Page 74 - 1957-08
P. 74
PdL. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 838
ÍT II RT I CI n iM
II i H 41
é I II I «i 1 9
te a iis ă ^ i elin sisierByirigie ietode noi de controlai calitatea
Nou ofe! de construcţie, pinde de dimensiunile uşilor nei alte maşini de încărcat, tot produselor Inindustriaelectrotehnică
cernentabil, aliat cu bor şi de capacitatea de încărcare cu banda transportoare, la ca
a maşinii, pierderile de timp şi re s-ia prevăzut introdu cerea Controlul calităţii produselor unealtă de producţie. Punerea ia
In urma oeroetăirl’loir efectua benzii metalice. în cuptor şi în chiar pe locul de muncă dă posi punct a contoarelor este con
de căldură sini mari, fapt care cărcarea simultană prin toate bilitatea să se urmărească ope trolată cu un aparat portativ,
te la uzina de .automobile din prelungeşte durata procesului uşile. Banda înaintează în cup rativ calitatea, să se scoată la chiar pe locul de munca al mo
de topire şi limitează produc tor pînă la peretele din spa iveală rebutul şi să se permită torului.
Qorkij s-a elaborat o nouă ca tivitatea cuptorului. Probtema te ; descărcarea înoepe in mo ca produsele rebútate să treacă
accelerării încărcării cuptoare mentul intrării şi se termină în la operaţiile următoare. De e- Pentru recepţia articolelor pro
litate de oţel de construcţie, ce- lor de oţel ocupă de multă vre momentul ieşirii benzii din cup xemplu, la rectificarea fusurilor duse în masă (conductori, pîn-
me atenţia topitorilor şi a con tor. Oprirea şi scoaterea râmei arborilor de motoare electrice se ză lăcuită, bandă izolatoare),
rrteniliabil — 20HGB — format structorilor 'de maşini. In Uniu din cuptor se fac automat. In- controlează diametrul „în mers“ la care controlul calităţii se
nea Sovietică şi în străinătate, cu un indicator, în locul verifi face prin sondaje, s-a introdus
din oţel slab, aliat cu crom şi au fost întocmite proiectele u- cărcarea durează în total 3 mim, cării manuale cu calibrul-pot- „controlul asigurător“. Acesta
nor noi maşini de încărcat pe la o viteză a benzii de 1 m/is. coavă. Pe măsura rectificării, constă în faptul că recepţia prin
niangan, cu un adaus de apro bandă, prin lansare etc. Aces La această viteză rama mobilă acul indicatorului arată micşo sondaj se face după necesitate
tea, precum şi alte maşini cu rămîne în cuptor maximum rarea diametrului. cu 10...20% mai riguros deci'
ximativ 0,008 la sută bor. noscute, asigură încărcarea ra 15 s. Greutatea maşini de în cele stabilite prin condiţii tehni
pidă, dar au în schimb deza cărcat pentru deservirea urmi Fiarele electrice de călcat sînt ce şi desene. In felul acesta, re
Din rezultatele încercărilor vantajul că pentru !a putea fi cuptor Martin de 30 t., este e- încercate direct pe banda ru cepţia prin sondaj făcută la be
folosite, necesită refacerea cup gală ou !aproximativ 56.000 kg. lantă de montaj; sîrma emailată neficiar nu mai diferă de recep
rezultă că oţelul 20HGB are toanelor existente şi instalarea ţia făcută la producător.
unor mijloace noi de ridicat şi Presiunea statică maximă pe o este verificată direct pe maşi-na-
proprietăţi mecanice tot !atît de transportat; în afară de aceas- roată (în momentul încărcării
ta, ele înlătură numai în mică sau descărcării), este ele 26.000
bune ca şi oţelul ciromnichel — măsură sau deloc pierderile de kg. Puterea maximă a moto-
căldurâ rezultate ta încărcare. rutul electric este de 20 kW. Po-
molibden 20HNA4 şi mai bune dui rulant este executat din
In anul 1947 s-ia propus con benzi şi foi laminate şi sudate
chiar decît oţelul cromnichel — strucţia unei maşini pentru în Noua maşină, a cărei oonsbruc
cărcarea rapidă prin lansare, ţie şi comandă sînt simple, per
titan 20HNT. Noul oţel se că oare nu cere nici refacerea cup mite încărcarea cuptoarelor în
toarelor şi nici folosirea unor orice ordine şi poate fi folosită
leşte bine pe o adîrloime mare, mijloace noi de transportat şi !atît în topitoriile existente cîl
de ridicat. Maşina de încărcat şi în cele care se construiesc
ceea ce ,asigură o rezistenţă prin lansare se compune r,in- noi.
¦r-o bandă metalică fără r-
înaltă pieselor cu secţiuni mari. şit oare ©e deplasează cu virez» Maşină de havat
mare ; banda instalată pe o ra automată
Oţelul 20HGB, necesită o teh mă poate să se deplaseze atît
spre cuptor, cît şi în partea In U.R.S.S. a fost constru
nologie mai simplă decît ote opusă. Rama este fixată pe un ită o maşină de havat KMPA,
pod rulant, care la rîndul său la care reglajul înaintării se
lul 20HNM la tratamentul ter se deplasează ' prin faţa cuptoa face în mod automat, asigurînd
relor. Încărcătura este introdu o sarcină uniformă şi limitată
mic şi l'â prelucrarea mecanică, pentru motorul electric de acţio
să succesiv prin fiecare fereas nare, independent de condiţiile
fiind, în acelaşi timp. cu 33 la tăierii. Regulatorul automat se
tră a cuptorului. montează pe capacul maşinii de
sută mai ieftin decît acesta. havat KMPA şi poate fi adap
Mai tîrzîu, ta aceeaşi uzină
Se recomandă ca oţelul a fost elaborată construcţia u-
20HGB să fie utilizat în locul
Intrarea în funcţiune a reactorului de 2.000 KW. constituie unul dintre oţelurilor de cement are cu
cele mai mari evenimente ştiinţifice şi tehnice din ultimul timp. din tara crom-niichel, cu nichel-molibden
noastră. şi cu crom-nichel-molibden. In
uzina de automobile din Gorki
In clişeu: încărcarea reactorului cu elemente active de uraniu, în tim se execută din acest oţel roţile
pul pornirii lui. dinţate ale diferenţialului şi alte
In tro d u c e re a co n d u c to rilo r din b are în c lă d irile piese, obţinîndu-se ai îl rezultate
de locuit foarte bune, cit şi economii
In U.R.S.S. s-a recomandat protecţii se sporeşte siguranţa mari.
ca în clădirile de locuit şi de de funcţionare şi durata de ser
utilitate publica sa se folosească viciu. In plus, se pot aplica ine- M aşina pentru încărcarea
iode industriale de montaj. Ex rapidă a cuptoarelor
pe larg conductori din bare izo
late din aluminiu sau oţel cu perienţele făcute timp de 15 ani MARTIN
orice profil. Aceste bare se mon
tează pe izolatori în şanţuri să cu cîteva case de locuit din Mos Pentru încărcarea cuptoare-
pate în zidării şi apoi acoperite.
In Telul acesta se economisesc cova, unde instalaţiile elcclrice I lor de elaborat oţel se folosesc
conductori şi cabluri, ţevi de
s-au executat din bare, au ară j diferite maşini de încărcat, tip
tat că acest sistem de instalare j pod rulant şi allele. Din cau
osie sigur în exploatare. za lallmentării repetate, care de
ransportor tat Ia orice maşină de havat de
cu banda şi cablu
acest tip. Experienţe cu această
Primul sector electrificat maşină de havat automatizată
s-au făcut în minele combinatu
Din cauza dezavantajelor teh m curent alternativ lui Celeabinskugol. Rezultatele
nice şi economice pe care le
prezintă benzile obişnuite de Astăzi, electrificarea liniilor obţinute arată că motorul elec Institutul astronomic din Ondre jov, de Ungă Praga, este una dintre
cauciuc la efectuarea transpor ferate din U.R.S.S. se face în tric nu mai este supus la sarcini staţiunile cehoslovace, care şi-a luat asupra sa sarcina de a supraveghea
turilor dc cărbune sau minereu j curent continuu la tensiunea de excesive, iar viteza medie de îna permanent activitatea solară. Aci observaţiile se fac cu ajutorul unui spec-
ia distanţe mari, acestea an fosi 3.300 V. Necesitatea.-sporirii- pu intare este mai mare decît cea trohelioscop, încă din anul 1948 In acest interval de timp s-au observat
terii locomotivelor, în legătură care se obţine cu maşini de ha- 1.300 de erupţii solare. Aceste fenomene au fost în parte fotografiate,
înlocuite cu transportoare cu cu creşterea continuă a traficu jvat la care înaintarea era regla
bandă şi cablu. Principiul de lui, face ca acest sistem să de tă manual. in clişeu î savanta Blazena Ruzi ckova, executind fotografii solare.
construcţie a unui astfel de
transportor consiă în aceea cri vină neeconornic, el cerîrid’ sec
doua cabluri de oţel aşezate pe
părţile laterale ale benzii de ţiuni prea mari ale liniilor de r uriozităti ¦ştim) ‘0
cauciuc suporla toata greutatea contact (320—560 mm2) şi dis
încărcăturii, iar banda de cau tanţe prea scurte între substa-
ciuc serveşte numai ca organ ţiiie de tracţiune (20—25 km).
de susţinere. Fiind deci supusă
unor eforturi de tensiune negli In prezent se experimentea . w . „ văzută la partea de sus cu un convingerea şi chiar certitudi-
jabile, se asigura totodată le ză un nou sistem de tracţiune
gătura intre tambure. F î n t î n ă igienica portativa cap ac> ?e asemenea din tablă nea documentată statistic şi
electrică — cu folosirea curen
De-a lungul benzii, la dis tului 'alternativ monofazat de Pe şantiere apa potabilă se galvanizată. Apa din ţintind ştiinţific, că unele locuri sînt
tanţa de 700...1.200 mm., sini frecvenţă industrială de 50 Hz.
vulcanizale nişte placi de oţel Acest sistem permite sporirea aduce de obicei în eăleti iar se Poate bca P''intr-o simplă mai expuse ta loviturile de
de 45 mm lăţime şi 5,2 mm. tensiunii in reţeaua de contact muncitorii beau dJ r o singu- «P*™* « unul dispozitiv, care trăsnete, decît altele. Acestea
grosime. Capetele marginale ale pină la 22.000 V şi chiar mai
plăcilor sini introduse în nişte mult. Distanţa dintre substaţii ră cană, existînd astfel perico- face ca ea să ţîşnească prin de exemplu regiunile cu
saboţi, susţinuţi de cele două poate fi sporită pînă 1a 60—75
cabluri. km, iar secţiunea conductorilor Iul de răspîndire a bolilor robinetul de la capătul tabu- s0^ amed, anumite specii de
poate fi numai de 100—150 contagioase. Pentru a fi evita- dd de cauciuc. După folosi,re, arbori etc. Privitor la măsu-
Astfel de transportoare sc pot mm2. In general, electrificarea
folosi pentru transport la dis lă o"astfel de nosibilitate a robinetul se închide automat, r^e de luat în cazul călăto-
tanţe mari, prezeniind o serie in curent !alternativ costă cea.
de avantaje tehnico - economice. cu 20 la sută mai puţin decîi fost °realizată !întina ţîsnitoare. iar tubul se agată de un cui. j i în autovehiculepe timp
In prezent ele sini folos:te pe Construcfia unei fîntîni ţîş- Avantajele acestei fîntîni de fu^ a’ f recomanda a
scara largă la multe mine din nitoare şi portativă, care asi- constau în faptul că apa se se evita locurile expuse la des-
Anglia, Canada, Uniunea Sud
Africană. aură pe deplin condiţiile inie-consumă în condiţii igienice cg rcari atmosferice violente. \
btuce 1necesarPeU, seconaciolnmLpeun'?eA . ca„ [ninnima esi.me ţptoantiavăuva, Persoanele care se afla in in- ()
în curent continuu. adiinmtrr-uunn rerzeezrevrovror deae anaăpa deacastfel că poate fi folosită la ntcneo ncalz vfeerhiitceu, ludleuoi arseîcnet amutoo- \}
Tren pentru circa 25 litri, sau mai mare, once loc ae munca. Apa se rnnstifuio tm fel Hp ¦
rectificarea eexxeeccuuttaait dinuintabtulăuiaaagluvaiunuiznaiz-u Păstrează totodată rece şi estecuueşlclLaOliPiFlaarracadodanausyt..ituSiee recomfeal nddae
ta, introdus spre a-l feri de le [fa dc Prat saiJ alte unpu-
şinelor căldură intr-o cutie de lemn, riidţi. . «• oprirea aparatului de radio,
care poate fi avariat cinci în
Menţinerea în suprafaţă ne care se suspendă pe un stîtp. Trăsnetele periclitează vecinătatea lui. se produc des- k
tedă a şinelor de cate ferată şi La partea da jos, rezervorul . .. , , „
-o • -a • 0• «o* >o> • •o •.# ¦-o •. . .Q. WR. . 0 . . 0 . ,0 , .0 . ,e . ,0 . . 0 , ^ , îndepărtarea urmelor uzurii on are o formă tronconlcă, de ca- cărcări puternice.
dulatorii este o problemă care autovehiculele - In orice caz, cu tot traficul
preocupă tehnica feroviară. Ast
Tipuri noi de coiraje Nu departe de Universitatea din Moscova, se află Institutul astrono- fel, in R. F. Germană, în iauui re se racordează un tub de Daunele importante pe care intens de autovehicule — fap-
ne „P.K. Siernherg“, care transmite întregii lumi ora exactă. Ora exactă ? 1954 s-a realizat rectificarea
suprafeţei şinelor pînă la o !a- cauciuc. La extremitatea aces- le produc in fiecare an flirta- tul că nu sint cunoscute ca-
dîncime de 0,38 mm, printir-o
pentru balon ? csio transmisă în eter cn ajutorul unor semnale speciale ritmice şi ea este ? tuia sc montează un robinet, uite cu descărcări electrice, au zuri de lovituri directe de tras
Pentru înlocuirea cofrajelor î um,ărHS de observatoarele din lumea întreagă, de diferite expediţii şi de I eu jet de apă şi colivie de pro- pus problema riscului pasa- net, permite să se susţină că
obişnuite din lemn au fost ela
borate doua tipuri noi de cofra- j: radislii maritimi şi aerieni lecţie, ca şi la fîntlnile ţîşni- gerilor din dutovehicdte, în ca- în timp de furtună călătorii se
je : din plăci lignofibroase, care
se folosesc cu succes de mai j In clişeu: i>. Bakulin candidat în ştiinţele fizico-mafematice primind loare obişnuite. Spre a feri zul cină acestea sînt surprinse pot simţi în siguranţă în inte-
muită vreme, şi un produs, mai 9 9 0• ** ‘ •<?••?¦•«>» r>(. . . ,
recent, denumit „rogojină“, Co- f un semna din vanta. fintîna de praf, ea este pre- pe drum de o furtună. Există riorul vehiculului.
frajui „rogojină“ se compune
din şipci din lemn de ruşinoase ó • .0 . . 0. singură trecere ia unor discuri
cu dimensiunile de 24X60X70
mm, geluite pe toate feţele şi 9• * ¦ . . « . . « . .
profilate în mod variat. Aceste
şipci prevăzute cu găuri, sini Turnarea cuzineţilor de osie abrazive, montate în boghiu!
legate între ele cu ajutorul unor direct în cutia de ofel
sfori din perion sau nylon, for vagonului trenului atelier, care
năind astfel panouri flexibile în
toate direcţiile. Dimensiunile se deplasează cu viteza redusă
standardizate ale acestor pa-
nouri-rogojini, au fost stabilite de 2,7 km/h. Căile ferate fran
pe baza unor experienţe nume
roase, astfel incit pot fi folosite In mod obişnuit, cuzinetul de mează apoi aşezarea în cutie a ceze, au amenajat recent un
la o varietate mare de elemente bronz de la osiile locomotivelor miezului metalic pentru forma
de construcţie. Din numeroasele se toarnă separat din două bu rea bordurilor cuzinetului, a unei tren pentru rectificarea şinelor,
avantaje pe care le oferii acest căţi, care apoi se montează în plăci pentru sprijinirea maselo-
cofraj nou, se menţionează şi cutia de unsoare. In urma pre tei şi a canalului pentru turna folosind însă saboţi abrazivi
posibilitatea folosirii lui pe am lucrării, între cele două feţe ale rea bronzului topit. înainte de
bele feţe. cutiei şi cuzinet, care se freacă turnarea acestuia, se iau măsuri ficşi, care îndepărtează urme
între ele, rămîne un joc. Acest pentru evitarea aderenţei între
Geluirca şipcilor panourilor joc creşte cu timpul şi poate în pereţii cutiei de oţel şi peretele le uzurii, rectificind un strat cu
împiedică aderarea betonului; în consecinţă să provoace degrada exterior al cuzinetului. Măsura
consecinţă aceste panouri pot fi rea cuzinetului. constă în interpunerea unui strat adincimea pină la 0,5 mm., du
refolosite imediat după decofra- neutru, care se obţine prin afu-
re, fără să fie necesară curăţirea Aceste neajunsuri pot fi evi pă 60 pînă dia 120 treceri, la vi
lor. marea pereţilor cutiei cu negru
tate dacă turnarea cuzinetului de fum rezultat din arderea in teza trenului atelier de 38—46
Experienţa a arătat că şi du
pă 5b folosiri, aceste coiraje nu se face direct în cutia de unsoa completă a acetiienei; se for km/h. Trenul este format din
prezintă deteriorări. mează astfel un strat continuu
re, aceasta servind drept o parte de praf fin de carbon, care con două vagoane, prevăzute cu ciîte
din formă. Intr-adevăr, după stituie un material neutru. 16 blocuri de saboţi abrazivi la
Prin aplicarea acestei metode
cum arată practica sovietică, fiecare vagon (8 în fiecare bo
se reduce consumul de bronz
prin aplicarea acestei metode, cu peste 10 la sută, timpul de ghiu), care sînt separate prin
jocul între pereţi este practic prelucrare ai cuzinetului cu 42 două tendere de locomotive, ce
la sulă, iar preţul de cost cu 28
nul, şi deci durabilitatea cuzine Ia sută. procură apa necesară ungerii şi
tului este mult prelungită. Pen răcirii blocurilor cu saboţi abra
tru ca să servească drept for zivi şi ia şinei. Trenul este re
mă, cutia de unsoare se com morcat cu două locomotive, pla
pletează cu adaosuri speciale, sate cîte linia la fiecare capăt.
obţinîndu-se astfel o cochilii. Ur Saboţii abrazivi au dimen
siunile de 380 x 60 mm, iar
grosimea stratului abraziv este
de 150 m m ; în medie, siaboţii
se înlocuiesc după 192 km.
Materialul abraziv este for Cu ajutorul Uniunii Sovieiice şi a altor ţări prietene, R.P. Chineză şi-a creat industria ei aeronau
mat din particule de oxid de a- tică, automobilă, industria chimică, a metalelor neferoase şi rare etc., inc xislente în trecut. Datorită; atestui
luminiu cu liant de miagnezit ajutor, R.P. Chineză face paşi mari in foaie ramurile industriale. .
sau de răşini. In clişeu: îiilr-o falnică de avioane din . R. P. Chineză,