Page 71 - 1957-08

Nr. 837 DRUMUL SO C IA L ISM v tu r Pag.

f f S . n n ~ ...........

Munca de partid — Tineretul, izvor nesecat H U N E D O A R A , 1 9 5 7
chezăşia succesului de cadre
ooooooooooooooooooooo C O O O C O OO 0 0 0 0 - 0 0 - 0 0 OO 0 0 Ol
o Străbătută de
Colectivul exploatării oarbo- Dintre sectoarele minei, cea Au rămas pentru totdeauna de pe şantierul Biuming, condusă de M. 8 Cerna, privită de W- OOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO XOOOOJ OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCO00 00 0000 00 00-00 00 0000 00 9 OOOOOOOOCOOOCO00 00 00 0000000000000000 00 00 00 00 00 00 no OOC-OO' - o 00 00 00 00 00 00 0000 00 co 00 00 00 00 00 00 coco 00 00
domeniul trecutului vremurile cînd Păunescu, tinerii din brigăzile minie­
nifere Petrila, întîmpină ziua de mai mare contribuţie ta succe- ţinerii munceau ca robii în fabricile re de tineret de la Teliuc, de la de- umbrele trecutului
capitaliştilor şi pe moşiile boiereşti cînd poui C.F.R. Simeria, Trustul 4 con­ prin crenelele cas­
23 August cu succese de seamă sul obţinut au :adus-o sectorul erau crîncen expioata{i, neavînd par­ strucţii Hunedoara etc. Cele 1.540 bri­ telului Hwrdazilor
te decît de mizerie şi bătaie. Tinerii găzi de tineret şi cele 200 posturi patinat de vremi
în îndeplinirea sarcinilor pîanu- I şi III. Numai sectorul I a au astăzi bucuria de a munci pen­ U.T.M. de control, aduc un aport şi ros de intempe­
tru ei înşişi, pentru bunăstarea po­ preţios la îndeplinirea şi depăşirea rii, Hunedoara ve­
lui de producţie. De la începutul dat peste plan în acest an pes- porului şi înflorirea patriei libere. A planului de producţie, intr-o serie de che, clădită in ju­
dispărut peniru totdeauna flagelul şo­ întreprinderi ca: uzina „Victoria" rul „U.F.H," (U-
,anului şi pînă în prezent, acest te 7.000 tone de cărbune, situ- majului, care făcea ravagii în trecut Călan, Combinatul siderurgic Hune­ zinele de fier Hu­
în rîndurile tineretului. doara, U.R.U.M. Petroşani şi altele, nedoara), prezenta
harnic colectiv a extras, peste îndu-se în fruntea tuturor sec- organizaţiile de tineret au iniţiat or­ un aspect cenuşiu,
De soarta tineretului, de creşterea ganizarea de secţii prelucrătoare de plat. Străzi în-
prevederile planului, mai mult toanelor. Munca rodnică a a- permanentă a acestuia, ajutată de că­ bunuri de larg consum. tortochiaie, mărgi­
tre partid, se ocupă îndeaproape Uniu­ nite de cocioabe
de 17.000 tone cărbune. oestor seotoare nu este întîm- nea Tineretului Muncitor. La sate, tot mai mulţi tineri din mizere; noroi, praf,
S.M.T., G.A.S., G.A.C. şi din secto­
Indeplinirea ritmică a plianu- plătoare. Aici, s-ia îmbunătăţit Efectul educaţiei comuniste a ti­ rul individual, sînt cuprinşi în în­
neretului îi constituie munca sa en­ trecerea socialistă, participă cu însu­
lui de producţie, oreşterea sim- rnult munca de partid. Organi- tuziastă pentru întărirea patriei, pen­ fleţire la munca politică de masă în
tru dezvoltarea economiei naţionale vederea transformării socialiste a a-
ţitoare a productivităţii muncii, zaţiile de bază îşi exercită ou şi îmbunătăţirea continuă a nivelului gricul litrii.

îmbunătăţirea calităţii cărbune- succes rolul de conducător po- de trai al celor ce muncesc. Crescuţi şi educaţi de partid, avînd
Succese însemnate a obţinut tine­ sădite în ei înalte însuşiri morale,
lui se datoreşte în primul rînd, litic .dreptul de control asupra tot mai mulţi tineri din industrie şi
retul în întîmplnarea glorioasei ani­ agricultură cer să intre în rîndurile
muncii însufleţite desfăşurată conducerii administrative. Tov. versări a eliberării patriei. Numărul partidului. Numai în ultimul timp,
tinerilor din regiunea noastră, cu­ peste 830 utemişti, Ia cererea ior, au
de organizaţiile de partid, co- Bereş Ştefan, secretarul orga- prinşi în întrecerea socialistă, a de­ fost primiţi în rîndurile candidaţilor oameni trişti, pa­
păşit 26.000. in rîndul fruntaşilor se de partid.
muniştilor oare au stat în frun- nizaţiei de bază de La sectorul numără peste 1.200 tineri, printre lizi şi veşnic cu
care cei din brigăzile conduse de Tineretul nostru, harnic, talentat şi
tea tuturor acţiunilor şi au mo- i şj tov. Ioan Fila, secretarul Emeric Csiki şl Gb. Ivăşcan de la entuziast constructor ai vieţii noi,
mina Vulcan, brigada de tineret de sărbătoreşte cea de-a 13-a aniver­
bilizat cu succes întregul co- organizaţiei de bază a sectoru- sare a eliberării patriei, cu un bi­ sudalma^ pe buze.

lectiv de muncitori la îndeplini- lui III, îşi îndeplinesc ou mult lanţ de realizări pe care e hotărît Şi circiumi. Cir-

rea sarcinilor de plan. simţ de răspundere sarcinile ce să-! îmbogăţească, spre bine'e şl bu­ ciumi mulie, In

Atenţia comitetului de partid le au la locul de muncă, sînt năstarea poporului, pentru construi­ care conul Bîrsan,
Aspect de la subsecţia de sulfat de amoniu de pe lingă uzina coosochimică din Hunedoara.
de la mină şi a organizaţiilor fruntaşi în producţie, se preo- rea socialismului in patria noastră.
2 deputat de Hu-
de bază a fost permanent în- Cupă de munca politică, consti-
o nedoara, cumpăra la preţul unui ţoi spinare un pumn de Îmbuibaţi, ocu-
dreptată spre îndeplinirea cu tuie exemplu demn de urmat, 8 de alcool, votul muncitorului otrăvit păţi doar cu tăierea cupoanelor. Înnoiri

cinste a sarcinilor şi angaja- Comuniştii din aceste sectoa- h de gaze, ars de dogoarea focului şi AA nn ii vv eerrssăarriip, tat inv ievresrăsraî ri HuPnerldnoar1a947ă’nbrit^eadmierlriii ce colţ alai
mentelor luate în întrecerea so- oa {ov_ Corne] Cenuşă, Mi- 8 ros de boli. In vechea Hunedoară
cialistă. g „nu se ieşea la pensie“. Azi, la 13 ani de guvernare de- ţării, au înfipt primii ţăruşi şi în
hai Ştefan sau candidatul de
De la începutul anului, Co- piartid Gheorghe Neagu şi mulţi 8 Dureros de plastică, expresia „nu mocrală, Hunedoara poartă pecetea strigăte de „hei rup“ au prins, la

mitetul de parţid a ^elaborat un alţii, se găsesc mereu în pri- 8 se ieşea la pensie“, reprezenta sin- înnoirii. început timid, apoi tot mai repede

plan de măsuri a cărui îudepli- me]e rînduri ,ale luptei pentru 8 tetizarea mai mult sau mai puţin Roşul Termocentralei tineretului, de să crească pe pantele domoale d e

nire era menită să^ duca la o îndeplinirea sarcinilor, o conştientă a condiţiilor de muncă, la a cărei dare in funcţiune s-a Chizidului, în Locul prunilor piper-
mai buna activitate m toate do- .. , .., , g trai şi viaţă, oferite de regimul bur-
menlile. Organizaţiile de bază Jţ ' l,n“a * partid desfăşura a g ghez, acelora care cu preţul sudorii împlinit un an luna trecută, îţi niciţi, blocurile,
8 şi chiar al singelui lor, duceau în
şi-au întocmit şi ele planuri de • * » la. mtaI'rf a m fură privirile. De atunci a trecut un deeeniti.

măsuri axate pe planul de mă- munca la creşterea conştiinţei Furnalul de 700 m. c., colos de Străzile asfaltate, strîng pe morgi-

suri al comitetului de partid. soc,a!,5te a munctonlor. 00 oo oo oo oo oo oo oo co oo oo oo oo oo oo oo oo metal şi foc, înconjurat de ţevi şer- ne, roşit, zeci de blocuri. La Trustul

In şedinţele comitetului de La mobilizarea ou succes a DIN COOPERAŢIA 8 pitite şi conducte negre, a sărbălo- 4 construcţii, o situaţie scurtă în-
^ rit şi el un an, de cină Victor Pali, cunoştiinţează sec, lapidar, fără co-
partid s-au dezbătut cele mai oa™ "'lor munci, in jura che-

importa-nte probleme ale activi- ? anlor Par? d“lln’ • DE CO NSUM | înfrigurat de emoţii şi aşteptare mentorii, ceea ce omul, omul de azi,
tătii economice şi politice. Con- !" mare masara * . actm,a/ g destupa şiicul. Dublă aniversare: a făcut In 10 ani.
ducerea administrativă a ex- tea o -E ^zaţiilo r * l™sa-
ploatării a prezentat în faţa Conduse îndeaproape de cornii ® Numai în anul 1956 şi primul g un an de acitivitate, 2.000 de şarje. 1.711 apartamente, 187 garsoniere,
telul de partid şi îndrumate semestru al anului 1957, s-au des­
comitetului de partid rapoarte permanent, organizaţiile sindi­ chis peste 90 de noi magazine. 8 In 13 a lunii, cocsarii sărbătoreau un centru şcolar siderurgic cu peste
despre felul cum se preocupă cale şi U.T.M. de la mină s-au 8 doi ani de cînd prima baterie a în- 1.200 locuri, complexul restaurmt-
de creşterea productivităţii ocupat cu mai multă compe­ 0 In semestrul I, a! acestui an, g ceput să livreze furnalelor cocs in- berărie-cofetărie (cel mai modern din
muncii, reducerea preţului de tenţă de rezolvarea problemelor s-au desfăcut cu 175 ia sută mai g digen. Azi, sărbătoresc 5 luni de pli- ţară), spitalul peniru boli conta-
cost, experimentarea sistemului ce le revin. muite mărfuri decît în aceeaşi pe- g nă activitate a celei de-a doua ba- gioase cu 73 de locuri (pri-
de salarizare îmbunătăţit etc. rioadă a anului 1951. Tom parînd
La îmbunătăţirea muncii de 8 terii. Crescute parcă toate din o con- mut de acest fel din ţa-
Grija faţă de crearea unor partid a contribuit şi faptul că
Condiţii mai bune de muncă, s-au întărit rîndurile organiza­ creşterile pe sectoare din ultimii o dudă> ^bsecfiile sectorului chimic ră), clubul cinematograf, construit
ridicarea nivelului cultural al ţiilor de bază prin primirea de
celor ce muncesc n-au fost scă­ noi membrii dintre cei m.ai me­ trei ani, rezultă urm ătoarele: în 2 din cadrul aceleiaşi uzine (cocso- după cele mai moderne proiecte ar-
pate din atenţia comitetului de rituoşi muncitori. Viasiie Sido­ semestru! i ai anului 1955, valoarea 8 chimică), ameninţă să înăbuşe prin hitectonice. Două magazine alimen-
partid. S-ia analizat apoi şi fe­ rov, Pei.ec Moise, Gheorghe mărfurilor alimentare desfăcute prin 8 întindere, producţie şi eficienţă eco- tare, două magazine textile-confecţii,
lul cum conducerea exploatării Groitoru, Francisc Bartha, sînt
se preocupă de îmbunătăţirea doar cîţiva din candidaţii şi unităţile cooperatiste a fost de ° nomică, importanţa bateriilor. Azi la un magazin fero-metal şi alte ciieva
proiecţiei muncii, cum se res­ membrii de partid noi, cu care
pectă normele de tehnica secu­ se mîndreşte întreaga mină. 46.000.000 lei; în semestrul I. 1956, § Hunedoara, se produce sulfat de a- zeci de noi construcţii.
rităţii.
Ziua de 23 August găseşte de 48.000.000 iei, iar în semestrul o moniu> benzen< Padină. Azi, corn- Lîngă complexul şcolar siderurgic,
Atenţia acordată faţă de orea- colectivul minei Petrila mai 1 din acest an s-a ridicat ia suma g binaUd b rea ză zilnic agriculturii, se află în construcţie o sală mo-
rea unor condiţii de muncă şi hotărît ca oricînd să-şi consoli-
viaţă mai bune a făcut ca mun- de 52.000.000 Iei. Rezultate bune s-ar 8 tone• zeci de ione de ^ ă ş ă m i n t dernă de reuniuni şi sport; împrej-
citorii să fie ‘tot mai apropiaţi deze succesele obţinute, să dea
de organizaţiile de partid, lucru P'Dă la sfîrşitul anului alte mii obfinut şi la desfacereamărfurilor 8 azotos. muirea stadionului e terminată.
ce se reflectă cu prisosinţă în de tone de cărbune peste plan,
entuziasmul cu care au răspuns ştiind că jaistfel va contribui din industriale. In semestrul 1, al anu- 8 Sus, mai sus decît furnalele5 şi Ln vechea Hunedoară, în locul no-
la chemarea acestora de a da pli,n ta făurirea unei vieţi noi. lui 1955, s-au desfăcut mărfuri în „ 6, clădirea roşie a fabricii de aglo- roiului din piaţa centrală, prin a-
patriei cît mai mult cărbune. valoare' de 66.000.000 le i; în semes- g merare, aniversează aproape 3 ani saltul edilitar al sfatului, parcul în
p- UNGUR
trul 1. 1950, de 75.000.000 lei, iar o de funcţionare a primei benzi, şi mai plină creştere oferă locuitorilor băn­

iţi semestrul I. 1957, de 91.000.000 8 bine de doi ani de plin uz a celei cile-i îmbietoare. Pe străzile mai a-

ţej 8 de a doua benzi. ' cum cîţiva ani desfundate şi întu-

in cinstea zilei de 23 Adgust mecanicii ¦Simion Mihuţ şi Vasile e Prin unităţile cooperatiste s-au o Aniversări, aniversări. Furnalul 6, necate, se poate circula fără teama
Toma, împreună c u ' fochiştii Nicolăe -Stoia şi Octavian Haţegan, de ia o staţia de granulare, cuptorul electric tnnămolirii ( suprafaţa străzilor şi
desfăcut, în semestrul I. 1957, ma­ g de 5 tone, laminorul trio, •fabrica trotuarelor asfaltate in ultimii am,
depoul C.F.R. Simeria, au făout economii de 40 tone combustibil con­ şini şi unelte agricole în valoare de g de var, de oxigen, de dolomită, tur-întrece cifra de 72.400 m, p.). Pro-
venţional. peste 2.000.000 lei. g nătoria, toate construite după 23 Au- blema iluminatului e de asemenea

8 gust 1944. rezolvată. Zilele trecute, din loc in

8 Anul acesta au intrat în func- l°c, au apărut (necesitate impusă de

Sfaturile populare — o mare realizare TREI PERFORM ANŢE ° ţiune, pe lingă bateria Il-a, de cocs rezolvarea definitivă a problemei
g şi subsecţiile chimice, sulfat de a- transportului urban), primele staţii

a regimului democrat popular n schimbul de onoare care 40.078, la care s-a executat le­ g moniu, ape amoniacale şi piridine, de autobuz.
a avut loc Ia atelierele garea fremului pe roţi. Tot a- 8 noua oţelărie electrică (două cup- Hunedoara renaşte, Hunedoara in-
Una din organizaţiile de a desfăşurat o largă muncă în cesi sector a făcut colectări de 28 toare de mare capacitate), expresia flcreşte, Hunedoara îmbracă haina
rîndul ţăranilor muncitori, pen­ C.F.R. Simeria, s-a dus o luptă fier vechi în cantitate de 27.000 8 celei mai înalte iehnicităti. Atît noilor vremi.
masă care asigură atragerea tru a asigura reuşita campa­ îndîrjită între secţii peniru a kg, metale nefieroase 2.700 kg, 8 n°lle a^ g a i e , cit şi cele vechi, mo-
oamenilor muncii La înfăptuirea ,.Sfaturile populare sînt or­ niilor agricole. cîştiga întrecerea. Aici s-au în­ ŞI oamenii
treburilor obşteşti, o oonstituie ganele locale ale puterii de registrat mai multe performan­ aducînd economii atelierelor în §dernit ’ ^ mi! p0pulare’
sfaturile populare. In fiecare zi, stat. Prin ele, oamenii mun­ O activitate demnă de toată ţe. Cea mai serioasă este aceea valioare d1e 1t7n.6c3o7n Ieti.• Mmui nci-• oau făcut ca pro,ducţia , combinactului Da. sioamenii. VenMiţid'in toate.. .
mii şi chiar zeci de mii de oa­ cii din Republica Populară lauda au ,desfăşurat-o comisiile Lq sa
meni ai muncii de diferite pro­ Romînă, exercită puterea de de femei în ce priveşte aprovi­ realizată în ce priveşte planul , .. , . ... . , crească de la an la an. Spre codurile tării — raspun conştient
fesii şi minorităţi naţionale par­ stat in regiuni, raioane, ora­ zionarea pieţelor cu produse a- cîe producţie pe ateliere, care a o m aceste, secţii printre care 8
ticipă aotiv la rezolvarea pro­ şe şi comune potrivit Consti­ limentare. In acest scop, femeile fost depăşit cu 2,5 la sută, pro­ r„ mpUpM 7 „„ părui,au, - a,
blemelor de ordin economic, tuţiei şi legilor ţării". au fost mobilizate la creşterea ductivitatea muncii a crescut
cultura], social şi obştesc, pro­ de păsări, cultivarea de legu­ simţitor, iar preţul de cost ine Vas iu, etru ALmteanu, 8 [u( cureni< în comparaţie cu perioaga scris pagini de adevărat eroism în
bleme menite să ducă la îmbu­ (Capitolul I, art. 1, al Legii nr. me etc.
nătăţirea nivelului lor de trai. 6 de organizare şi funcţionare a a scăzut cu 6,3 !a sută. Se Pdvel Irimie, Zafiii Carp.nişa- g corespunzătoare a anului 1950, s-a istoria oraşului de metal, Siderur-
sfaturilor populare). mai pot cita economiile de nu etc. au luptat d n toate pu- g produs cu 196 la sută mai multă gişti şi constructori, tineri şi bătrini,
Plenara C.C. al P.M.R. din 104.515 lei realizate din colec­ tenie pentru a cîştiga întrece- g fontă, cu 61 la sută mai mult oţel bărbaţi şi femei, au găsit aici prin
punerii în funcţiune a presei de tarea materialelor fieroase şi
nefieroase. i ea. Şi aU îeuşti. o Mărim, cu 119,8 la sută mai mult muncă, adevăratul rost al vieţii, au

*5 treia performanţă se referă g Oţel electric şi cu 100 la sută mai înţeles aici adevărata semnificaţie a

H la rezultatele individuale g multe laminate. cuvîntului om.

obţinute de fiecare în parte, lată g In incinta aceluiaşi combinat, la Excavatorislul Biiplişteanu, maca-
numai cîţiva muncitori care au 8 furnalele vechi se fac lucrări de ragiul Ionete, brigadierii Rădnean-

decembrie 1956, cît şi Decretele ţiglă de la Petreşti, presă ce a Atragerea maselor de cetă­ doua performanţă este a- obţinut ceie mai bune rezultate. 8 automatizare a încărcării; coşurile ţa, Păunescu, otelarii Stanciu, Lăbu-

şi Hotărîrile Consiliului de Mi­ fost părăsită încă din anul ţeni la rezolvarea problemelor ceea obţinută de secţia I Constantin Niţă, cazangiu, a p8 noii oţelării Martin sfidează înalţi- neţ, jurnaliştii Pali, Chiroşca, sînt

niştri, pun în faţa sfaturilor 1940. Şi aici lucrările au în­ de interes local, a făcut ca în locomotive, care a cîştigat în­ depăşit planul cu 10 1 la sută, g mde > construcţia primului cuptor de nume al căror răsunet a depăşit gra-

populare sarcini din ce în ce ceput. multe locuri sfaturile populare trecerea pe atelitere în schimbul ioan Crîşan, frezor, cu 104,3 la 8 aici’ se desfăşoară intens. Pe şan- niţele regiunii noastre, nume pe care g
ma-i mari. La rezolvarea aces­ să obţină realizări deosebit d-e de onoare care a avut loc. A- sută, Onu Vlad, lăcătuş CU 104 8 Herul laminorului Biuming, lucrările munca i-a scos din anonimat, nume
tora, sfaturile populare primesc Pentru ca atenţia comisiilor importante. Activitatea lor ceastă secţie a îndeplinit pla­ la sută, Gheorghe B aciu tîm - 8
un ajutor permanent din partea permanente să fie îndreptată este din ce în oe mai rodnică ; nul în proporţie de 100 ia sută. 8 de montaj sînt intr-un stadiu avcui- care arată omul nou, omul erei so-
spre cele mai importante pro­ tot mai mult şi mai bine rezol­ Colectivul secţiei a pregătit o plar cu 103 la sută etc. 8
deputaţilor şi a tuturor cetăţe­ bleme, între ele şi secţiile de o sat' la lamimrul de profite se toar- cialiste. 8
nilor. specialitate de pe lîngă sfaturile Aceştia s în t n u m a i cîţiva din-
tre cei mulţi care în tîm p in ă ziu a g nă fundatiile. se asamblează scite- * §

8 !e,E metalice\ loaie acestea în numai 13 ani... g

Sfaturile populare din regiu­ populare există o strînsă cola­ vă interesele vitale ale oameni­ locomotivă pentru proba de par­ de 23 August cu cele m ai fru- 8 Se consiruieşte... a . JURCA g

nea' noastră cuprind un număr borare. lor muncii de la oraşe şi sate. curs. Este vorba de locomotiva moaşe succese în m u n c a . ooocooooooioo 00.00o o o o o o o o o o c o o o o o c o o o o o o o o o o o o o o o 00000000000000000000u
de 4595 deputaţi regionali, raio­ Sfaturile populare primesc un
nali, orăşeneşti şi comunali. Din sprijin serios în realizarea di­
rîndul acestora 800 sînt munci­ feritelor acţiuni de interes ob­
tori industriali, 226 ţărani co­ ştesc şi din partea cetăţenilor, VEDERE GENERALĂ A BLUMÎNGULUI
lectivişti, 2210 ţărani cu gos­ prin comitetele de cetăţeni. E-
podării individuale şi 553 inte­ xemple de activitate rodnică a
lectuali. Ca o semnificaţie a comitetelor de cetăţeni sînt foar­
mmm

caracterului larg, democratic, te multe. In raionul Ilia de

al sfaturilor populare stă măr­ pildă, comitetele de cetăţeni au

turie faptul că în rîndul depu­ muncit pentru încasarea auto-

taţilor au fost atraşi 4.092 ro- impunerii şi realizarea construc­

n îni, 227 maghiari, 76 germani, ţiilor votate. In urma muncii
15 evrei şi din rîndul altor mi­ desfăşurate de comitetul de ce­

norităţi naţionale. Deputaţii au tăţeni s-a reuşit ca, în luna

fost aleşi din rîndul bărbaţilor trecută, în comuna Gothatea,

şi a! femeilor. să se inaugureze noul cămin

Pentru rezolvarea diferitelor cultural, iar la 6 cămine cultu­

probleme puse în faţa sfaturi­ rale din satele comunei, lucră­

lor populare, un rol deosebit îl rile sînt înaintate.
an cqmis'ile permanente, for­ Activitate rodnică au desfă­
mate din deputaţi, alcătuite pe
ramuri Pe activitate, potrivit şurat comitetele de cetăţeni din
nevoilor. Aşa, de pildă, comisia comunele Ighiu, IntregaIde, Lo-

permanentă de gospodărie co­ rraan, Daia, Răhău, Plopi, Sîntă-

munală şi industrie locală de mărîa Orlea, Rişculiţa, Bucu-
pe lîngă Sfatul popular al ra­ reşci, Băniţia şi altele.
ionului Sebeş, a luat în studiu
problema repunerii în funcţiu­ In activitatea lor, sfaturile
ne a băilor sărate. Şi ca ur­ populare primesc un ajutor pre­
ţios din partea comisiilor de
mare, în curînd, ele vor fi date femei. Astfel, comisia de
în folosinţă. Tot această comi­

sie a analizat şi problema re- femei din comuna Baru Mare