Page 65 - 1957-08

car

PROLETARI DIN TOATE TÂRNE UNIŢI VA I

¦RM ÜcdMi Trăiască poporul rom in şi minorităţile naţionale care, in strînsâ *
unire frăţească, urniînd cu încredere politica leninistă a Partidului *
Anul IX. Nr. 836 Muncitoresc Romin, au creat orînduîrea democrat-populară şi con­ i
struiesc cu succes socialismul. *
iiii¦ii — — ZgEWMBM— l
Trăiască şi să se întărească unitatea de nezdruncinat a poporu­ i
lui romin şt minorităţilor naţionale, unitatea întregului popor în ju­ *
*
rul partidului şi guvernului! *
»
(DIN CHEMĂRILE COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUN­ *
CITORESC ROMIN LA A XUl-a ANIVERSARE A ELIBERĂRII PATRIEI) *
*
»

*

wo a ra r** .':i 4 pagini 20 bani

Miercuri 21 august 1957

* -» • •»•-'»'¦ •I '

)r »¦#*•«0»-.»fr. 3 n e nl ti e ji z i l e i 2 3 PclaAniuficgaruesal munci — chezăşia accesului

r' Angajamente în acMatea organizaţiilor de partid

Colectiviştii I

împart avansul

de 4 0 la sută De ia subredacţia noastră voluntară îndeplinite Măreţele sarcini ce stau în DU.MITRESCU PETRE sportului subteran, a aprovizio­
de ia uzina „Victoria“ Găian faţa parr-bidului nostru în peri­ secretar al comitetului regional nării locurilor de muncă cu ma- .
In ultimele zile, gospodăriile a- Angajamentul reînnoit, luat oada actuală impun îmbună­ teriale necesare, la repartizarea
, gricole colective din regiunea In fruntea înfrecerii de muncitorii secţiei laminoa­ tăţirea continuă !a metodelor de de partid — Hunedoara justă a membrilor de partid pe
rî noastră au început să împartă re a Combinatului siderurgic muncă în activitatea organiza­ locurile de muncă. Toate aces­
4 avansul de 40 la sută. Printre a- La secţia furnale, ca de altfel şi în celelalte secţii ale uzinei, apro­ Hunedoara, în cinstea zilei de ţiilor de partid, cer o organiza­ în Moomlrea planurilor de tea au determinat o creştere
| cestea se numără şi gospodăria pierea marii sărbători a eliberării face ca întrecerea socialistă să se 23 August, adică de a da 1.000 re, planificare şi conducere con­ muncă, este că !aceste planuri serioasă !a producţiei şi o depă­
j colectivă din Rapoltu Mare. desfăşoare cu şi mai multă intensi tate. Furnaliştii de la ambele fur­ tone laminate peste plan, a fost cretă în toate sectoarele de ac­ trebuie să fie rodul gîndirii co- şire a indicilor de plan.
nale, muncesc cu rîvnă pentru a se situa în fruntea întrecerii. realizat. Printre schimburile tivitate. leotive, ceea ce dă posibilitate
T Realizlnd In acest an o produc­ fruntaşe în producţie, se poate organizaţiilor d>e partid să !sta­ Meritul comitetului de partid
ţie medie de 2.000 kg grîu la Organizîndu-şi mai bine mun ca, colectivul de muncitori ce deser­ număra şi cel condus de Con­ Conducerea şi organizarea bilească cele mai corespunză­ constă în faptul că nu s-a mul­
hectar, la avansul de 40 la sută, veşte furnalul nr. 1 este în fruntea întrecerii. In perioada 1—16 august stantin Petru, care a îndeplinit muncii politice şi economice, nu toare măsuri, oare să fie în con­ ţumit numai cu elaborarea ho-
colectiviştii au primit 4 kg grîu inclusiv, ei au elaborat peste pre vederile planului de producţie o can­ planul în proporţie de 107,7 la se poate înfăptui fără o cu­ cordanţă cu cerinţele muncii
şi 1,50 lei la zl-muncă. De remar­ titate considerabilă de fontă. sută, urmat de schimbul lui noaştere temeinică !a probleme­ practice din viaţa întreprinde­ tăririi. Accentul s-a pus pe în­
cat este faptul că în acest an, Gheorghe Andrăşescu, cu o rea­ lor ce le ridică construcţia so­ rilor, instituţiilor şi satelor, sta­ drumarea continuă a organiza­
gospodăria colectivă din Rapoltu Furnaliştii din echipa condusă de maistrul losif Ştefănescu şi-au lizare de plan de 107,6 la su­ cialismului în toate domeniile bilindu-se în mod concret ter­ ţiilor de bază, sprijinirea aces­
Mare a mal împărţit două avan­ depăşit planul cu 18,45 la sută, cei din echipa maistrului losif Bîrlea cu tă. Pe întreg sectorul laminoa­ de !activitate, fără o riguroasă menele îndeplinirii fiecărei sar­ tora pentru ca în planurile lor
suri băneşti; unul în valoare de 8,24 la sută. iar cei din echipa mai struiui Francisc Deutsch cu 2,4 la re, s-a obţinut, în intervalul de planificare a tuturor acţiunilor cini în parte, precum şi cadre­ de muncă să'-şi prevadă obiec­
sută. 1. DUDAŞ la 1-16 august, o realizare de în funcţie de importanţa lor. le oare trebuie să organizeze tive concrete, legate de locul
t 4 lei şi altul de 6 lei la zi muncă. plan de 106,7 la sută. de producţie, iar sarcinile ce
* Familia colectivistului Romulus î Reduc rebuturile De aceea, trebuie să se dea o izvorăsc din hotărîriie adună­
1 Mlhai, a primit la avansul de 40
* la sută 1.464 kg grîu şl suma de Colectivul secţiei tur- 3,5 la sulă. La sortimen- nul de producţie cu 27 MARIN GHEORGHE atenţie deosebită planificării rezolvarea acestora. rilor generale să fie repartizate
notorie tnttmpină cea de iul radiatoare, unde se la sută, iar cei din e-
ÎT 514 lei, iar a colectivistului A- a 13-a aniversare a eli- produceau de obicei cele chipa lui Constantin Cre- corespondent muncii, atîl în domeniul activi­ De aceea, hotăririte stabilite pe membri de partid şi contro­
lexandru Muntean, 1.017 kg grlu berării patriei noastre cu nai multe rebuturi, in fu au redus rebuturile tăţii de partid, cît şi în cel e- în planurile de măsuri ale or­ lat îndeaproape felul cum sînt
ţ şi 340 Iei. realizări însemnate in această perioadă, ele au cu 8 la sută, depăsin- Noi apartamente oonomic. ganelor locale de partid, trebuie duse la îndeplinire.
producţie. Pină in ziua !ost reduse cu aproape du-şi in acelaşi timp p!a- pentru siderurgişti să fie formulate cu multă gri­
5,500 kg. grîu de 16 august, planul la 5 la sută faţă de pro- nul cu 30 la sută,. Rea- Experienţa îndelungată a Elaborarea hotăririlor nece­
la zi-muncă producţia iurnafă pe in- centul admis. Uzări însemnate au obţi-
ireaga secţie a !ost rea- m i şi fur;nâtarn din e- Printre noile construcţii ridi­ muncii de partid şi îndeosebi jă, bine gîndite şi studiate, pen­ sită o studiere temeinică a pro­
lizat in proporţie de Turnătorii din ¦echipa cate in oraşul Hunedoara de aplicarea creatoare a experien­ tru ca ele să răspundă unor blemelor. La aceasta trebuie a-
Gospodăria agricolă colectivă 1,n03o,n9 ,Ia sujia-. lui Qheorghe Vucsia, de ,,
„6 Martie“, din Turdaş, a reali­ l,a sortimentul. rad,iato, are, chipele lui Francisc. Ma- către Trustul 4 construcţii, şan­ ţei gloriosului partid Comunist necesităţi reale şi să cuprindă trase cadre, de specialitate ca­
zat în acest an o producţie me­ Pe întreaga secţie, in- au redus rebuturile ou
die de 2.421 kg grlu Ia ha. Acest tre 1— 13 august, rebu- 11 la sută sub procentul z'ru?a Nicoac Dumi­ tierul O. AL 1, se numără şi al Uniunii Sovietice, la condi­ sarcini şi măsuri posibile de rea­ re, cu multă grijă şi spirit de
lucru a făcut posibil ca la avan- turile au fost reduse cu admis şi au depăşit pla- tran 4e la soriimeniu!
J sul de 40 la sută, să se împartă î tuburi. blocurile 43, 50, 52 şi. 54. De ţiile ţării noastre, a dus la .per­ lizat. Numai !aşa o măsură lua­ răspundere, să vină ou suges­
4 5,500 kg grîu Ia zl-muncă.
6 curînd. d e au fost date in folo­ fecţionarea continuă a muncii tă pe înţelesul celor chemaţi tii, soluţii şi propuneri posibile
¦ Colectivistul losif Barlok, care
* a lucrat numai cu soţia in cadrul sinţă muncitorilor siderurgişti. de organizare şi planificare, iar s-o pună în practică, are pers­ de înfăptuit. Aceasta încă nu-i
*i
î gospodăriei, a primit ca avans de Blocul 54 a. fost terminat, cu concomitent cu aceasta, la îm­ pective să fie înfăptuită la timp suficient, deabia după aceea în­
* 40 la sută cantitatea de 1.200 kg
j grlu, Iar familia colectivistului 130 zile înainte de termen. Me­ bunătăţirea întregii munci a or­ şi ou rezultate. cepe organizarea muncii pen­
ţ Wicolae Mihai a primit 1.260 kg *
Succesele m oniorilor ritul esle al brigăzii de teneal­ ganelor şi organizaţiilor de Experienţa practică a orga­ tru traducerea în viaţă .a hotă-
tori, condusă de Gh. Corn, care nizaţiilor de partid din regiu­ rîrilor luate. Asigurarea aplică­
La atelierul de montaj sosesc zilnic de gătit cu 28 la sută, la cazane pen­ a reuşit să reducă t.imgul. de partid. nea noastră, !a confirmat pe de­ rii întocmai a măsurilor sta­
piese pentru asamblarea şi montarea tru băi cu 18 la sută, iar la tucerie execuţie al Intrărilor cu aproa­ Una din prevederile Hotărîri i plin, că există posibilităţi reale bilite cere un control riguros la
cazanelor de încălzire centrală a so­ sanitară cu 10 la sută. pe de două ori. de îmbunătăţire continuă a me­ oare, cadrele care sînt chemate
belor şi maşinilor de gătit, tuceriei Biroului Politic al C.C. al să execute !aceasta, să nu se
sanitare, cazanelor pentru băi, ra­ De la sortimentul cazane pentru P.M.R. privind noua formă de mulţumească numai ou consta­
diatoarelor etc. Mentorii şi ceilalţi încălzire centrală . se evidenţiază e- tări şi sezisări, ci ele trebuie
T grlu. * muncitori din atelier dau bătălia pen­ chipa montoruiui Ioan Drăgan, echi­ în contul organizare a aparatului de par­ todelor de planificare a muncii. să organizeze, împreună cu or­
tru a monta cît mai multe produse pa lui Emil Negrea de la sobe. şi ma­ lunii octombrie tid, şi a metodelor sale de mun­ In ultimul timp au fost scoase ganizaţiile de partid, îndepli­
I Pentru întreţinerea animalelor — $ ca acestea să fie livrate cît mai re­ şini de gătit şi echipa de montori a că, este şi îmbunătăţirea con­ în evidenţă metode bune, con­ nirea întocmai şi la timp a ho-
pede beneficiarilor. lui Ilie Dobeştean de la cazane pen­ Ip cinstea Iul 23 August munci­ tinuă a planificării muncii. De crete şi operative în activitatea tăririlor luate. Pentru aceasta,
¦ proprietate personală, de curînd j tru băi, care-şi depăşesc planul" cu torii forestieri au tot mai multe şi aceea, este necesar să se acor­ multor organizaţii de partid, A- este necesar să se ţină..-o. evi­
in lupta pentru îndeplinita şi de­ 10—15 !a sută. De asemenea, - se • e- de o atenţie deosebită .acestei cestea au dat posibilitatea ca, denţă permanentă a îndeplinirii
j s-a împărţit colectiviştilor 15 kg î păşirea sarcinilor de producţie, men­ videnţiază brigada de femei condusă lor.
torii obţin succese însemnate. Astfel, frumbăse realizări. Astfel, la I.F.E.T.- importante probleme, deoarece prin generalizarea lor, să fie fo­
1 furaje (10 kg trifoi şi 5 kg b o r-, planul de producţie al atelierului, pe de fruntaşa în producţie • Iulian a Ro­ Sebeş, muncitorii au reuşit ca Încă numai aşa se va ajunge la o losite şi de alte organizaţii de In ultimul timp, Comitetul
perioada I—16 august, a fost depă- de la 20 iulie a.c. sş lucreze in con­ partid care nu reuşeau să facă orăşenesc de partid Hunedoa­
¦ ceag)-. ¦ şit la cazane pentru Încălzire cen- man, rare lucrează diferite piese pen­ tul lunii octombrie. In ultima peri­ îmbunătăţire esenţială a activi­ o planifioane sistematică şi mi­ ra a.obţinut o seamă de rezul­
4 tăţii organelor şi organizaţiilor tate pozitive în muncă şi a
tru turnătorie. rezolvat cu succes problemele
ţ Rezultate bune a obţinut In a- î oadă, productivitatea muncii a cres­ de partid. nuţioasă a muncii. economice ale întreprinderilor
cut cu 28,5 faţă de sarcina de plan,
* cest an şi gospodăria agricolă co- t Planificarea muncii, oare de Alegerea cu grijă ;a proble­ din raza lui de activitate. Acest
lucru nu ar fi fost posibil fără
* lectivă din Bretea Mureşană. La | datorită organizării brigăzilor simple altfel este şi o primă necesitate melor ţinîndu-se cont de impor­ o planificare justă a muncii şi
fără o urmărire permanentă a
| avansul de 40 Ia sută, familia co- \ tfală cu 32 la sută, la sobe şi maşini I. CRAŞCA şl complexe de pe Valea Sebeşului şi în munca politică, face posibil tanţa lor, de !anumite cauze şi hotăririlor şi a măsurilor sta­
din raza sectorului Zlatna. Printre repartizarea justă a forţelor de deficienţe din procesul de pro­ bilite.
¦ lectivistului losif Stoenescu a pri- J echipele fruntaşe se număra echipa i care dispun organizaţiile de
J mit 1.548 kg grîu şi suma de | Cărbune peste plan condusă de Sicote Petru, la corhă- partid şi asigură îndeplinirea ducţie, dă posibilitate organelor Nu în acest fel procedează
o 2.322 lei, iar a lui Petru Oana a ţ nit lemn rotund, răşlnos şi Culda cu succes a hotăririlor partidu­ de partid să ia măsurile cele Comitetul raional de partid Ha­
* primit 1.794 kg griu şi 2.691 lei. t In ajunul marilor sărbători, rită a li se aduce toată lauda. mai corespunzătoare, menite să ţeg, oare, deşi alege just pro­
muncitorii fac bilanţul activită­ Mineri ca Florea ŞiTn care lu­ losif. blemele ce trebuie analizate şi,
‘. * | crează la abataj-cameră,' Florea Trebuie de asemenea, evidenţiată lui şi guvernului, în toate do­ prevină şi să lichideze lipsurile. în multe cazuri stabileşte mă­
ţii şi suoces-elor obţinute Este şi Mifioc de la abatajul frontal, meniile de activitate. Bine ia procedat Comitetul ra­ suri corespunzătoare, ou ţoa­
« La împărţirea avansului de 40 ? normal ca acum., în preajma zi­ Andron David de la înaintare, munca rodnică a echipelor de plu­ le acestea nu reuşeşte să or­
lei de 23 August, cînd întrece- au îndeplinit planul în proporţie taşi de pe Valea Sebeşului, conduse Pentru ca organizaţiile de ional de partid Petroşani, oare, ganizeze controlul şi urmărirea
* la sută, colectiviştii din Hârău ra- t¦ rea socialistă a atins perioada de 136 la sută, 129 la sută şi de tov. Popic Ion. partid să poată conduce întrea­ !amalizînd deficienţele oe frînau aplicării !acestora.
*t ii,onul lila, au primit 3,100 kg grîu j de vîrf, să consemnăm nume de respectiv 132 la sută. Aceştia ga muncă şi penit.ru ca să albe realizarea sarcinilor de plan în
sînt numai cîţiva dintre cei care ANGHEI. CONSTANTIN garanţia că nici o problemă im­ întreprinderile carbonifere din Aşa s-a petrecut cu hotărtrsa
f la z/-muncă, iar cei din Spini, ra-t muncitori care întîmpină marea se străduiesc şă dea patriei>cît corespondent portantă nu va scăpa din preo- Valea Jiului, a dezbătut aceas­ luată, privind repartizarea
mai mult cărbune. membrilor comitetului pentru a
i ionul Orăştie 4 kg grîu la zi-1 sărbătoare cu cele mai bune re- CU NOI SUCCESE ouparea lor, este necesară des­ tă stare de lucruri cu activul răspunde de cîte o întovărăşire,
zultate în muncă. V. A. făşurarea activităţii în mod pla­ de partid şi a luat măsuri co­ hotărîre. care dacă ar fi fost
* muncă. ţ respectată întocmai, ar fi dat
La mina Ţebea există mulţi
ţ fruntaşi în producţie, care me­ Şi muncitorii, tehnicienii şi nificat. In planul de muncă, or­ respunzătoare care, în scurt ( Continuare in pag. 3-a)

ceilalţi salariaţi ai întreprinde­ ganizaţiile de partid pot să sta­ timp, iau dus la o îmbunătăţire
rii I.G.O. din Sebeş întîmpină bilească obiectivele cele mai im­ simţitoare a muncii. Drept ur­
cu noi succese în muncă ziua portante 'de oare se vor ocupa mare a acestor măsuri, Comite­
de 23 August. In ourind ei vor într-p !anumită perioadă de tul de .partid de la mina Pe-

termina primele două bazine de timp, obiective ce se desprind trila a analizat la rînclul său,
baie şi înot !ale băilor Sebeş, din sarcinile generale trasate cauzele oare determină rămîne-
care !au fost lăsate în părăsire de hotărîrile şi directivele par­ rea în urmă a unor sectoare de

de acum 20 de ani. tidului, ţinîndu-se cont de con­ producţie. Pe baza analizei fă­

Locuitorii oraşului Sebeş, ti­ diţiile concrete ale specificului cute, a luat hotărîri care au dus
neri şi vîrstniei vor avea la
dispoziţie bazine modeme, pla­ muncii. la o mai bună organizare a

Ceea oe constituie esenţialul procesului de producţie, a tran­

jă de nisip, oabine, solare şi

chiar un bufet cu răcoritoare. SĂ N E jC U N O A Ş TEM R EG I U N E A
De asemenea I.G.O. va da în

folosinţă atelierul de pretabri-

oate, unde se vor putea confec­ PARING U L
ţiona tuburi din beton, borduri,
plăci, garduri. In curînd va fun­
cţiona şi un atelier de. tîmplârie,

înzestrat cu utilaj modern. Un munte mult îndrăgit şi cunos­ unele cu ghiaţă pină vine alt În­ rişul fiind abundent, nu de puţine
cut în amănunt .de locuitorii din jur. gheţ. Aşa sînt lacurile Roşiile de ori te poţi întîlni faţă în faţă cu
N. ZACHIU în fiecare simbătă sute de muncitori sub vîrful Mîndra, tăuj Mijii, iar ursul. La om nu se dă şi fuge, bi­
corespondent

A p o rtu l mineri, tineri şi vîrstniei, femei şi cel mai mare Iac din masiv este neînţeles nu recomandăm celor ce
bărbat', cu raniţele în spate pornesc Cilcescu l), marele bazin de alimen­ eventual l-ar întîlni să dea cu pie­

in o v a to rilo r către Parîng. Numeroşi cetăţeni din tare şi de origine al rlului Lotru. tre după el.

întreaga ţară vin să ne cunoască Vîrfurile cele mai însemnate sînt: Pe culmile abrupte şi stincoase

s id e ru rg iş ti frumosul Parîng. Ca aşezare geo­ Atîndra 2529 m, Cîrja 2504 m şi Pa­ ale Slivei, în căldările de sub Cîrja

De !a înfiinţarea sa şl pină grafică, el face parte din Carpaţii rîng 2175 m. şi Mîndra, capra neagră saltă din
acum, cabinetul tehnic al Com­
binatului siderurgic Hunedoara meridionali şi, anume, din ultima Pină la altitudinea de 1600—1700, stîncă în stîncă, se adapă din apa
a obţinut o serie de succese, parte a meridionalilor dintre OH masivul este îmbrăcat cu păduri rece de cleştar şi paşte iarba grasă
fapt care a dus la creşterea pro­ şi Dunăre, in topografia locului, el întinse. La poale, mesteacănul şi fa­ şi fragedă a pajiştelor alpine.
Dna din preocupările de seam ă ale colectiviştiijr din Simeria Veche, este cultivarea legumelor. Din ducţiei şi a productivităţii mun­
cii, la creşterea salariului mun­
recoltele bogate obţinute, gospodăria colectivă a valorificat pină în prezent legume în valoare de peste 27.000 lei. citorilor. Este interesant de a- se află între obîrşia Lotrului şi gul, apoi sus moliftul şi juipenul, Din lacurile şi rîurile ce curg peste
rătat că în cei 7 ani şi 8 luni
In clişeu: Legumele recoltate sînt pregătite pentru transport. Fotografie de I Torok de Ia înfiinţarea sa, cabinetul Jiu, iar la nord între Sebeş şi cul­ cresc din abundenţă. In părţile al­ lespezi pieptişe, păstrăvi iuţi ca să­
tehnic a aprobat 1.094 de ino­
vaţii, toate fiind aplicate. Ast­ mile gorjene, la apus ţinîndu-se lanţ pine, flora caracteristică îmbodo- geata, zvîcnesc din viitoare, arcuin-
fel, combinatul, a putut acu­
mula economii antecalculate în cu Munţii Vulcanului. Este al doi­ beşte culmile. Foarte mult rodo- du-se argintii în bătaia razelor de
valoare de 44.269.518 lei, din
Se schim bă fa ţa o ra şu lu i care a plătit recompense în va­ lea tn înălţime după Făgăraş — dendron-frandafir de munte sau soare.
loare de 1.054.163 lei. anume vîrful Mfndra 2529 m, mai
Pe zi ce trece oraşul Hune­ bună gospodărire şi înfrumuse­ gropilor. Sînt în curs de rezol­ înalt dedt. Omul din Bucegi şi Pe- smirdar este floarea care îmbracă Din masiv au originea Lotrul, Jie-
doara devine de nerecunoscut. ţare a oraşului. vare împrejmuirea pieţei, repa­ Şi acum se manifestă acelaşi leaga din Retezat, cu 18 m. muntele ca un covor roşu. Sînt flo­ ţul, afluentul de seamă al Jiului,
Se înalţă noi. clădiri, se amena­ rarea instalaţiilor sanitare şi interes Ia cabinetul tehnic, un­ rile cele mai căutate pentru cea
jează parcuri etc. Printre realizările dobîndite curăţirea generală a localurilor de se primesc şi se discută noi Privit dinspre Petroşani, este ma- mai delicioasă dulceaţă sau cel mai Malcia, Slătinioara şi Sălătrucul.
în ultima vreme se pot enume­ internatelor, în vederea începe­ şi noi propuneri de inovaţii,
Comitetul executiv al sfatului ra : montarea unei staţii pentru je-stuos, dar totuşi domol. In partea ales ceai, preferat de drumeţii de Datorită frumuseţilor acestui colţ
oprirea autobuzelor, nivelarea GH. M.
popular orăşenesc, răspunzînd terenului viran de lingă şcoala de răsărit, ei are aspect frămîntat munte. de ţară turiştii din toate timpurile
medie de 10 ani, unde se va
chemării lansate de către Comi­ crea un parc sportiv pentru ca­ rii noului an şcolar, cît , şi alte şi sălbatec. Căldări glaciare, ase­ Pădurile nepătrunse adăpostesc l-au îndrăgit şi l-au cercetat, l-au
re s-au cărat circa 100 m.c. de mănătoare celor din Retezat, ascund mulţime de animale sălbatece, prin­ străbătut în lung şi-n lat. Pentru
tetul executiv al Sfatului popu­ pămînt necesar la înfundarea acţiuni de gospodărire şi înfru­ tre care ursul cafeniu, stăpînul ma­ ei s-au înfiinţat şi construit unele
lar al oraşului Cluj, a iniţiat o în sinul lor lacuri reci şi adinei,

serie de acţiuni pentru o cît mai museţare a oraşului. , •) (Cilcescu este numele adevă­ sivului Parîng. Nu-i zi de vară ca NIGOLAE ŞCHIOPU

GH. MARINOVICI rat — majoritatea il denumesc insă să nu se audă de „moş Martin“.
corespondent
greşit Gîlcescu). Ciobanii au de furcă cu el. Smeu- (Continuare In pag. 2-a)

I- | | j t. ••* » 1- g..ft •I •C•• •f*•t**t*| | , | j c ( ¦!••* l