Page 70 - 1957-08

r DRUMUI - SOCIALISM!!! UJ
Pdg. 2
Din realizările unei
gospodării agricole de stat
Terenurile neproductive
sînt transformate
în livezi înfloritoare
Cu puţini ani in urmă, dealul ce
se profilează intre Miercurea şi Apol-
du de Sus era pleşuv.
Acum, dealul dintre Miercurea şi
Apold a căpătai o altă înfăţişare. Mun­
citorii de la gospodăria de stat, în­
drumaţi îndeaproape de ingineri şi
tehnicieni, l-au plantat cu pomi fruc­
tiferi. Miile de meri, peri, cireşi, pier­
sici, caişi etc., vor începe să dea roa­
de peste un an, doi.
Se refac viile
Viile sînt o mare bogăţie a regiunii
noastre. In anii războiului au avut
însă şi ele de suferit mult. In unele
locuri au pierit din cauza slabei îngri­
jiri şi tot din această cauză produc­
ţia medie de struguri la hectar a scă­
zut simţitor, în anii războiului şi în
primii ani de după război. Situaţia în
care se aflau viile, cînd au fost pre­
luate de către G.A.S.. Apold, era des­
tul de falnică. Bar muncitorii nu le-
au lăsat mult timp aşa. însufleţiţi de
către organizaţiile de partid, au pornii
cu elan ta refacerea lor. Au început
să fie complectate golurile, să se în­
locuiască butucii bălani, s-au făcut la
timp lucrările de întreţinere şi îndeo­
sebi, s-.a pus mare bază pe combaterea
manei. Ca urmare, producţia de stru­
guri la hectar a începui să crească
sistematic, ajungindu-se ca in anul
De cînd sînt întovărăşit
am belşug în casă
Nu aş putea spune că înainte de
a mă înscrie în întovărăşire nu a-
veam ce-mi trebuie în casă. Aveam,
însă cu toată truda mea, nu reu­
şeam să agonisesc de pe cele trei
hectare de pămînt arabil pe care-1 am
decît atît cit consumam. Niciodată
nu am putut vinde măcar un kg de
griu pe piaţă.
in anul 1952, cînd s-a inaugurat
întovărăşirea agricolă din satul nos­
tru, m-am înscris printre primii, şi
m-am înscris cu întreaga suprafaţă
arabilă. Drept să vă spun, nu-mi pare
rău că am făcut acest pas.
De cînd sînt întovărăşit am bel­
şug în casă. Spun aceasta, bazat pe
următoarele fapte.
înainte de a intra in întovărăşire
abia puteam tine cîie 2-3 capete de
vită. Acum fin 5-6 şi chiar 7 cape­
te de vită (în prezent am trei cai,
un mînz două vaci şi o junincă).
Mai mult de 5-6 oi n-ani crescut ni­
ciodată înainte de a fi întovărăşit.
In ultimii ani, am avut tot cite 18-20
dt oi. Păsări creştcai-n cite 20-30, iar
în prezent am peste 100 de găini şi
gişte.
Recoltele mari de porumb pe care
le-am realizat în fiecare an de cînd
SRcum 8 ani
Au trecut aproape 8 ani de
cînd cîiiva locuitori ai Prica-
zului socotiţi „îndrăzneţi" au
din gospodăria agricolă colectivă
„21 D EC EM B R IE" din Pricaz
• La înfiinţare gospodăria colectivă din Pricaz,
avea un număr de 34 familii, cu o suprafaţă ara-
biiă de 187 hectare. In prezent numărul familiilor se
ridică la 58 şi posedă o suprafaţă arabilă de 258
hectare.
e Numărul total al animalelor existente în anul
1950 era de 8 capete vite (4 boi şi 4 viţei). Fermele
anexe ale gospodăriei, cuprind astăzi 800 oi, <56
porci, 45 ca:, boi, viţele etc.
« Colectiviştii dispuneau, la înfiinţarea gospodă-
riei de 6 care şi două' căruţe. Gospodăria are acum
10 care pentru tracţiune animală, 1 autocamion, 1
rutier cu remorcă.
Grădina de zarzavat a gospodăriei din Pricaz
s-a mărit de la 2,50 ha cît era în 1950, la 11 ha
în 1957.
hotărit să renunţe la viaţa de
mizerie şi sărăcie. S-au hotă­
rit atunci să pornească pe ca­
lea belşugului. „îndrăzneţii’
dintre care n-au lipsit nici ion
Popa, ion Dănilaş. Voina So­
lemnii şi alţii, au pornit pe dru-
irui vie:ii noi. S-c înfiinţat co­
lectiva. Dar începutul, ca tot
începutul a fost greu. Lipsea
baza materială, lipsea pricepe­
rea de a conduce marea gos­
1955 să se obţină, de către unele bri­
găzi 19.000 kg struguri la hectar —
producţie nemaiîntîlnită pînă atunci
in aceste părţi.
Anul acesta, muncitorii de la G.A.S.
Apold, au făcut la timp — ca de obicei
— loaie lucrările de întreţinere, iar
pentru a combate mana au stropit vii­
le de 7 şi in unele locuri de 8 ori. Da­ tidul clasei muncitoare, care
torită hărniciei cu care au muncit,
producţia de struguri se arată a fi
cantitativ apropiată de nivelul celei din plineşte cu cinste, cu devota­
1955, iar calitativ mult superioară.
AHe realizări
Gospodăria de şiat din Apoldi a
reuşit să obţină şi alte realizări care
vin să dovedească superioritatea sec­
torului socialist din agricultură. Ince-
plnd din acest an, ea produce cartofi
din soiul „Voran“ rezistenţi la rîia
neagră, pe care-i va trimite pentru
sămînţă în regiunile infectate cu a-
ceastă boală.
O realizare importantă a muncito­
rilor şi inginerilor de la această gos­
podărie este şi producţia record de
3.146 kg griu la hectar, ce a fost ob­
ţinută in acest an pe un lot expe­
rimental. Această producţie demon­
strează în mod convingător ţăranilor
muncitori, că, în condiţiile de sol şi
climă locale, se pot obţine recolte
mult mai bogate dacă terenul este lu­
crat cu mijloace mecanizate şi dacă
se aplică regulile agrotehnice.
sînt în întovărăşire mi-au dat posi­
bilitate să îngraş anual cite 3-4 porci,
in timp ce, înainte fineam numai cite
unui. In anul trecut, de exemplu,
am îngrăşat patru porci, din care
doi i-am vîndut iar doi i-am tăiat
pentru familie.
Am spus mai sus că, înainte de
a fi întovărăşit, n-am vîndut nicio­
dată griu. Acum vind in fiecare an
cantităţi deştul de mari. Numai în
anul trecut, de pildă, am vîndut
500 kg griu şi 800 kg cartofi.
Sper că din noua recoltă, de griu,
care este tot aşa de bună ca cea
din anul trecut, nu voi consuma de­
cît prin luna ianuarie a anului viitor.
Cu banii obţinuţi din vînzarea sur­
plusului de produse vegetaie şi a-
nimale, am făcut o casă, am cum­
părat mobilă, sobă de teracotă şi un
aparat de radio. Snafară de acestea,
mi-am cumpărat îmbrăcăminte, încăl­
ţăminte şi alte articole casnice. A-
cum mă pregătesc să cons1' uiesc
un coteţ pentru porci şi un saivan
pentru oi.
PFTRU !OJA
membru al intovăvişirii vricole
din satul Mintii 'atona Iha
AVEM ŞI GOSPODARII COLECTIVE MILIONARE
podărie a colectiviştilor.
A fost grea prima iarnă în
colectiva din Pricaz. Oamenii
trebuiau să lupte şi cu sărăcia
pe care au m.oştenit-o. şi, mai
ales trebuiau să lupte împotri
va „gurilor rele“, care tiu pier­
deau nici un prilej să cleve­
tească. Totuşi, munca începută
a fost continuată, iar rezulta­
tele sînt îmbucurătoare. După
aproape 8 ani de la înfiinţa­
rea colectivei, se văd la tot
pasul. Despre ele nu vorbim
numai noi. Despre rezultatele
din gospodăria agricolă colec­
tivă din Pricaz vorbesc chiar
şi cei care la început au pri-
L A C A P Ă T U L A 13 A N I
DE REVOLUŢIE CULTURALĂ
Toate măreţele transformări
revoluţionare ce au fost înscri­
se în istoria ţării, după 23 Au­
gust 1944, au apărut ca un re ­
zultat firesc al noilor condiţii
în care omul muncitor a trăit
şi a muncit, a faptului că la
cîrma intereselor de stat a fost
un asemenea partid cum e P ar­
de peste 36 de !ani înde­
ment şi eroism exemplar, rolul
său de stegar al lupt ei poporu­
lui pentru libertate şi o viaţa
mai 'bună. In frunte cu partidul ei, numiţi de .către scribii burghe­ de abia îşi ducea existenţa un
clasa muncitoare, în alianţă cu
ţărănimea muncitoare, a dat
lovitură după loviţii!ă clase-or
exploatatoare, zvnulgîidu-It- pu­
terea politică şi eco; omică si
insitiaurînd regimul de democra­
ţie populară, formă a dictaturii
proletariatului.
Succese mari au fost obţinu­
te în anii puterii potm kie şi
¦n regiunea noastră iar în şirul
acestor succese, stau ia loc de
frunte şi realizările din dome­
niul vieţii culturala.
Cine a avut înainte prilejul
să umble prin satele noastre
şi în special, prin satele mo­
In clişeu : un grup de cititori, făcînd lectură în sala Bibliotecii re­
gionale din Deva.
Nu de mult, ia
Căi an, a fost termi­
ni,, noul cinemato-
graf de vară al
clubului- „11 Iunie“-,
care are o capaci­
tate de 400 locuri.
Zilele trecute, i s-a
făcut inaugurarea
cu filmul „Urme pe
zăpadă“.
L.------
mii cu zdmbet ironic înfiinţa­
rea colectivei. Despre Privaz
se vorbeşte acum în întreaga
regiune. Şi cum să nu se vor­
bească despre „milhnafi".
?R ă sfo in d
un reg istru
Se revărsa în sala „Colţului
roşu" al gospodăriei o melodie
caldă, dintr-un aparat de ra­
dio „Victoria". In biroul pre­
şedintelui răsfoim un regis­
tru. Pe o filă, îngălbenită de
vreme, o mină a consemnat,
stări de lucruri pentru mono­
grafia satului:
„Ion Achim, Ion Mihai.
Gheorghe Nicula, Ion Lup, nu
au casă. Locuinţele lor, ca şi
ale altora sînt slabe, geamuri
mici, acoperişuri de şindrilă,
pereţi de pămînt. umeziţi, de
ape. Pe masă, mămăliga cu
mujdei ţine locul plinii, ca
hrană de toate zilele. La şco­
lile înalte nu au avut loc toţi
copiii".
Au trecut însă dc-atunci ani.
In acelaşi registru astăzi sînt
scrise fapte noi.
„In gospodăria agricolă co­
lectivă din Pricaz a înflorit
viaţa. Cele 58 familii din co­
lectivă au devenit bogate. In
anul 1955 — din întîmplare
fila registrului s-a deschis a-
colo — colectiviştii au primit
ca răsplată a muncii lor, cite
7,500 kg griu, 6 kg porumb.
3 kg cartofi, cantităţi însem­
nate de lină, ţuică, brînză, le­
gume, orz, floarea-soarelui şi
suma de 11 lei la zi-muncă.
Le-am lăsat anume la o par­
te, pentru că belşugul însuşi
se poate constata în casele oa­
menilor şt în întreaga situaţie
a gospodăriei din Pricaz. •
Nr 837
Or—n/V —1 CIN TAREA Ţ Â R I I /V—
\
Tezaur ni-i chilimul, in august, al livezii,
Şi-nţelepciunea strînsă în snoavele lui Pan,
ţeşti, ori prin acelea de prin nu existau decît. 75 de aşa zise Şi trişca-mlădiată ca-n stihul lui Arghezi
Târziu, la foc de stînă, sub mină de ţăran.
partea regiunii numită pădure- .cămine culturale, 42 biblioteci Tezaur — bătrîneasca şi primitoarea casă
In care călătorul cu drag îl îmbiem
nime, nu putea să nu-se cutre­ la cămine culturale, nici o b i­ Tezaur — Marea noastră zbătîndu-şi mînioasă
Puternicele valuri ce strînse-n ţîrmuri, gem.
mur«* în faţa .întunericului şi bliotecă sătească, nici un tea­
neştiinţiei în oare oamenii -acestor tru de stat. J-2-clnematografe ce
locuri se zbateau. Analfabetis­ cu maro şi cu mare-greutate au
mul, bolile; sărăcia cruntă b în -¦ reuşit să realizeze 628.000 spec­ Tezaur —- romaneasca, străbuna omenie
Din tată-n fiu pe care, smerit, o moşteneşti.
t-uia-u în voie viaţa trudită a ace­ tatori. Nu exista în acel an Tezaur, — el Păcală, cu scai la pălărie,
lora care ou ipocrită fală erau nici o localitate radioficată şi Şi Făt-Frumos din pragul cinstitelor poveşti.
Şi toată ploaia densă a razelor de soare
ziei „talpa ţării“. Cît d-e . singur titlu de ziar. Comparativ Tezaur ni-i, de fire, pe ii, în borangic,
şubredă, cîfde măcinată de boli cu acest an, la 1 ianuarie 1957, Şi Cloşca din Pietroasa, şi oastea de tractoare,
Şi doina-nfiripată la coasă din nimic.
sociale, cît de înapoiată şi in­ existau , 553 cămine, ^culturale,
' »A-
cultă ena -această „talpă a ţă­ plus 49 de colţuri roşii de la
rii“, ne-o mărturisesc cu priso­ G.A.C., exista-u 521 biblioteci pe Comori agonisiră părinţii cită frunză
sinţă statisticile vremii, care, lîngă căminele culturale plus De ne-au lăsat pe lume bogaţi moştenitori
Şi nu le-a fost vreodată în datină s-ascunză
cu toată silinţa lor de a umfla 27 biblioteci săteşti, existau trei Bucatele pe masă, de oameni călători.
realitatea, n-au putut totuşi să teatre, 61 cinematografe ce to­
o ascundă. talizau 2.708.000 spectatori, 68
Privind peste aceste statistici de localităţi radioficate şi patru
şi comparîndu-le cu cele de azi, titluri de ziar.
graiul cifrelor puse faţă în fa­ Iată o paralelă care nu poa­ Dar dintre toate celea părinţii ce lăsară,
Cu sînge şi cu trudă ce-au strîns, şi înţelepţi,
ţă, spune considerabil de mult; te părtini, iată o realitate ce nu Mai scumpă ca lumina din ochi rămîi tu, ţară,
Cu aripi desfăcute spre soare cînd te-ndrepţi!
el !arată un victorios drum stră­ poate fi trecută cu vedeiea şt
bătut şi dă în acelaşi timp oa-re nu are nevoie -d-e argumen­ TIBERIU UTAN
tări.
sufletelor tăria încrederii în ma­ femeia —- sprijin de nădejde
In anii burgheziei, aşa zisele
rile biruinţi ce ne mai aşteap­ cămine culturale riu setveau în munca constructivă
tă. nici decum culturii. Oamenii din
Cistei raic-nul Alba, bunăoară,
De pildă, în anul 1938, an în care au fost „fericiţi“ şi ei de
care burghezia se lăuda că a
fost unul dintre cei mai buni către burghezie cu un aseme­
ani din timpul cîrmuirii sale, nea cămin, îşi amintesc destul Cine nu-şi aminteşte de modul cum ne putem mîndri astăzi cu cele 120
de bin-e că -acesta era folosit erau privite femeile în ţara noas­ femei inovatoare din regiunea noa­
tră. Umilinţă, dispreţ, lipsite de drep­ stră.
doar p&jlfru sindrofiile puse la turi, acestea erau „privaţiunile" fe
meii în regimul de tristă amintire De o mare forţă de muncă au dat
cale de notabilităţile sătulul, burghezo-moşieresc. dovadă în anii regimului de demo­
craţie populară şi femeile de la sa­
iar ei aveau cinstea de a păşi Eliberarea patriei noastre a des­ te. In unităţile socialiste din agricul­
chis în faţa femeilor noi perspecti­ tură ale regiunii Hunedoara sînt în­
in el, doar atunci cînd erau ve. Regimul democrat-popular din scrise astăzi peste 7.100 femei. Din
ţara noastră a acordat femeilor rîndul acestora 38 sînt brigat
chemaţi pentru a li se comunica drepturi depline. diere. Este semnificativ în a-
ceastă direcţie faptul că femeii-
„porunci“, pentru ia li se cere Este semnificativ în această di­ le din G.A.C. au realizat 3.084
recţie faptul că azi în ţara noas­ zile-muncă, obţinînd astfel cu 235 zi-
votul, ori pentru !a li s-e !aduce tră au fost încadrate numai în pri­ le-muncă mai multe decît bărbaţii:
ia cunoştinţă cum stau o im mul plan cincinal în producţie pes­ Prin munca lor femeile au adus gos­
te 300.000 de femei. In sfaturile podăriilor agricole colective mari ve­
pozitele şi celelalte dări. populare au fost alese peste 33.000 nituri. Aşa de pildă la G.A.C. din
deputate, din care circa 4.000 sînt Pricaz, echipa legumicolă de femei,
Viaţa culturală pulsează azi vice-preşedinţi. condusă de colectivistele Ana Popa
în lumea satelor noastre tran- şi Thida Patritescu, de pe cele 10
sformînd ţăranul muncitor cu In regiunea noastră, un nu­ ha de grădină au realizat un-venit
măr de 14.200 femei s-au încadrat de 55.000 Iei.
fiecare zi ce trece într-un om în diferite domenii de activitate. Nu­
mai în ultimii ani au urmat cursuri La realizarea acestor succese un
înaintat, luminat, apt de a lupta de calificare, îmbrăţişînd diferite me sprijin important l-au. primit femeile
serii, peste 9.400 de femei Din rin în urma frecventării ce)or 53 ,cursuri
cu natura şi de a o supune. Ia­ du! acestora, peste 7.900 sînt "nea agrozootehnice.
drate în întrecerea socialistă.
tă de unde recoltele mari obţi­ Printre acestea sînt demne de Şi femeile gospodine au fost mobi­
evidenţiat tovarăşele Ţinea Strantina, lizate în diferite acţiuni. Comisiile
nute, iată de unde belşugul an sudoriţă, Hagianidis Sofia, lăcătuş ia de femei au atras pe ..gospodine la
de an sporit. C.S. Hunedoara, Fielker Mana, zi acţiuni de înfrumuseţarea oraşelor şi
dar, Maria Ilinca, mozaicar la Trus­ satelor şi alte acţiuni obşteşti. Tot
tul 4 construcţii din Hunedoara, Ilea­ mai multe gospodine au fost îndru­
na Roman, Adaria Ştef, muncitoare la mate să crească păsări şi să cultive
secţia montaj a uzinelor „Victoria“ legume şi zarzavaturi. Numai in a-
din Călan, Sofia Neamţu, lucrătoare nul acesta au fost crescute cu circa
subterană la mina Ghelar, Ileana Co- 800.000 mai multe păsări ca în a-
roian, electrician, Lâszlo Iulia, fre­ nul 1955, iar suprafeţele cultivate cu
zor Margareta Tîrţa strungar la legume şi zarzavaturi cuprind o
U.R.U.M. Petroşani şi multe altele. suprafaţă de 5.880 ha.
Femeile din întreprinderi au fost Toate aceste realizări sînt o ur­
atrase şi în cadrul mişcării de inova­ mare a politicii pe care o desfăşoa­
ţii şi raţionalizări. Pe drept cuvînt ră partidul în rîndul femeilor.
b e lş u g , veselie cursurile Institutului de mine Uniţi în marea familie
din Petroşani. Despre pricepe­
Au trecut doar dţiva ani. rea căpitanului Nicolae Lupu, Pe malul apei Cerna, s-au oraşului o gospodărie colecti­
Munca a fost rodnică. După şi el fecior de colectivist, toţi întîlnit, nu de puţine ori, ro­ vă. Şi-au unit oamenii pămîn-
aceşti ani, colectiviştii au prins ostaşii din unitatea dintr-un mîni şi unguri, privind în a- turile primite în cea mai marc
„mîzgă". Belşugul a intrat în oraş din tară au numai cuvin­ ceeaşi direcţie: spre pămîntui parte tot de la stat, şi au po**
casele oamenilor. Oamenii au te de laudă. Lenuţa Adam a care se întindea bogat pînă la nit la muncă în comun. Era
început a se ginăi la locuinţe dat examen de admitere in poalele dealurilor, dincolo de în jurul lui 23 August 1952.
noi şi gtndul a fost transfor­ clasa VIII-a la o şcoală me­ Mureş. Gîndeau în taină şi lă- înfrăţiţi în muncă, au pornit
mat în fapte. In capătul de die şi a reuşit. comeau la bucăţile de pămînt de-atunci spre cîmpul colecti­
sus al satului, la mijloc şi la stăpînite de cine ştie care br- v e i: Iosif Szekely, Gabor Mi-
capătul satului din jos, au a- In casele colectiviştilor Ion gătan. De spus nu şi-au spus haly, Magdalena Lazăr, Roza-
părut case noi, luminate, spa­ Popa, Vuia Popa, Ion Ştire. niciodată gîndurile. Intre ro­ lia Dorodici. Alături de ei au
ţioase. Ion Dutca, Ion Achim, Manoara Opreau, Ion Dănilaş, mîni şi unguri pe vremea a- mai pornit 69 de familii. Atun­
Ion Mihai, Ana Lupa, Nicolae se strîng de multe ori vecinii ceea era o ură neînţeleasă, aţî- ci aveau oamenii 193 hectare,
Hanciu. Nicolae Joja şi alţii, să asculte ştirile la radio; fe­ ţată de stăpînirea vremii. pămînt care trebuiau lucraie
pe care i-am întîlnit în vechiaI meile se strîng, ca lucrînd la
„cipcă" sau toreînd, -să, se în­ Mai tîrziu, după cîţiva ani cu cei 33 de cai. Nu -aveau porci,
registru, acum au case noi. veselească ascultîndu-l pe E- de la reforma agrară, romînii păsări, după cum nu aveau
mil Gavriş, Felieian Fărcaşu,
Copiii colectiviştilor au lo­ Ioana Radu ori pe alţi cîntă- şi ungurii, în inimile cărora nici un sediu corespunzător.
curi în şcoli. Unul din copiii reţi romîni sau străini.
lui Solomon Voina este elev dragostea a luat definitv locui In schimbul acestora, aveau
Despre viaţa colectivei şi a
la şcoala medie în clasa X-a. colectiviştilor din Pricaz se urii, au înfiinţat, la marginea dragostea de muncă.
pot scrie multe, multe file S-ar
Celălalt, care poartă numele putea scrie cărţi întregi. In fresyf oameni nevoiaşi — în prezent milionari
tatălui, a terminat de curînd
Construcţii noi în G A C Mulţi erau cei oa-re la înfiin­ milionară. Avutul obştesc s-a
ţarea gospodăriei, îi vedeau de­ mărit la suma pe care scepticii
— o maternitate pentru scroafe, cu capacitatea ja pe colectiviştii romîni şi niciodată nu au prevăzut-o,
unguri, cerşind. Cei care au nici măcar în glumă. Iată-i
. de 24 locuri ; gîndit astfel s-au înşelat. An pe colectivişti că, în loc să
— un saivan care poate adăposti 1.000 de o i; de an, au crescut veniturile „oerşească“, aşa cum unii „pre­
colectivei şi ale colectiviştilor. vedeau“, au ajuns milionari.
— trei şoproane pentru nutreţ, cu capacitate de Magdalena Lazăr, Iosif Sze­
kely, Gavrilă Mihaly, Bela Bir- Colectiviştii dispun astăzi
36 vagoane; talan, s-au mutat cu familiile de un mare număr de păsări
— două magazii pentru cereale cu o capacitate în locuinţe noi, locuinţe care în ferma anexă, de porci mul­
au fost ridicate pe baza veni­ ţi, de vite etc. In mijlocul cîm-
de 24 vagoane ; turilor realizate de ei şi cu a- pului se ridică un siloz nou.
— un pătul pentru porumb cu o capacitate de jutorul statului. grajduri pentru a-nimale, o ma­
ternitate modernă pentru scro?
10 vagoane; Sînt oameni harnici toţi co­ fe. Zilnic, de La grădina de
— un siloz pentru nutreţ, cu capacitate de_16 lectiviştii. Datorită hărniciei pe malul apei, pleacă camioa­
lor, în anul acesta gospodăria ne încărcate spre diferite can­
vagoane; colectivă „Petofi Sândor“, a tine, spre pieţe, înlesnind mult
— o maternitate de vară pentru scroafe, cu 18 reuşit să obţină 2.376 kg griu aprovizionarea oamenilor mun­
la hectar, 2.495 kg orz, 2.298 cii.
boxe. J kg secară, 2.173 kg ovăz. De
la grădina de legume a fost Colectiviştii de la „Petofi
® Fondul de bază al gospodăriei a crescut de realizată, pînă acum suma de Sândor“ au astăzi fondul de
aproximativ 30.000 lei.
la 40.000 lei, cît a fost în 1951, la 1.400.000 lei în bază al gospodăriei 1.098.066
Gospodăria colectivă „Petofi
,1957. Sândor“ este astăzi gospodărie lei. Iată*le un vis realizat !
N. CAZAN
' • sA V '