Page 66 - 1957-08

Pag. 2
Cu sprijinul muncii culturale Note din Petrila
De la înfiinţarea şantierului
naţional al tineretului de la Uri-
câni şi pînă acum, intr-un timp
destul de scurt, brigadierii au
obţinut frumoase realizări .în
producţie. Despre munca lor
rodnică vorbesc trofeele cîştiga-
te. Amintim:
Drapelul de şantier frun-
taş pe regiune* câştigat în 1956,
în cinstea lui 7 Noiembrie.
Drapelul de şantier fruntaş
pe Trustul de construcţii, obţi­
nut pe trimestrul I 1957 ;
— Diploma de onoare a C.C.
al U.T.M. şi a Ministerului de
construcţii, obţimută tot în •tri-
mestful I 1957, pentru ciasifi-
carea jae locul II pe ţară ;
Drapelul de şantier frun­
taş pe capitală, adus de briga­
dierii care au lucrat pe şantie­
rul „Casa Scînţeii“;
— Drapelul de şantier naţio­
nal de' tineret fruntaş pe ţară,
primit acum cîteva zile,
i Cum s-a ajuns aici?
Drumul nu a fost uşor. La
chemarea U.T.M.-ului, pe şantie­
rul de la Uricani, au venit ti­
neri entuziaşti din toate colţu­
rile ţării, care au adus cu. ei obi­
ceiuri, înclinaţii, concepţii şi ca­
ractere diferite. Mulţi dintre ei
mal trăiseră viaţa de colectiv,
lucraseră pe la alte mari şan­
tiere naţionale. Alţii, însă, pu­
ţini ce e drept, au adus cu ei
tendinţe de individualism, apu­
cături şi deprinderi deosebite,
neobişnuinţa de a .munci şi trăi
în colectiv, etc. Natural că u-
nui asemenea conglomerat de
tineri, i-a trebuit o intensă şi
sistematică educaţie. Comitetul
U.T.M. de la şantier, sprijinit
de organizaţia de partid a şan­
tierului, şi-a îndreptat întreaga
atenţie înspre .acest scop.
Intre metodele cele mai rod­
nice folosite pe şantier pentru
educarea tinerilor şi îndeplini­
rea în termen a lucrărilor con­
tractate de la întreprinderea 5
construcţii din Urioani, pe lîn­
gă munca politică, a fost des­
făşurată o susţinută muncă cul-
tural-artistică,
Ajutor preţios
• Peste zi, tinerii lucrau la
construcţii, la săpături, la spri­
jiniri dq maluri, la betonări, în­
treţineri de drumuri etc. Sea­
ra, se grupau în jurul forma­
ţiilor artistice ce prindeau fiin­
ţă pe şantier, ori la club, unde
piteau cărţi şi jucau şah. Una
din primele formaţii artistice ce
a început să muncească pe şan-
tier, a fost brigada artistică de
agitaţie. Ea a avut un rol de
seamă în modelarea tinerilor.
Programele satirice nu uitau
să „scarmene“ atitudinile de
lene şl chiul, neglijenţa şi in-
Despre
' Litiaza urinară sau „piatra la ri­
nichi“ cum se numeşte în popor, a-
ceastă afecţiune, este o boală carac­
terizată prin formarea de concreţiuni
în căile urinare a unor elemente care
se găsesc în mod normal în urină
în stare solubilă (uraţi, oxalaţi, fos­ sau repetată.
faţi, carbonali), dar care în anumite
condiţiuni devin insolubile şi se pre­
cipită. De obicei, boala apare Ia o
vîrstă între 30-60 de ani; uneori poa­
te apare chiar la copii. Boala este
mai frecventă la bărbaţi, decît la
femei.
S im ptom atologia litia zei
u rin a r e
La unii bolnavi nu se prezintă nici
un simptom, piatra descoperindu-se
accidental la o vizită medicală. La
alţii, boala se manifestă prin dureri
continui, dar de intensitate redusă,
surde, idealizate în regiunea lombară se recunosc cînd sînt . eliminaţi prin
(şalelor) uni sau bilaterale, dureri
care iradiază în jos spre vezica uri­
nară şi se însoţesc de micţiuni (u-
rinare) frecvente.
Simptomatologia clasică a bolii o
formează aşa numita „colică renală“
(o criză dureroasă atroce). Această
colică renală se instalează de obicei
brusc în urma unor eforturi fizice
îndelungate, călătorii lungi cu diferite
vehicule.
Bolnavul este agitat, anxios, palid,
transpiră, urinează des o urină cla­
ră sau cu singe. Apar şi fenomene
reflexe ca ; greţuri, vărsături, oprirea la şi călătoriile cu autovehicule.
scaunelor şi vînturilor, puls accele­
rat' etc. Temperatura este normală,
iar dacă apare înseamnă că s-a supra-
adăugat o infecţie a căilor urinare.
Durata crizei este de 24 ore, după
care se poate termina brusc sau lent,
printr-o emisie abundentă de urină
clară sau cu mucus, sînge şi une­
ori şi pietre. Elipiinareă de nisip uri­ tre formate din uraţi. In caz că
nar sau pietre (fâlculi), este simp­
tomul ce] mai important în diagnos­
ticul bolii. Cînd calcului (piatra) es­
te aqgajat în ureter, fără a se eli­
DRUM UL SO C IA L ISM U L U I '¦ Nr 836
ssm ss
SĂ NE CUNO AŞTEM REGIUNEA
dividualismul ce-şi făceau loc sub formă alegorică şi cu per- Despre harnicii mineri petri- ră, ca şi lucrări ale compozi­ PA R IN G UL
pe ici colo. sonaje de fabulă, leni, vorbesc mereu cu cinste torilor locali.
ziarele şi radio-ul. Să fie lău­ (Ormare din pag. l-a) )a oampionatelor de schi şi concursu­
Responsabilul brigăzii, care Intre tineri sînt acum mulţi daţi, o merită. De la începutul Orchestra clubului şi formaţia
este de altfel şi responsabilul jucători de şah — peste 30 la anului şi pînă de ziua lor, Ziua de estradă, dirijate de Iuliu Ho- cabane, cum este cabana Lonea în- rilor de specialitate, Concursuri ra-
cultural al şantierului, Petru sută. Intre cei mai buni şa- racek, vor prezenta un program tre Sebeş şi Parîng, cabana Rînca, !onafe, regionale şi republicane s-au
Sfîriogea, ajutat de comitetul hişti se află Gheorghe Dinu, minerilor, ei au scos din adîn- nou, cu participarea solistelor: desfăşurat şi se vor desfăşura şi in )
U.T.M., s-a dovedit a fi price- Ion Cristea, Ion Poienaru, Ni- Irina Molnar, Aurelia Borşa,
put; ca el şi ceilalţi tineri din colae Preda etc. * ' curi 17.200 tone de cărbune
peste plan. In -ziua aceea, zi legată de Lotru prin şoseaua alpină viitor. şJ
brigadă: Ioan Pătraşcu, Ale- In fruntea tuturor acţiunilor senină şi luminoasă, ochii lor Mariana Ionescu etc. Novaci—-Sebeş iar aproape de vîrful Actual, cabana Parîng are în
xandrina Bugiac, Rada Porojin ce prind viaţă pe şantier gă­ Parîng se află cabana „Paring“. gazdă excursiile de 10 zile eu .elevi”4iÍ. Í'
etc. luceau veseli, la întrecere par­ In cinstea lui 23 August, e-
sim pe Iosi-f Illeş, secretarul or­ că cu decoraţiile şj medaliile chipa de dansuri n-a rămas mai Actuala cabană este situată la 1575 din regiune. Pînă a c u m * s e r ii de
Rezultatele pozitive, obţinute ganizaţiei de partjd, pe Moopţă primite de Constantin Genuşe, prejos. A erescut numeric şi, pe
de brigada artistică de agitaţie Tudor, secretarul comitetului Jlosif Keiling, Nicolae Buciu- lîngă formaţia mixtă de dans in altitudine, pe versantul dinspre elevi, numărînd 780 tineri au sta« {
au .determinat comandamentul U.T.M. pe şantier şj pe coman­
Petroşani, mai precis,, pe piciorul [a cabană. • •Ş
taberei să înfiinţeze astfel de dantul taberei, Sigismurid Va- tpan, :Ştefan Tenkzler şi mulţi, compusă din 6 perechi, se pre­ prăpăstios al stinciior de către valea Marcajele din masjv, leagă Pe- I
formaţii artistice şi pe lîngă bri­ siu. mulţi alţii. găteşte şi noua formaţie de dan­ Izvorul. troşaniul de Sibiu, de Novaci şi de }
găzile de lucru. Astfel, în pre- Mult ajutor în educarea tine­ Cea de-a XlII-a aniversare a suri băieţeşti, cu jocuri romî- In viitorii doi-trei ani, se vor pune cabanele Oaşa şi Şurianu, Privind )
zent, pe şantier, activează^ pa- rilor din tabără l-au .dat gaze-’ eliberării patriei, minerii o în­ neşti şi dansuri ale minorităţi­
tru brigăzi artistiqe de agita- ta de perete, postul U.T.M. de tâmpină cu noi realizări în pro­ lor naţionale. bazele combinatului turistic de la de pe Parîng, de pe vîrfiiflle Cîrja ?
control, unde „Ilie Mistrie vede ducţie şi cu o temeinică pre,găti-
ţie. In ajunul fiecărei duminici, şi scrie“, nu s-a purtat cu mă­ Echipa de teatru face ultime­ Parîng, care să fie demn de renu- şi Mîndra, întîfneştî peisaje minu- ?
în tabără se organizează
mele şi căutarea ce i se dă de către nate. (•>
turişti şi schiori acestui masiv. Corn- Valea Jiului apare ca pe hartă, ca ?
„sîmbăta- brigadierului“, unde nuşi faţă de lipsurile brigadieri­ ¦rq, cultural-arţistică. le corecturi de regie la piesa binatui va putea adăposti cca. 250— privită din avion. In depărtare, tur- l
pe rîmT prezintă program cîte lor şi staţia de radioficare din .f . La .-.clubul minier, din Petri­ lui Caragile „O noapte furtu­ 300 turişti şi schiori. Totodată se va nurile şi coşurile Termocentralei O
una dintre cele patru brigăzi. tabără. la, fanfara, care a Tuat premiul noasă“ şi mai pregăteşte două
Uneori, au susţinut programe III pe regiune la concursurile scenete, sub conducerea lui Mi- ridica o cabană de joasă altitudine, Paroşeni, blocurile muncitoreşti din )
cultural-artistice şi în satele din împletind strîns munca poli­ celui de-al II-lea festival regio­ hai Drăgănescu, care este şi
jur. tică cu munca cultural-artîsti- care va face legătura cu cea de sus toate localităţile: Lupeni, Vulcan, {
că de masă, colectivul de con­
prin schilift, iar pipă la aceasta, o Petroşani, în roşiaticul cărămizii, )
şosea bine amenajată. Dacă acum, dau o îmbinare fericită în piesajul ¦>
ducere al şantierului de tineret nal al tineretului, repetă cu sîr- responsabilul artistic al clubu­ sule de turişti circulă zilnic prin Văii Jiului. -i e
Setea de cultură de la Uricani, condus de orga­ guinţă un repertoriu bogat, com­ lui. masiv, in anii ce urmează, aceştia Priveliştea construcţiilor paşnice,
nizaţia de partid, a reuşit să pus din lucrări clasice, potpu­ Despre pregătirile cultural-ar­ se vor dubla ş| tripla, iar masivul se îmbină de minune cu acăste
creeze un colectiv puternic şi riuri de muzică populară ro- tistice mai sînt încă multe de
Oprindu-se numai la activi­ Parîng va deveni un cenlru turistic culmi măreţe, pe' care saltă capra
tatea brigăzilor de agitaţie, nu unitar: frecventat/ neagră, unde odihna şi reconforta-
s-ar fi făcut prea mult. De a- c. s. mînească, rusească şi maghia- spus. La Petrila, producţia şi Pantele masivului, de către Pe- rea binemeritată te aşteaptă primi*
Povestea ulcioruluiceea, pe tabără, ,s-a înjghebat un o munca cultural-ârtistică se lea- troşani, sînt bune pentru schi. Iar- toare, întăritoare -şi îmbietoare la
gă strîns. na, activitatea turistică trece în cea muncă.
cor de 30 de tineri, o echipă 8
de dansuri alcătuită din 8 pe- ------------ ---
gOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOQOOOOOOOOOQO0<J00000000-0000000000 00 00 O00 00 op 8
g
rechi, o echipă de teatru, un 8 8
cerc topografic cu participarea 8 Of-, 8
a 30 de tineri, un cerc de ar- 8 cu apăV i 8 < d&
tă^plastică şi de creaţie corn- 8 8
pus din 38 de brigadieri, şi un g ,CE& M II S O C I» GOSPOD
colectiv care se ocupă de scrie- g In ’53 s-a înfiinţai ' în comuna era semănătoare. Cind a venit vre- g8
rea unui roman, cu subiectul 8 Bprăbant o întovărăşire agricolă. mea recoltatului, au văzut că firele g
inspirat din viaţa şantierului. 8 încă de pe atunci, losif Raf a re- de griu erau mai rare dccit trebuia. 8
La club se ţin conferinţe cu 8 !uzat să ţacă partedin iniovără- Alunci, s-au lămurit ei. Preşedintele ° Angajamentele devin fapte
teme felurite ca : „Tradiţiile de g şire, Spunea el tovarăşului Patriche O
luptă ale poporului romîn“, oManciurca, cind acesta a vrut să-l
făcuse in aşa jet, ca pâmimiil ace- g
„Lupta glorioasă a U.T.C.-ului 8lămurească, „eu sînt lămurit mai lora de la care a luat bam, să fie 8 Printre gospodăriile agricole legume şi zarzavaturi în va- pentru schimbarea animqlebr
loare de peste 20.000 lei, 600 kg slab productive (două vaci au
în anii ilegalităţii“, „Căile de 8 bine ca. tine”., Cine 'ştie în cel fel însăminţat din cantitatea de griu g colective care au răspuns la brinză, 200 kg lină şi 8 perechi şl fost schimbate).
de boi. Pe Ungă produsele pre-
reducere a preţului de cost“ etc. 8 era lămurit R aţii ce. se cuvenea celorlalţi. . 8 chemarea lansată de colecii- date, ei au mai contractat încă In vederea reducerii cheltu­
3 perechi de boi, 5.000 kg po­ ielilor de producţie, astfel In­
Tot la club se ţin informări 8 S-a glndit Raţ Trebuie arătat că 8 viştii din Pricaz, pentru titlul rumb şi 1.000 kg floarea-soare- cit ele să reprezinte cel mult
lui. 20 la sută din venitul global
despre situaţia politică şi in- g vreo trei ani, şi-n prcşediutele a in- 8 de „Cea mai bogată gospodărie al gospodăriei, colectiviştii au
Luînd din timp toate măsu­
ternaţională. o 1956 s-a M ărit frai în întovărăşi­ 8 colectivă" — se află şi gospo- folosit pe scară largă mijloa­
re cu suprafaţa g dări-a colectivă „Ogorul nou rile, s-a reuşit confecţionarea cele mecanizate la întreţinerea
Biblioteca taberei este mult 8să inlre ?ţ el in
căutată. Cele 4.200 de volume întovărăşire. Bine­ de 29 de ari, Nu g d -ln Simeria Veche. a 200.000 bucăţi cărămidă, din culturilor şi recoltarea lor. La
sînt citite cu mult interes de înţeles, înainte de se ştie prin ce mi- 8 Nu au trecut decît cîteva luni
racol, suprafaţa pă- 8
către brigadieri. In ultimul a intra, şira vîn-
mintului pe care 8 de tind colectiviştii din Sime-
timp s-au citit peste 450 de o dut pamîniul cel
cărţi.La concursul „Iub’ţi car- g bun cu 7 sau 8.000 de lei şi a o foloseşte Raţ, s-a mărit, depăşind J ria Veche au răspuns la che-
tea“ s-au înscris mulţi briga- L cumpărat de laEvq Orde'an, un pă- chiar 1 hectar. g mare şi multe din angajamen- care 100.000 bucăţi se vor vin­ prăşitul porumbului, de exem­
dieri, dintre care, mulţi au şi 8 "unt mai prost, cu 2.000lei. Cu ‘ întovărăşireai si-a făcut un fotul 8 fe[e iu a te [M?j f Qsf în fă p tu iie de şl 75.000 bucăţi se vor re­ plu, s-au folosit, prăşitorile me­
partiza după necesităţi colecti­ canice, fapt ce a dus la econo­
ajuns purtători ai insignei S acest pămîht a intrat în întovără- de bază în anul 1956. Nu contează 8g „Sintem de acord ca fondul viştilor. La fel ca şl în trimes­ misirea unui mare număr de
cit, dar contează faplul că, in lo- trul I, camioanele gospodăriei zile-muncă. iar recoltarea, ce-
„Prieten al cărţii“. 8 sire. cui acestui forţă, . există o chiian- g8 de ubuazzeă al gospodăriei să se
Pe lîngă club, se mai ţin re- o După ce a intrat, a ajuns prese-
cenz7ijij dOep cărţi. Ultimele recen- og ddiinntteellee îînnttoovvăărrăăşşiirriii.. VVăăzzîînndduu--ssee oo-- fţăă, reprezentind suma de 88U0U0 lei şi go udezvuonlte î/l aşa fel, incit valoa-
zii au .aviiLxa. obiect. „Roves- 8 mul Ia loc de ^runte> s'a gindif că semnaiă sec: W - 8 rea tui să crească în fiecare an s-au folosit pentru transporturi realelor păioase s-a făcut in
tea unui om adevărat“, ’ „La- 8 poate f a c e v r e a . ^i' a făcut. întovărăşim cm văzui cd liicrimb b Cu cel 'puţin 40.000 lei la fie-
777 _ « r . -v J — • '« ^ la diferite instituţii şi întreprin- cea mai mare parte cu sece-
nu merg tocmai bine. Akmcheitial 6 8 «•' :'>nî "A ' V ’U , , cători-legători. Rezultatul a fost
zăr de Ta Rusca“ ¦şi „Neamul o8 Era înainte de fiseumnănmaot.mentA¦cb-u¦um!n,'. deri, în perioadele cind nu au
şi-a zis omul, ar comisie şi l-au >dema-scat, pe ,preşe- g° care suta ue hectare teren asgri- m uit o „ __ , , „ , .1
şoimăreşti lor“. dinte. AM a mai lipsii. De-atunci, g8 col /. Ac..eJs.t1a“ a 'fost rrăăssppuunnssuull d u ce tucru in cadrul gospo-
De diuă ori, a fost organi- 8 .4 luat de !a Gheorghe Dan suma ca toate lucrările s-au putut. e-
zatt şsii ccoonnccuurrssuull „DDrruummeeţţiiii vvee-- 88® de 300 lei, iar de la Victor Rasu, ' Rat nu mai vorbeşte cu nimeni. Nu g colectiviştilor din Soneria Ve- Pentru a putea mări ferma fectua la timp şi in bune con­
seli“ ii mai mers la lucru, răminind ne- g che, la propunerea de gîşte, încă din acest an. co­ diţiuni.
nu şlim cit, pentru seminţe, ca să celor din
Pentru satirizarea lipsurilor După cîte se vede din cele
g !e insâmînfeze şi lor. Le-a insâmin- secerată o porţiune âe 14 ari. Aştcp- g p ricaz Ei s _m ţim f dp cuvint
şi năravurilor ce se mai ma- 8 -at’ dar 6llm- La început, întovârâ- Iau ceilalţi să vină preşedintele să-si 8 , , . . , „ lectiviştii au cumpărat 50 bo­ de mai sus, deşi a trecut un
« w . im ' t o A i L m . Alunii, | ba c h m a5 “ ' a; boci pe care îi cresc şi-i ţin timp relativ scurt de la data
nifestă încă pe ici pe colo la 8 ?itii nu Şlr atl dat seama de ce pre- cînd colectiviştii din Simeria
unii tineri, la club se prezin- o şedinţele Raţ le-a propus să însă- iniovărăşiţii s-au hoiărit să secere - Meniul. Pînă la această dată. Pen^ru prăsită. Celelalte ferme Veche au răspuns la chemarea
tă şi jocuri satirice originale ca g 'nînţeze griul cu nuna, cu ţoale ca de animale se vor dezvolta aşa colectiviştilor din Pricaz, totuşi,
ei, cu toate că din cauza întîrzic- ^ fondul de bază :al gospodăriei, cum s-a prevăzut în răspunsul
„Pericolul ursuleţului beat etc., ^ooooooocoooooooooooooooooooooooc. rii s-au pierdui 150-200 kg de griu. 8 s 'a m6rit CUpeste 100.000 lei
8 Dacă la lucru Raţ s-a lenevit (după 8 (au cumpărat 200 oi, cu 52.000
g cp a fpst demascat), cind a fost o lei, o moară cu ciocane cu la chemarea colectiviştilor din ei au realizat multe din anga­
litiazăurinară8 la. treier,iş, s-a prezentai. Dar şi a- 8 10.000 lei, Un elevator cu 2.000 Piicaz. Deja s-au luat măsuri jamentele luate.
8 ceastă prezenţă a fost limitală. A 8 /<•/ gţ un camion CU 40.000 lei).
stat. pînă a-treierai griul său şi apoi g Colectiviştii s-au ţinut de cu-
mina, apar dureri continui, intense, de fosfaţi se prescrie regim acidi g s-a aşezai, privind la ceilalţi, in 8 vînt şi în ceea ce priv.eşte con• M o$ m mm p o ffa M e.
cu exagerarea durerii şi eliminare ... ........ .. o^
de sînge prin urină, la orice miş fiant. g ii,nP ..ce lucrau. 8 tractarea produselor vegetale
care.
In timpul crizei,bolnavului i seg Poale, ar mai fi ceva' de spus, dar g gţ animale. Au predat statului
Criza dureroasă poate fi izolată
administreazăcalmante şiantispas- 8 să lăsăm pe preşedintele Raţsă-şi 8 pînă in prezent 10.000 kg griu. In căutarea ’
In caz că litiaza renală se supra- tice c a ; papaverină, atropină, nnoVvOo- g8 ffa/rzc-Zăi u„n "pfirmorcoers. 1'drleo fcîoÂniişpt/ifiiniiţ/Xă. 8g 1f.0fi0/,/0, kt g orz, aînitreaga can/u*-
infectează, apare febra, frisoane, iar g8 taie de cartofi de vară recot-
în urină, în afară de sînge, albúmi­ caină, iar în cazuri rebele, dilanden g ^
na şi pietre, găsim şi puroi.
atropin, clisme cu cloral liidrat etc ^ ’ unei camere de
lA i'MlMefflBIIn
Local se pun comprese calde în re >pooooooooooooooooooo oo ooocoooooooooocc tată de pe două hectare, alte
Complicaţiile litiazei urinare (piatră
la rinichi) s în t: ruperea ureterelor giunea şalelor. După trecerea crizei
(este foarte rară), anuria (oprirea to­
tală a urinării), ileus reflex (opri­ se pot administra medicamente dizol­ Din viata întovărăşirilor agricole Ei, cum era să plec? ţă pe la ora 10 (22). Acolo uride-i fostul io.
rea scaunelor şi vînturilor), hidrone- vante ale pietrelor ca : piperizina, acid
froza etc. Era şedinţă frate şi da- Repede mă lipii de to- cal al miliţiei.
Pietrele la rinichi se formează din timic, solvuric Cif etc. Ca tratament S e dezvoltă avutul o b şte sc .că era şedinţă, nu se varlşul ce măliniş- Repedeacolo. Foarte
precipitarea în anumite condiţiuni a hidro-mineral se indică folosirea cea
oxalaţilor, uraţilor, fosfaţilor, carbo- făcea doar să mă scol tise, infornjîndu-mă des- binevoitoare ne întîmpi-
naţilor sau acistinei. Pietrele de uraţi
!urilor diuretice şi a apelor alea întovărăşirea din Cut e tînă- ză producţia de pe un ha. cul­ şi să mă fac pierdut, pre camera de oaspeţi, nă o fetişcană.
line (Călimăneşti). ră. A luat fiinţă doar în anul tivat cu griu, adică peste 1.800
trecut. Cu toate qcestea şi-a kg griu şi producţia de pe Am stat pînă la ca- — Mergem la sfat, a- — Nu, nu-i aici, to-
Intervenţia chirurgicală se face nu­ dezvoltat simţitor fondul de ba* 0,50 ha. porumb.
mai atunci, cînd nu putem obţine ză. In prezent are ca proprie­ păt. Mă lot uitam eu la colo-i camera, — mă in- varăşi, tot la sfat e...
rezultate prin tratament medical şi tate obştească a întovărăşiţilor Văzînd reruitateie întovărăşi­
este totdeauna indicată cînd avem o maşină de semănat griu, o rii tot mai mulţi ţărani munci­ ceas şi cu cît vedeam formă acesta. încercăm din nou la
de-a face cu pietre formate din fos­ prăşitoare şi un trior. Anul a- tori se îndreaptă înspre ea. De
faţi. cesta întovăraşiţii au repartizat la înfiinţare şi pînă în prezenl că orele înaintează, cu - - Bun, la sfat... sfat.
pentru mărirea fondului de ba­ s-au mai- înscris încă 15 fami­
f i'* Di. BERIAN NICOLAE lii. atît mă copleşea- mai su- Ajunşi, sunarăm şi ne Bătrînelul, cel de o
părător întrebarea : „Un- întîmpină un moşneguţ, vîrstă cu mine. ne con-
de o să dormi babacu- să fi tot fost de o vîrstă templă cu părere de.rău.
Ic ?“ (Na că mă mo- cu mine. — Nu-i tovarăşi, că
lipsii şi eu de la niş- — Cameră de oas- dacă ar fi, doar vorba
te din ăia cu creastă peţi ? ne întrebă acesta ceea...
de le zice malagam- mirat. Păi nu-i aici, e Apoi tresări, izbit de
faptul că au o culoare brun-gălbuie c h R N E T J IJ O il C I R bisţi). 0 'dee.
Cînd îngrijorarea îmi
şi sînt duri, cei de oxalaţi au o cu­ Suzana David, care cumpără —Da ? Mulţumim, — Dar nu mai aler-
loare brun-negricioasă şi sînt foarte diferite mărfuri de pe piaţă in
duri, cei de fosfaţi şi cârbonanţi au scopul revinzării lor la preţuri ajunse ia culme, strecu- hai Ia mină.. gaţi degeaba, tovarăşi,
o culoare albicioasă şi sînt friabili, de speculă. Aşa de pildă, în zi­
iar cei din cistină sînt gălbui. Huliganismul nete de miliţie au constatat că ua de 4 august a fost prinsă rai discret un bileţel La mină ne întîmpină iacă e ora 1. La 1.30,
se pedepseşte Pavel D.avid ena în stare de cumpărînd, în scopul arătat.
T ratam entul litia zei ebrietate. Pentru faptul că a 205 bucăţi ouă de pe piaţa din spre un tovarăş din un paznic încruntat. aveţi tren spre Petro-
Intr-urnă' din zilele trecute, pe condus itriQitodeleta în stare de
armare străzile oraşului Hunedoara, in­ ebrîdate, tribunalul popular ra­ Teiuş, Pentru faptele sale tri­ dreapta, care mă ener- — Camera de oas- şani. Acolo veţi găsi fu
dividul Tudor Decia a pornit la ional Hunedoara l-a con~dam-
In timpul crizei dureroase, bolnai- „vânătoare“. Fiind în stare de nat pe Pavel David la 2 anj bunalul popular al raionului -a dincale afară pen- peţi ? Nu-i aici, tova- siguranţă,
vul va sta în repaus absolut la pat. ebrietate a început •să acosteze închisoare oorecţionala. Alba a condamnat-o la 1 an şi
După trecerea crizei va face exer­ femei şi oameni paşnici, profe- 3 luni închisoare. tru că, deşi sc găsea răşi, e la cinematograf, I-am mulţumit pentru
ciţii fizice moderate, va evita obosea­ rînd cuvinte lipsite de cuviinţa. S p e c u |a nţii Ş Î-au primit
Inculpatul a fost arestat de or­ Furt din avutul obştesc în aceeaşi situaţie ca — Hai la dinemato- sfat şi nu ne-am mai
ganele de miliţie şi trimis in pedeapsa
Ca regim alimentar, va evita con­ judecată. Pentru faptele sale, Cu cîtva timp în urmă, in­ mine, exprima totuşi un graf... oprit decît în gară. Mă
sumarea alimentelor iritante şi bău­ tribunalul popular raional- Hu­ De mai mult timp, individul dividul Gheorghe Oană a fost
turilor alcoolice; va reduce alimentele Octaoian Irimte practica o me­ prins în flagrant delict la poar­ calm de invidiat, li seri- Aici era închis. Batem dureau picioarele dL a-
bogate în baze purinice — carne, nedoara l-a condamnat pe in­ serie necinstită. Cumpăra ani­ ta unei Întreprinderi din Orăştie,
ceai, cafea, condimente şi în acest culpatul Tudor'’ Deoa la 4 ani male de la cetăţeni în scopul în timp ce intenţiona să sustra­ s e i: „Ce ne facem fra- la uşă şinumai ce apa- !ergătură şi cînd mă>
revinzării, realizînd în felul-a- gă o oprea de transmisie din
timp bolnavul va bea lichide mul­ închisoare. cesta cîştigufi personale în mod magazia pe care o gestiona. te ? Pe unde vom soili re un miliţian. văzui aşezat frumuşel
te. Acest regim este valabil la pie­ necinstit, prin speculă. Pentru Pentru fapta s a ,. inculpatul
C?nd conduci maşina Gheorghe Cană a fost condam­ la noapte?“. (Hotărît, — Ce-i cu voi? Ia în tren, mă pomenii, aşa.
beat delictul de speculă, inculpatul nait de tribuna'ul popular raio­
avem pietre formate din oxalaţi, dăm nal Orăştie, la 5 ani închisoare că mi-am .stricat frumu- veniţi încoace. fără voie, gîndindu-mă
aceiaşi regim, dar eliminăm alimen­ Zilele trecute, pe străzile o- Octavian Irimie a fost condam­
tele bogpte în a?id ox.alic — măcriş, raşului Hunedoara individul corecţională. seţea de limbă. Să mă Ii spunem cum stă la cei ce răspund de
Ugrişe, caca.o, fasole verde şi exce­ nat de tribunalul popular raio­
sul de dulciuri. Cînd avem pietre Pavel David făcea „acrobaţii“ văd acasă şi îmi trag treaba partea gospodărească a
pe o motocicletă cu ataş. Orgja- nul Alba, la 4 ani şi 6 luni în­
o mama de revizie la — Aa, nu vi s-a spus oraşului Lupeni, şi, ţien-
chisoare.
voţabular, care să mă bine, tovarăşi. Tot la tru prima oară de cînd
La fel a procedat şi inculpata
ţină, nu glumă). mină e. mă ştiu pe. lijme, am
Primesc răspunsul: Fuga din nou la mi- simţit în suflet înfiripîn-
„Nici o grijă. In Lupeni ria. Ne-a luat in pri- du-mi-se o dorinţă rău-
se găsesc camere de mire acelaşi paznic in- tacioasă. Le doream nici
oaspeţi". cruntat. mai mult nici mai puţin.
Care va să zică, aşa ? — V-am spus odată decît să păţească şi ei
Ei bine. atunci pot sta că nu-i aici. încercaţi ce-am păţit eu în oraşul
şl eu liniştit. pe strada... iacă nu lor.
Am ieşit de la şedin- mi-o mai aduc aminte. MOŞ DRUME]U