethfeo-
glez şi franoez. Aplicarea prin­ centrat în mîiniie a trei mono­
cipiului „egalitate de tratament De !asemenea, contractul cu poluri străine „Dreyfus“, „Com­ le dictau două mari !monopoluri
legal şi administrativ pentru societatea „Internaţional and pania continentală de export“ cu renume mondial : „Ford“ ca­
capitalurile indigene şi străine“, Telegmaph Corporation“ din New (capital anglo-frainoez) şi ,,Bun- re !avea în Romîniiia o fildia.lă cu
s-a transformat de fapt în su­ York, pentru concesionarea te­ -ge“ (capital olandez). Aceste acelaşi nume şi monopolul „Ge­
bordonarea intereselor econo­ lefoanelor, care a fost promul­ monopoluri se uniseră într-un neral Motors“, care avea subor­
miei naţionale,, intereselor trus­ gat la 3 iulie 1930, sau con­ cartel pentru exportul de cerea­ donată societatea „Leonida“. A-
turilor amerioane şi engleze, tractul privitor la pavaraa şose­ le, cartel oare dicta preţuirile de ceste monopoluri au împiedicat
lei Bucureşti—Braşov încheiat cumpărare a cerealelor pe piaţa crearea în ţana noasttă a unei
Ţara era apăsată de povara cu firma „Steward şi Parkers internă. industrii oare să producă ma­
datoriilor externe.. Numai Ame- Hd“ din Londra 1930, precum şini, filialele lor ooupîndu-se
ricii, în 1926, Romînia îi dato­ şi contractul pentru construirea Exportul de lemn şi produse doar cu montajul !autovehicofe­
ra 40.000.000 dolari. a 130 km de -şosele, încheiat lemnoase eria concentrat aproa­ lor, ale căror piese drău im­
în 1931 cu firma suedeză pe în întregime în mîiniie mo­ portate din străinătate.
Dintr-o statistică burgheză, „Svenskia Vogokt ee Voiaget“ nopolurilor italiene, elveţiene
publicată pentru anul 1927, re­ societate finanţată tot de bănci etc., care se ocupau în bună In importul de chimicale e-
iese că în industria petroliferă amerioane etc. măsură şi de exploatarea resur­ xercita o influenţă foarte mare
capitalul romînesc contrată 37 selor de lemn. trustul german „I. G. Farben-
la sută din producţia totală a Comerţul exterior al Rornî- industrie“.
ţării, în timp ce restul !de 63 la niei burghezo-moşiereşti era şi In ceea oe priveşte impor­
sută era controlat de capitalul el efectuat de societăţi care do­ tul, volumul şi structura aces­ In importurile de textile dic­
străin. împletirea exploatării minau în diferite ramuri ale e- tuia erau de asemenea dictate de tau monopolurile engleze şi
capitalului străin cu cea a ca­ conomiei ţării. Aceste societăţi, marile societăţi din diferitele franceze.
pitalului autohton, făcea ca si­ determinau volumul şi structura namuri ale economiei naţionale,
tuaţia maselor să fie din oe în comerţului exterior al ţării, e- îndeosebi în industrie, oare erau Subordonarea economică faţă
ce mai grea. fectuau operaţiuni comerciale în filiale ale unor monopoluri stră­ de capitalul străin, împletită cu
măsura în care-şi asigurau pro­ ine sau societăţi dependente de exploatarea de către capitalul
Acest fapt poate fi ilustrat nu fituri maxime, neţimînd seama asemenea societăţi. autohton a dus !a jefuirea ne­
numai pe baza împrumuturilor, de necesităţile reale ale econo­ miloasă !a maselor muncitoare
ci şi pe baza contractelor şi a- miei ţării noastre. Societăţi ca „Uzinele de fler din Romînia.
cordurilor economice, încheiate şi domeniile din Reşiţa“, uzi­
între statul bupghez romîn şi Exportul de produse petroli­ nele metalurgice din Copşa Mi­ Din cele relatate, se poate
celelalte state. In !acest sens se fere care în anul 1938 repre­ că şi Gugir, dependente mai a- vedea că guvernele burghezo-
poate vorbi despre „Convenţia zenta circa 45 la sută din toi ies de grupul monopolist „Me­ moşiereşti au dus pe toate tă-
dintre Casa autonomă a mono­ exportul ţării, era concentrat tropolitan Vidhers“ (Anglia), şi rîmurile o politică şi activitate
polurilor regatului Romîniei“ şi în mîiniie monopolurilor străine de grupul „Morgan“ (S.U.Â.), potrivnice intereselor poporului
societatea „Svenskia Tandsticks c a : „Astria Rornîhă“ cea mai iocieităţile dependente Titan— nostru muncitor.
din Stockholm“, pentru conce­ mare societate petroliferă din Madnag, Călan, Astra-vagoane,
sie rea chibriturilor pe timp de Rolhînîia, filială a monopolului Unio, Astna-Braşov, IA R . Bra­ VICTOR BADĂU
30 de !ani, încheiată la 2 fe­ „Royal Dutch Shell“, „Romîno şov ele., dictau în importul ro­
lector la Institutul de mine
manesc de metale fieîoâse, a-
Petroşani —
NiCOLAF. POPON
directorul şcolii serale economice
de partid, Petroşani