Page 67 - 1957-08

’T!ít. 836 DRUMUL SOCIALISMULUI

Strungarul de precizie TABEL

Se numeşte Negruţ Clement. Cînd nică din combinat, lulndu-şi strungul cuprinzînc! gospodăriile agricole colecliv»,
n u m e le p r e ş e d in f ilo r şi s itu a jia f r e i e n ş u l u i
stă La taifas cu prietenii, îşi aduce în primire. De atunci, lucrează în-
în procente la data de 19 august 1957.
aminte şi de viaţa mizeră de pe vre­ tr-una.
V I A R mea uceniciei. Şi atunci, îl cuprinde
un fior, un sentiment de ură faţă de Mereu în frunte
cei ce neglijau tinereţea celor nevo­
iaşi. La 13 ani, Clement era nevoit De cîţioa ani în şir nu renunţă de NUMELE 1 SITUAŢIA
să muncească cot, la cot, cu taică-său loc la titlul de fruntaş in producţie,
Avea dreptate nu aminti decît în treacăt sau trulu.î S. Rancea şi tînărului in­ pe pămîntul chiaburilor, pentru a că­ ce i s-a acordat de către conducerea S.A.C. DIN PREŞEDINTELUI TREIERIŞULU1
.aproape d.eloc. Aceştia, aşezaţi giner I. Buntea. păta bani să plătească taxa cerută de secţiei. Paralel cu munca în produc­ 0
«. Stremţianu? în primele rînduri, făceau feţe- i conducerea şcolii de meserii din Zlat- ţie, el a urmat şi liceul seral, corn- G.A.C. j IN PROCENTE
. i! feţe de necaz şi se uitau sur­ Pronosticul na. Din comuna sa — Ciugud — pînă pletîndu-şi studiile. Văzîndu-i rezul­ Ilia
S-a întîmplat anul trecut, pe prinşi, unii la alţii. lui Stremţianu ta şcoală, era cale de patru ceasuri, tatele frumoase în producţie, în ridi­ Bretea Mureşană Orşa Gherasim 10(1 la sută
la sfîrşitul verii, la depoul Te- cale pe care o străbătea de multe carea cunoştinţelor profesionale şi de Hărău
s-3 adeverit ori pe săpţămînă. Ostenit, extenuai cultură generală, comuniştii l-au dis­ Leşfiic Cărbune Dumitru
de drum, nu ezita 'totuşi nici o clipă. cutat, l-au primit în rîndurile candi­
iuş. Comunistul Stremtianu pri­ — Adică qoi n-am contribuit In sala de festivităţi a sin­ 1căuta s㦠pătrundă• tot mai mult în daţilor, apoi în cele ale partidului. Sîntajidrel Raita Petru »»
dicatului C.F.R. Teiuş, avea loc secretele meseriei pentru care tată- Ziua cînd a primit carnetul roşu de Simeria Veche
vea cu duioşie steagul roşu de cu nimic ia cucerirea... sîmbătă seara un mare eveni­ său U povăţuise s-o înveţe cu toată membru al partidului a însemnat pen­ Rapoltif. Mare
ment : se decerna pentru rezul­ voinţa întru formarea viitorului... tru strungarul Negruţ o bucurie, care Cernişoara Florese
fruntaş pe ţară, care pleca la o — Ştii doar bine că am con­ tatele obţinute în primul semes­ nu i se va şterge niciodată din amin­ Deva oraş Turcu Gheorghe »>
altă unitate feroviară, însoţit de tribuit, măi Nagy — răspunse tru al anului, colectivului de­ După am.., tire. Pricaz
un delegat de la depoul Teiuş. Puşcaş. Mai sînt unii din con­ poului C.F.R. Teiuş, steagul ro­ Şibot Andreşel Stelian »
şu de fruntaş pe ţară. In a- Anii s-au depănat cu greutate. Ul­ Alături de muncitorii din secţie şi-a Turdaş Bîrceanu ion >»
— Nu-i nimic — zişi el, - - ducerea depoului însă, care ne plauzele furtunoase ale ferovia­ timele luni de la sfîrşitul celui de-al înzecii eforturile in muncă. Strungul Vinerea Tămătaş Serafin t)
rilor, tovarăşul Baciu, delegatul patrulea an de ucenicie i se pă­ „Skoda”, pe care-l minuie cu dibă­ Beriu Bă|an loan V
de data asta, sibienii au fost subestimează. Da, mai trebuie Consiliului central al sindicate­ reau lui Clement o veşnicie, Par au cie, îl ajută, îl înţelge şi-l ascultă. Geoagiu Szekely iosif J>
lor din transporturi şi teleco­ trecut. Şi-a luat diploma de califi­ Dar şi el îl îngrijeşte ca pe lumina Spini Popa loan »
'fişai buni. Cum s-ar zice, ne-au să suportăm uneori „bună vo­ municaţii, a înmînat preţiosul care în meseria de strungar, meserie ochilor. !n luna trecută a obţiimt o Turmaş Cazan Eronlm »)
trofeu tînărului inginer Buntea pe care a îndrăgit-o nespus de mult. depăşire a normei de 360 la sută, în Jeledinfi Dumitriu Mihail ii
întrecut la „sprintul final“. Dar inţa“ cu care ne tratează. şi comunistului Stremţianu, du­ Odată cu documentul primit şi-a fă­ 700—800 ore. Şi ce piese a strunjit t Rîu Bărbat Bobolea Nistor ii
pă ce, în prealabil, îl preluase cut debutul în rîndurile muncitorilor Piese de precizie: pieliţe de bronz Peşteniţa Balica loan ii
nu ne vom lăsa pînă nu-1 vom Pe orice vreme de la delegatul ploeştenilor. ca­ calificaţi, la un atelier mic, întune­ pentru şpinghelu de la laminorul Ostrov Dudaş loan ii
readuce din nou la noi acasă. re se despărţeau de trofeu cu cos, proprietatea unui inspector de mare, guri de vînt pentru furnalul Demsuş Cîndroiu Angheluş ii
inima strînsă. poliţie. 701... Obreja Şuvaina ion - ii
L-am cîştigat din 1955 încoace Cînd se lumina de ziuă, un Căpud Vlncze Beniafnin ti
de două ori. Trebuie să-l luăm tren de marfă se apropia gî- — O bucurie pentru noi, e Oiejdea Neagu Margareta i »A
şi a treia oară. Şi-a rotit apoi fîind de Sighişoara. Ceaţa ca­ o supărare pentru alţii — spu­ Teiuş *Pred'a rLeon i . * î ti
' privirile peste depou, de parcă re se lăsase din abundenţă pes­ Cetea Moisescu Petre
ar fi vrut ca fiecare feroviar în- te noapte făcea vizibilitatea Ţelna Coţoi Traian "a
tîlnit să-i spună : Oejdea d e ja Ionuţ M
foarte anevoioasă. Pe o aseme­ Şard Chioreanu Cornel ¦>
— Vă asigurăm tovarăşe nea 'Vreme, la calea ferată se Benio Dobîrtă Mihai *i
Strertiţianu, că pronosticul dvs. pot întîmpla multe evenimente. Borza Gavrilă •• u ))
'va fi îndeplinit, chiar în primul Mecanicul Igna, cu o mînă pe Berghin Sava loan „
semestru al anului ce vine. regulator şi cu cealaltă sprijini-
ighiel Moguţa Dionisie /
Că a avirt sau nu dreptate to­ i,’tă de‘ fereastra marchizei, scruta Mlceştl
Apoldu de Sus Vass Gheza r
varăşul Stremţianu, vom vedea cu privirile ceaţa groasă. nea Stremţianu, în numele te- ...A venit ziua mare a eliberării, zi O idee...
iuşenilor. Dar steagul a căzut însemnată nu numai pentru el, ci şi Apoldu de Jos Metes Aurel tt
mai la urmă. — Măi, a dracului ceaţă ! — pe mîini bune. Noi am cîştigat pentru milioanele de muncitori, ţă­ Intr-o după-amiază, acasă, nu-i dis­ Boz Pascu Nicolae
„sprintul final“ şi iată că stea­ rani şi intelectuali. Z.iua aceea a păreau de loc din minie cuvintele Cîlnic :Í
„Necazul" tinerilor zise mecanicul — dar trebuie să gul roşu, după cîteva luni de însemnat o nouă viaţă, o nouă cate angajamentului luai pentru marca Daia Romînă tt
lăcătuşi ajungem la timp. pribegie pe la Sibiu şi Ploeşti, de urmat, calea fericirii. sărbătoare. Se frăminta ce metodă | Dobîroa ti'
s-a întors din nou la noi. să găsească, care să-l ajute să-şi de­ Doştat
— Reducem un pic viteza — In anii următori, de reconstrucţie, păşească cu mull angajamentul. O Glrbova
Aşa dar, tovarăşul Stremţia­ Clement s-a înrolat în brigăzile de tdeeţ. să folosească două cuţite în Miercurea
— Te apuci de mecanism — propuse fochistul. nu a avut dreptate ! Colectivul muncă voluntară, piedad pe şantierul borşongă, ceea ce însemna să nu Pianu de Sus
spuse şeful echipei de reparaţii depoului C. F. R. Teiuş cîştigă naţional al tineretului de la Bum- mai facă două înclinări la două pie­ Pianu de Jos
nr. 1, lăcătuş de mulţi ani în — Aş face-o şi pe asta, dar pentru a treia oară în ultimii beşti-Livezeni. După terminarea sta­ se, ci o singură înclinare la oricite Ungurei
depou, unui tînăr de vreo 19 mai bine ar fi să priveşti şi tu trei ani, una dintre cele 'mai giului de brigadier, 'a venit la Hune­ piese ar avea de executai. Vingard
ani, îmbrăcat într-o salopetă afară, pînă răzbim din ceaţă. Tre­ Sebeş oraş
înnegrită de ulei ars, cu părul nul ăsta nu suferă nici o în- înalte distincţii .ale muncii: stea­ A doua zi a efectuat operaţia. Ea Păuca
tîrziere. gul roşu de fruntaş pe ţară/ Petreşti
Reciu
tuns scurt şi ochii mari, că­ Cu un ultim efort de voinţă, Gusu
Draşov
prui. cei doi feroviari reuşiră să a-

— II repar deîndată, numai jungă cu bine în staţia Sighi­ GH. TĂUTAN doara şi s-a angajat la secţia meca- s-a dovedit a fi rodnică. La fiecare

să-i dau de bubă — răspunse şoara. Trenul nu întîrziase nici1 piesă, reduce timpul de aşchiere cu
cu siguranţă în glas utemistul măcar un minut.
7—8 minuie. In opt ore slrunjeşie
C. Puşcaş, pentru că de el este Dacă într-o lună mecanicul Tovarăşa preşedintă două piese in plus, ridicind produc­
tivitatea muncii şl ciştigul de sala­
vorba, Mihai Igna, de la depoul Te­

— ...jar Nagy şl Racz,' pre­ iuş întîrzie cu locomotiva sa, se respectă! riu. Pină Ia 22 august, cu noua lui Duşa Ispas ti (
cum şi ceilalţi din echipă', să 50.321, un minut-două, e mare raţionalizare, îşi va depăşi angajce­
treacă la saltare, cilindri, epu­ lucru. Pe orice vreme, pe vînt, mentul cu 5 La sută. Costea Nicolae
rator şi frînă, — mai dădu dis­ ceaţă sau furtună, mecanicul Oargă Slmion
poziţie şeful echipei, în timp ce fruntaş Igna şi fochistul său Nu fusesem de muliă vreme prin noscut imediat că pretenţia îmi era Pe panoul de onoare cd secţiei, va Klr Mihai ”
studia atent foaia de comandă, Laurian Ciufundean, remorcă fi expusă iarăşi fotografia lui Negruţ Munteanu Nicolae 70 la sută
pe care partida de mecanici con­ trenurile la timp şi întotdeau­ Uricani, şi-acum, revăzîndu-I, mă în­ cu adevărat ciudată. îmi cerui aşa Clement, strungarul de precizie, frun­ Lodea Vasile
semnase reparaţiile ce trebuiau na cu supratonaj. taş. Numele lui va fi citat din nou Volf Mihai
cercau un noian de aduceri aminte. dar grăbit iertare şi îmi permisei la bilanţul ce se va ţine la consfă­ Ignat Ilie 80 ti t
tuirea de producţie. Negruţ e unul din­ Bachman Andrei
Se schimbase considerabil de mult. s-o întreb dacă n-ar fi de acord să $ tre sutele de fruntaşi ai combinatu­ Crăciun Samoiiă 50 M
lui care cinstesc, aşa cum se cuvine, Burtmes Toma
executate la spălare. Ca şi mecanicii P. Iuliu,, E. Am umblat prin oraşul nou, pe şan­ tacă acest gest după masă. \ marea sărbătoare. Tăuşan loan
Tricu Zaharie
Alături de echipa iui Suciu, Man, M. Igna face multă cinste tierul de construcţii, prin tabăra bri­ — Numai după ora 6, mă infor- ^ V. DRAGOM1R Binder Matei 90 ii
pe o altă linie, tinerii din echi­ colectivului depoului Teiuş, ca­ 1HI*-**••#**•¦*»-*-•#* Filcher lopn
pa Il-a, Mircea Trifu, Petru re a obţinut atîiea rezultate stră­ gadierilor, peste tot şi nenumărate mă ea. I Biriş Gavrilă
Marian, trecuseră şi ei la repa- lucite în întrecerea cu cele mai tt/iPtu. iezomd?de o-cn >‘ Fărcaş Nicolae
râtul unei locomotive. Peşte ţot bune colective feroviare din ţa­ lucruri noi mi-au ieşit în cale, vor- — Păcat, Ia 6 pleacă maşina spre Hiter loan 50 ii
5pee*ifL Tuth Mihai
bindu-mi prin prezenţa lor despre Lupeni şi deseară trebuie să fiu a- Schtolz loan 60 ii
g se tó rra c iti. Hohn Mihai
viaţa pliiiă ce s-a înfiripat aici în ocolo. Nu-' puteţi cumva mai devre­ 3 3 [ 3 G f3 3 i j m Paştiu Constantin
L fc io a a ro as
în depou reparaţiile se executau ră. luminoşii ani ai puterii populare. me ? Pînă ia 6 mai' e destul timp. COSTUME, CAMĂŞ/\ 60 V
OflNTfíL ON/UeDOC
intens, sub supravegherea aten­ Aşa am ajuns şi la sfat. Aici m-a — Este, dar eu mă respect tova­ Blu z 6. p o c n ii. 80 ii j
tă a mecanicilor, care din cînd PĂLĂRII, SANDALf
Şi el au contribuit întîmpinat cu obişnuitul său zlmbef răşe, nu te supăra. Acesta mi-e ora­
-HidUpOJMQ/eL
în cînd mai dădeau o mînă de Ja marele succes de circumstanţă tovarăşa Elena Ba- rul, de la 3 pînă la 6 dorm. Vii şi ^ CO0OLPLcQoW*JfSV<CZ;MOC> Jf 98 Ü
ajutor lăcătuşilor. 80 ii
Orice victorie este un rod co­ Iea, preşedinta. Am schimbat prea dumneata altă dată. Nu te supăra.
— Bună treabă mai fac lă­ lectiv. Niciodată un erou, ori-
cătuşii ăştia de la reparaţii, — cît de înzestrat ar fi, singur bine cunoscutele discuţii: „Cc mai — Vai de mine, tovarăşă preşe­
spuse cunoscutul mecanic Eu­ n-ar putea ajunge la victorie.
gen Man. Dacă noi mecanicii De altfel istoria ne oferă atîtea faceţi ? Ce mai aveţi nou ?“, „Bine, dintă, se poate ? Dar cum o să 100 ii
luam .prea avut mult de furcă cu cazuri elocvente. Aşa şi cu co­
coloşii de oţel, asta se datoreş- lectivul depoului Teiuş. Dacă a toate bune pînă acum“ şi apoi mi- mă supăr dacă-i vorba de respec­
te în mare măsură lor. Fac re­ ajuns pe cea mai înaltă treap­
paraţii de calitate... tă dintre colectivele •feroviare, am exprimat dorinţa de a sta îm­ tare...? 100 a
asta se datoreşte şi cazangiu­
...In saia arhiplină a cine­ preună de vorbă mai pe îndelete, Şi nu m-arn supărat. Doar nu 45 „
matografului C.F.R. Teiuş, in­ lui Pompei Hîrbea, mecanicului
ginerul şef al depoului, citea cu despre realizările din Uricani, ba eram singurul pe care tovarăşa pre­ 100
glas apăsat darea de seamă pe de la pompe Groza, lăcătuşilor ”
chiar, dacă e cumva posibil, să şedintă obişnuieşte să-l refuze pen- ( 1
29
mergem înpreună prin localitate. tru că trebuie să se respecte. In de- {

— Ciudată pretenţie, tovarăşe, nu finiţiv eu m-am putpt descurca şi ) 20 »" j1j
vezi că e ora cînd se termină ser­ singur. Mă gîndeam doar că nu
viciul ? acelaşi lucru îl gindesc şi locuitorii 100
Uricanlului, pe care, respsetindu-se
primul semestru. Ce-i drept, din brigăzile lui I. Cristea şi I. întrebarea tovarăşei preşedintă, prea mult, tovarăşa preşedintă obiş­ 100 » li
m-a readus la realitate şi, cum sînt nuieşte să-i poarte cu... „Bine, las’

vorbise despre mulţi fruntaşi, Cerghedean, strungarilor P. autocritic din firea mea, ani recu­ pe mîiiie“. 50 a jj

dar curios, de tinerii lăcătuşi Horvath şi P. Munteanu, mais- 10 ” 1

Planificares 8« de timp şi om. In aceste îm­ în care au fost informaţi mem­ analizînd munca de colectivi­ de în mare măsură îndeplinirea
prejurări, hotărîrea luată de a- brii de partid din grupele res­ zare complectă a agriculturii la fimp a hotărîrilor şi rezol­
(Urmare din pag. l-a) i?p izafiiF k partid duna rea generală este valabilă satului, a dezbătut aceasta cu varea tuturor sarcinilor ce ne
între două adunări generale. In pective .asupra stării de lucruri. activul fără de partid. La dis­ stau în faţă.
rezultate bune. Aceeaşi soartă In urme dezbaterii, s-au luat-mă­
a avut-o şi hotărîrea luată în acest interval de timp, ea tre­ suri juste, repa-ntizîndu-se mem­ cutarea problemei respective au
cursul lunii iunie, cu privire la Deplasarea aparatului de par­
organizarea unui ciclu de con­ buie să fie înfăptuită. Uneori, brilor de partid sarcini concrete participat deputaţi, tehnicieni, tid la organizaţiile de bază dă
ferinţe tehnice agricole. Dacă chiar procesul' .verbal încheiat la locurile de muncă pentru a învăţători, ţărani fruntaşi în a- posibilitate acestuia să cunoas­
aceasta s-;ar fi realizat ar fi în adunări cu hotărîriîe luate ajuta grupele respective să-şi gricultură şi s-au stabilit mă­ că activitatea şi greutăţile e-
contribuit în bună măsură la procedee, munca nu se v.a îm­ îî' revine sarcina de -a pregăti şi sarcinile repartizate pe m-emr organizeze munca. Măsurile
impulsionarea muncii -de colec­ bunătăţi ; problemele dezbătute planul de. muncă al organizaţiei brii şi candidaţii de partid, poa­ luate şi aplicate au dus la ob­ surile ce trebuie luate pentru xistente şi să ajute în mod con­
tivizare a agriculturii, la obţi­ nu se vor rezolva. Organele şi d’e bază şi de a-1 supune dis­ te fi luat drept planul de mun­ ţinerea unor rezultate frumoase. îmbunătăţirea muncii politice. cret la planificarea muncii.
nerea unor rezultate pozitive în organizaţiile de partid oare pro­ cuţiei şi . aprobării adunării ge­ că al organizaţiilor de bază. Aceste măsuri au avut ca re­
această direcţie. cedează aştfel, trebuie să-şi nerate. La fel a procedat organiza­ zultat faptul că, într-un timp Instructorul de partid, care fa­
îmbunătăţească permanent me­ Procedează greşit acele orga­ ţia de bază de la Cocserie din ce legătura nemijlocită între
Acest formalism în muncă a todele de muncă, să înlăture Experienţa ne confirmă fap­ nizaţii de. bază care consideră Hunedoara şi altele. scurt, -a luat fiinţă o întovărăşi­ masa membrilor de partid, or­
influenţat negativ şi activitatea din activitatea lor acest practi­ tul, că1, în urma măsurilor lua­ că, prin ţinerea mai multor a- re agricolă. ganul de partid, trebuie să aju­
unor comitete comunale de par­ cism îngust. te pentru îmbunătăţirea muncii, dunări generale înlr-o lună, ar Conducerea partidului nostru te concret organizaţiei de ba­
tid şi organizaţii de bază, cum organizaţiile de bază şi-au per­ putea duce la o îmbunătăţire Pentru desfăşurarea unei mun­ ză în organizarea muncii poli­
este de pildă, comitetul de par­ Planificarea mun-cii, aşa du­ fecţionat metodele de muncă, a pus în fiaţia organizaţiilor -de ci organizate şi planificate, or­ tice, să dezvăluie cu curaj lip­
tid comunal din Sîntămăria Gr­ pă cum rezultă din cele arătate rezolvînd cu mai multă compe­ bază saroi-nia de a întări perma­ ganele şi organizaţiile de par­
ipa, care nu respectă măsurile mai sus, nu este totul. Se pot tenţă sarcinile ce le revin. A-
ce le stabileşte în planurile de întocmi zeci de planuri bune cest lucru îl dovedeşte însăşi a activităţii din domeniul vie­ nent legătura cu masele, de -a e- tid din întreprinderi, instituţii surile în muncă, determinînd co­
-muncă şi în hotărîriîe elabora­ şi s-e pot lua zeci de hotărîri. faptele. Dacă înainte se întoc­ ţii interne de partid. Practica ne duca masele de oameni ai mun­ şi comune trebuie să acorde o muniştii să lupte cu hotărîre
te, iar şedinţele sînt amînate Dar dacă -acestea nu prind via­ meau planuri de muncă pe trei confirmă că acele organizaţii cii în spiritul învăţăturii mar- atenţie deosebită planificării în împotriva acestora.
mereu, justificî-nd că membrii ţă, rămîn doar o formalitate. lun-i, ceea ce s-a dovedit a fi care, conform indicaţiilor, ţin xist-leniniste. De aceea, este ne­
de partid sînt extrem de ocu­ De aceea, este necesar ca în neviabil, deoarece planificarea lunar o singură şedinţă şi care cesar ca organele şi organiza­ mod just a şedinţelor. Evitîn- Instructorul de partid are da­
paţi. Datorită acestui lucru, -aici centrul activităţii organizaţiilor pe termene prea lungi şi cu pun în discuţie problemele cele ţiile de partid să se sprijine pe du-se ţinerea prea multor şedin­ toria de a ridica în faţa orga­
nipi munoa nu merge bine. de partid să stea elaborarea ce­ multe generalităţi, ducea la bi­ mai importante, urmate fiind un larg activ de partid şi fără ţe, membrii de partid vor pu­ nizaţiei probleme noi şi de a
lor mai corespunzătoare măsuri rocratism, în prezent planurile partid. Activele de partid şi fă­ tea dispune de mai mult timp stimula iniţiativa ei în rezolva­
Există şi cazuri cînd, deşi pentru realizarea acestor pla­ de hotărîri cu măsuri precise, ră de partid trebuie să fie atrase liber şi vor putea folosi acest' rea sarcinilor, de a ajuta or­
planul de muncă se respectă, nuri şi hotărîri. de muncă se fac pe o lună de şi rezultatele sînt pozitive. Ia dezbaterea celor mai impor­ timp în scopul ridicării nivelu­ ganizaţiile de bază să devină cît
şedinţele sînt bin-e pregătite, iar zile. Acest lucru dă posibilitate tante probleme politice, econo­ mai exigente în aplicarea me­
problemele puse sînt dezbătute Activitatea biroului organiza­ organizaţiilor de -bază să cu­ Sînt cazuri cînd în faţa or­ mice şi de stat pe care viaţa le lui politic, profesional şi cultu­ todelor corespunzătoare muncii
cu mult interes, făcîndu-se pro­ ţiei de bază trebuie să fie rodul prindă probleme şi sarcini mai ganizaţiei de bază se ivesc pro­ ridică. ral şi se vor putea ocupa de di­ de partid.
puneri juste pentru îndreptarea muncii colective. Munoa colec­ concrete, mai legate de docu­ bleme de primă urgenţă ce tre­ ferite chestiuni familiare.
Vuorurilor în domeniul respec­ tivă întăreşte răspunderea per­ mentele şi hotărîriîe partidului. buie puse în discuţia adunării Comitetul raional Sebeş, ana- De asemenea, este foarte im­
tiv, în încheiere nu se adoptă sonală a fiecărui membru al lizînd posibilităţile existente cu In lichidarea lipsurilor şi în îm­ portant ca organele de partid
-hotărî-r-i, ci se fac cîteva con- biroului, îl face să lupte cu In mare parte a fost înlăturată generale. In aceste. împrejurări, privire la cooperativizarea com­ bunătăţirea permanentă a pla­ să ţină cont şi să respecte pla­
oluzii con-siderîndu-se ou aceas­ perseverenţă pentru realizarea acea practică dăunătoare de se pot convoca adunări extra­ plectă a agriculturii raionului, nificării muncii organizaţiilor de nificarea făcută în organizaţiile
ta, că s-a rezolvat lotul. In a- sarcinilor care-i rev-in şi asigură a se întocmi planuri de muncă ordinare, însă şi acestea trebuie a dezbătut această problemă cu bază, comitetele raionale, oră­ de bază, lichidîndu-se cu acele
seme-neia cazu-ri, ou asemenea controlul reciproc în muncă. şablon care, în cele mai multe temeinic pregătite pentru ca ele un larg activ de partid, în ur­ şeneşti şi de întreprindere vor obiceiuri de a se contramanda
oazuri, nu cointeresau pe -mem­ să aibe rezultate cît mai rod­ trebui să asigure un control şi
Pentru a îndeplini rolul de brii de partid, nu-i mobiliza la nice, menite să ducă la mobili­ ma cărui fapt s-a hotă-rît oirgani- ajutor mai calificat. Este nece­ unele adunări, înlocuindu-le cu
organ conducător, biroul orga­ aplicarea măsurilor stabilite. zarea comuniştilor în îndeplini­ sară instruirea periodică a a-
nizaţiei de bază trebuie să aibe z-area unei munci politico-org-ani- paratului de partid şi a secreta­ alte acţiuni ivite între timp.
o legătură strînsă cu masa Cînd adunarea generală este rea sarcinilor.
bine pregătită, este creat clima­
membrilor de partid şi a oame­ tul pentru dezbaterea celor mai Aşa a procedat biroul orga­ zatorice care să ducă la înde­ rilor organizaţiilor de bază. A- Esenţialul în activitatea co­
importante probleme, -dinei în nizaţiei de bază nr. 5 de la plinirea acestei sarcini pînă la ceasta pentru a cunoaşte bine mitetelor de partid raionale, o-
nilor muncii fără de partid din acelaşi timp posibilitate de a mina Lupeni, care, constatînd sfîrşitul anului 1958. conţinutul şi importanţa diferi­ răşeneşti şi de întreprindere,
se 1-ua hotărîri concrete -legate telor hotărîri, precum şi meto­ este să-şi îndrepte toată aten­
raza sa de activitate. Biroului la un moment dat că în sectorul Folosirea activului fără de dele practice care pot duce la ţia spre munca vie cu oamenii,
partid este în atenţia multor realizarea acestora. cu birourile organizaţiilor de
lor unele^grupe sînt rămase în organizaţii de bază din regiu­
nea noastră. Organizaţia de De felul cum este instruit şi
urmă ci: planul, a convocat o

adunare generală extraordinară, bază -din satul Fizeşti, de pildă, folosit aparatul de partid, depin­ bază, cu membrii de partid..