Page 75 - 1957-08

838N t .
Pregătiri pentru noul an
ai învăţămintuluide p a rtid
Unul din factorii care contri­
buie la ridicarea calităţii învă­
ţământului de partid este gra­
dul de pregătire a propagandis­
tului. De felul cum acesta ştie
să facă mai atractive predările
şi seminariile, cum ştie el să
lege problemele teoretice de
p~actica construcţiei socialiste,
depinde în mare măsură însu-
ş rea temeinică a materialului
predat. Pentru aceasta, propa­
gandistul trebuie să fie bine
înarmat cu tezele de bază ale
teoriei marx'st-leniniste, să cu­
noască bine principalele proble­
me legate de construcţia econo­
mică a ţării noastre.
Ca şi anii trecuţi, şi în acest
an Comitetul regional de par­
tid Hunedoara a organizat pen­
tru propagandiştii din diferitele
forme ale învăţămintului de par­
tid, un curs de pregătire, cu
scoatere din producţie. Un nu­
măr de 260 propagandişti au a-
vut prilejul ca timp de 15 zile
să participe la predări şi semi-
narii, îmbogăţindu-şi astfel cu­
noştinţele politice.
Pregătirea propagandiştilor s-a
făcut diferenţiat. Lecţiile şi se­
minariile s-şu ţinut potrivit for­
melor de învăţămînt, şi ramuri­
lor de producţie unde vor func­
ţiona cercurile şi cursurile de
învăţământ în noul an de învă-
ţămînt. In afară de acestea,
s-au predat un număr de lecţii
comune pentru toţi propagandiş­
tii, cu teme teoretice şi politice
actuale.
Pregătirea diferenţiată are o
mare însemnătate pentru califi­
carea propagandistului. In acest
fel pot fi legate mai bine pro­
blemele teoretice de problemele
practice, specifice producţiei, pot lupta de clasă în perioada de
fi purtate discuţii, mai concre­
te în lumina sarcinilor de pro­
ducţie.
Aşa de pildă, lecţia despre
„Hotărirea Plenarei C. C. al
P.M.R. din decembrie 1956, cu
privire la îmbunătăţirea siste­
mului de salarizare şi normare
a muncii“, lecţia despre „Sar­
cinile stabilite de Congresul al
11-jea al P.M.R. şi de Plenara
O.C. al P.M.R. din decembrie
1956, cu privire la creşterea
productivităţii muncii şi redu­
cerea preţului de cost în între­
prinderile industriale socialiste“
şi altele, au fost predate sepa­
rat pentru cei care lucrează în
industria minieră, separat pen-
G r i j ă fafă de c o n d i f i i l e de muncă şi de viafă
a i e m u n c i t o r i l o r de la d e p o u l C . F . R . S i m e r i a ştiu. In orice caz, viaţă lungă nu
O preocupare de seamă a
conducerii depoului C.F.R. Si­
meria este îmbunătăţirea con­
diţiilor de muncă a!e muncito­
rilor. In acest scop, s-au luat
o seric de măsuri tehnico-orga-
nizatorice care contribuie la
sporirea productivităţii muncii,
şi la îmbunătăţirea condiţiilor de
lucru.
Pînă acum s-a amenajat cea
Situaţiasocialăşi politică aclasei muncitoare şi ţărănimii
muncitoareiuperioadadominaţiei capitalului străin
in lomiio inrpbcza-iiaşiercască
Analizînd această situaţie, în­
deosebi în perioada şi după
criza eoonomicâ mondiala din
1929— 1933 — criză care s-a
grefat pe fondul crizei generale
a capitalismului, vom constata
ca aceasta a provocat o creş­
tere masivă a şomajului şi o
scădere accentuată a salariilor.
Sub loviturile crizei, produc­
ţia minelor de cărbuni între
1929—1933 s-a redus la jumă­
tate. Industria petroliferă şi-a
redus şi ea activitatea la ju­
mătate. In comparaţie cu 1929,
indicii producţiei industriei me­
talurgice !pe 1932 reprezintă
66,1 la sută, pentru produse la­
minate şi 50,1 la sută pentru
semifabricate. Intre 1929 şi
1933, numărul întreprinderilor
din industria prelucrătoare sca­
de cu 250.
Criza a provocat şi în agri­
cultură o scădere catastrofală a
preţurilor. După unele calcule,
pierderile la fiecare hectar în­
să mînţat a ajuns în !această pe­
rioadă la 2.500—3.000 lei, pro­
ducţia de griu, care în 1928 era
de 314.000 vagoane, ajungînd
în 1932 la aproximativ 151.000
vagoane.
tru cei din siderurgie-metalur-
gie, construcţii şi transporturi.
Dintre lecţiile comune preda­
te tuturor propagandiştilor, poa­
te fi amintită lecţia „Lupta la­
gărului socialist, în frunte cu
Uniunea Sovietică, pentru înlă­
turarea pericolului unui nou
război şi asigurarea unei păci
trainice“, sau lecţia despre „Ma­
rea forţă a patriotismului so­
cialist“. Predarea lecţiilor s-a
făcut de către cadrele de con­
ducere din aparatul de partid,
de stat şi economic,
Seminariile care s-au ţinut la
unele din lecţiile predate, du­
pă studierea şi conspectarea ma­
terialului bibliografic, au dat
ocazie la discuţii vii în grupele
de seminar, contribuind astfel
la aprofundarea şi clarificarea
multor probleme. Cu această o-
cazie a reieşit că marea majori­
tate a propagandiştilor s-au
străduit să asimileze materialul
predat, dînd dovadă de mult in­
teres. Exemplu bun pot fi daţi
tov. Mihalache Uşurelu maistru
miner din Lupeni, Ştefan Mihai
redactor la ziarul „Steagul ro­
şu“ Petroşani, Alexandru Ba-
lint maistru la C.S.H., Ilie Va-
sile strungar la uzina „Victoria“
Calan, Gavrilă Bogdan de la
C.F.R. Simeria - Triaj şi mulţi
alţii. Au fost însă, ce-i drept
puţini la număr, şi propagan­
dişti care nu au dat rezultatele
scontate ; au venit insuficient
pregătiţi, au fost inactivi la se-
minarii.
Pentru a veni în ajutorul pro­
pagandiştilor, conducerea şcolii
a organizat consultaţii colective
şi individuale. S-au dat consul­
taţii colective cu teme privind
trecere de la capitalism la so­
cialism, rolul statului demo­
crat-popular în construirea so­
cialismului şi altele.
Pentru îmbogăţirea cunoştin­
ţelor de cultură generală a pro­
pagandiştilor, au fost ţinute con­
ferinţe, recenzii de cărţi, s-a
vizitat muzeul regional, s-au or­
ganizat vizionări de filme şi spec­ mănescu Constantin de 7 luni, Ana pe care le au, fie pe linie sindica­
tacole de teatru. A fost vizitat
Combinatul siderurgic din Hu­
nedoara şi s-au organizat întîl-
niri între propagandişti şi frun­
taşi în producţie.
Pentru îmbunătăţirea metode­
lor de muncă în conducerea gru­
pelor de învăţămînt, propagan­
diştii cu experienţă au ţinut re­
ferate, împărtăşind şi celorlalţi
de-a doua forjă în sectorul de
reparaţii şi s-a instalat un cio­
can pneumatic la fierărie. In­
tr-un timp scurt s-a executat
şi reparaţia capitală Ia eleva­
torul electric de alimentat loco­
motivele cu cărbune.
Pentru muncitorii de la de­
poul C.F.R. Simeria s-a termi­
nat de curînd şi construcţia
fîntînii cu apă potabilă.
Astfel, criza s-a răsfrînt du­
reros !asupra situaţiei muncito­
rimii, a ţărănimii muncitoare şi
a tuturor păturilor mic-bunghe-
ze ale populaţiei. Şomajul în a-
ceaistă perioadă !a crescut cu re­
peziciune. Numărul şomerilor
din industria mare reprezenta
peste 20 la sută din totalul
muncitorilor ocupaţi, !procent
neatins pînă atunci nici chiar
în ţările capitaliste dezvoltate
din punct ele vedere industrial.
Şomajul a cuprins şi proleta­
riatul agricol, intelvlualii, fun­
cţionarii. In aoeasită perioadă,
salariile au scăzut în mod con
siderabil. Dacă luăm indicele
genera! al salariilor din 1929
drept 100, în 1931, ele au scăzut
pînă la 85,2 la sută, iar în 1933
pînă la 60,3 la sută. Scăderea
salariilor era însoţită de prelun­
girea zilei de muncă, care !ajun­
gea la 12—14 şi chiar la 15
ore.
Pe lingă întreaga această si­
tuaţie, la cererea controlorilor
financiari ai marilor bănci din
apus, s-au aplicat „curbele de
sacrificiu“, care au îngreunat şi
mai mult situaţia maselor mun­
citoare. Salariile învăţătorilor
DRUMUL SOCIALISMULUI P ag. 3
I O P U T E R N IC Ă M A N IF E S T A RE C a s ă d e a ju to r re c ip ro c
A ATAŞAM ENTULUI FAŢĂ DE PARTID
Şl G U V E R N c u b o g a ta a c tiv ita te
propagandişti metodele folosite Demonstrează constructorii La Combinatul siderurgic 1.247 membri. Cotizaţiile achita­
de ei. Pe marginea acestor re­ Hunedoara, ca şi în alte între­ te de salariaţi au atins suma de
ferate s-au purtat discuţii, fă- (Urmare din pag. l-a) reprezentativ de muncitori, simboli­ prinderi din regiunea noastră 168.374 lei. Aceasta a permis
cîndu-se astfel un preţios schimb zează alianţa şi înfrăţirea minorită­ a luat fiinţă o casă de ajutor comitetului de conducere să sa­
de experienţă. Un grup de muncitori, poartă apoi ţilor naţionale, în lupta pentru cons­ reciproc, pe lingă comitetul de tisfacă 2.013 cereri.
tablourile fruntaşilor în producţie: truirea unei vieţi mai bune. întreprindere. Ea este un mijloc
Se poate considera că organi­ Ing. Constantin Gancea, lacob Ştefan, important în ridicarea nivelului In primele 7 luni ale anului
zarea acestor cursuri şi-a atins Emil Aîoga. Francisc Laszlo, Teodor Al doilea car alegoric, reprezintă ie trai al oamenilor muncii. curent, numărul membrilor a
scopul. Cei care au urmat aceste Maioncea, losif Kadâr, Cornel Stan munca unei brigăzi de constructori: crescut la 1.503. Ei au benefi­
cursuri s-ău reîntors la locurile şi Ciheorghe Cujmir. un motocompresor duduie înfundat, pe La început a fost mai greu. ciat anul acesta de 1.360 îm­
lor de muncă, cu un bagaj de o forjă de cimp se încălzesc niturile, prumuturi in valoare de 981.000
cunoştinţe îmbogăţit, lucru ce-i Printre coloane, trec două reuşite pe care un grup de montori bat cu Oamenii nu cunoşteau avanta­ lei. Printre cei care au primit
va ajuta să muncească mai bine, care alegorice. Primul este închinat ciocanele pneumatice, în timp ce un jele pe care le au, devenind împrumuturi sint. şi tovarăşii Va-
iar prin ridicarea calităţii în- momentului politic sărbătorit, zilei de lăcătuş cu un polizor cu ax flexibil, membri ai Casei de ajutor reci­ sile Mustaţă, jurnalist, Petru
văţămîntului de partid şi lega­ 23 August. In faţă, harta R.P.R. şi polizează pentru asamblare piesele, iar proc. Apoi, an de an, printr-o Forţu, oţelar, Ion Andrăşescu,
rea lui mal strînsă de probleme­ pe părţile laterale ale maşinii, sînt un sudor autogen, taie o tablă groa­ laminator, Ştefan Gheorghioni
le producţiei, să contribuie mai pictate lucrările executate de harnicii să de oţel. Şi în timp ce pe strada muncă stăruitoare. numărul de la fabrica de aglomerare,
mult la educarea cadrelor nece­ muncitori ai l.C.S.H.-ului : termocen­ principală a oraşului, pe asfaltul care Vasile Marea turnător, Traian
sare economiei noastre naţio­ trala, bateriile de cocs, aglomerato- a înlocuit mizeria micului orăşel hu- membrilor a crescut. In felul a- Bodea cocsar şi alţii.
rul, furnalul de 700 m.c. etc. Un grup nedorean de odinioară, continuau să cesta, a fost sporită şi suma
nale. se scurgă coloanele demonstranţilor NEGRU NICOLAE
din combinat răsună şuierături de lo­ globală a cotizaţiilor, iar îm­ corespondent
P. NICOLAE
prumuturile acordate pe diferi­
comotive, ce aleargă să deservească te termene, au fost mai mulţu­
furnalul 700, cocseria şi aglomera- mitoare. De pildă, în anul 1956
NOTE torul. Constructorilor le sclipesc ochii Casa de ajutor reciproc număra
de mîndrie, agregatele pe care le-au
construit, lucrează din plin, dînd pa­
De necrezut şi totuşi adevărat triei mari cantităţi de fontă, oţel şi PRO SPECT
cocs. pentru anul universitar 1957—-1958
E într-adevăr de necrezut cum unii Josan, preşedintele comitetului de în Prin faţa tribunei, se scurg acum
sectoarele: montaj-instalaţii, electro­
salariaţi înţeleg să se achite de obli­ treprindere, Octavian Mocanu, res tehnic, mecanic şef, sectorul construc­ Institutul de Mine „Gh. şi studenţi nebursieri. Toţi stu­
ţii, producţii industriale, baze şi de­ GheorghiuDej“ din Petroşani, denţii Institutului prjmesc uni­
gaţiile lor sindicale, de a-şi plăti co­ ponsabil al comisiei de litigiu, Lu pozit şi direcţia administrativă, în creat prin reforma învăţămîn- formă.
marşul vioi al fanfarei combinatului. tului din 1948, în scopul pre­
tizaţiile sau de a-şi îndeplini alte dovic Varga, membru al comitetului gătirii cadrelor tehnice necesa­ înscrierea în anul I se face
Printre demonstranţi, zărim mulţi re industriei miniere, este situ­ în conformitate cu condiţiile de
sarcini ce Ie revin. organizaţiei de bază U.T.M., şi alţi decoraţi cu ordine şi medalii. at în cel mai important bazin admitere în Universităţi şi In­
carbonifer al ţării noastre, ba­ stitute de învăţămînt Superior,
Răsfoind, într-una din zile, regis­ tovarăşi. In încheierea coloanei I.C.S.H., îna­ zinul Văii Jiului. publicate în „Scînteia tineretu­
intează spre tribună o echipă de dan­ lui“ din 31 iulie 1957 şi în bro­
trul de evidenţă al cotizaţiilor sin­ Este firesc să te întrebi: cînd au suri, ce plină de vioiciune interpre­ Institutul are următoarele fa­ şura „Admiterea în Invăţămîn-
tează un joc popular. cultăţi : tul Superior“ editată de Minis­
dicale, ce se află la comitetul de în­ de gind aceşti tovarăşi să-şi achite terul învăţămintului şi Cultu­
Coloana Trustului 4 construcţii este — FACULTATEA DE MINE rii, broşură ce se găseşte la
treprindere, am constatat că unii sa­ obligaţiile lor sindicale, âşa cum, de cu secţia Exploatări Miniere, şcolile medii, secţiile de învă-
deschisă de grupul şantiere nr. 1 con­ ţămînt ale sfaturilor populare
lariaţi nu şi-au plătit cotizaţia sin­ altfel, fac restul de muncitori şi — FACULTATEA DE E- şi la librării.
strucţii civile şi industriale. Placar- LECTROMECANICA MINIE­
dicală pe cite 8-9 luni în urmă. De salariaţi din cadrul întreprinderii RA cu secţia Maşini şi Utilaj Concursul de admitere pentru
dele pe care le poartă, glăsuiesc des­ Minier. candidaţi, va consta din urmă­
pildă, tov. Moise Fischer nu-şi are noastre ? toarele probe :
pre voinţa constructorilor de a con­ La ambele facultăţi funcţio­
plătită cotizaţia din luna noiembrie Am fi foarte bucuroşi dacă fiecare strui pentru pace. nează şi Cursuri fără frecvenţă. ALGEBRĂ ŞI TRIGONO­
METRIE scris şi oral,
1956, Ioan Cugereanu de peste 8 din cei vizaţi şi-ar analiza cituşi de Manifestaţia continuă. Apar con­ Durata studiilor este de 5Vâ
structorii măreţului şantier Bluming, ani. GEOMETRIA PLANA ŞI ÎN
luni, Victoria Buzan de 7 luni, Is- puţin atitudinea faţă de obligaţiile SPAŢIU scris şi oral,
Institutul funcţionează în-
tr-un looal nou, înzestrat cu FIZICA scris şi oral.
săli, laboratoare şi bibliotecă
Gavriliu de 7 luni, Alexandrina Dia- lă, pe linie administrativă sau in bine dotate. Institutul dispune In vederea acestor con­
de cămin, cantină şi sală de cursuri, la Institut funcţionea­
conu de 6 luni etc. alt domeniu de activitate. sporturi, clădiri noi situate în ză un curs de pregătire cu pro­
imediata vecinătate a Institutu­ gram zilnic între orele 16—20,
Cu cite 3-4 luni restanţă există MARIA CRIŞAN lui. începînd cu ziua de 6 august
1957.
un număr destul de mare. Printre întreprinderea „Banpotoc" Studenţii merituoşi primesc
Lămuriri suplimentare se dau
aceştia se numără : tov. Alexandru Deva bursă de stat în conformitate la Secretariatul Institutului,
zilnic între orele 8—14. (Tele­
J-amiHufa“ de (a cooperatiuä laminorului 650 şantierul instalaţii şi cu H.C.M. nr. 1868/1954. Stu­ fon interurban nr. 16 şi telefon
căi ferate şi apoi cei mai tineri con­
9y denţii bursieri sînt cazaţi în automat nr. 210).
Să vă trăiască „familiuţa", tova­ siţi şi mărfuri c a : tablă zincată, structori ai Hunedoarei, brigadierii de cămin. In limita locurilor dis­ DIRECŢIUNEA
răşe preşedinte al cooperativei din veselă, cuie, articole de sticlărie, tex­ pe şantierul tineretului.
Miercurea, că tare mult ţineţi la ea. tile etc., care mai mult de trei săp- ponibile, pot fi cazaţi în cămin
Altfel nici nu se explică de ce a- tăinini stau fără a se putea vinde *
După constructori, au venit să ra­
cum citva timp cind la magazinul din cauză că nu aţi binevoit să tri­ porteze partidului şi guvernului, că
din Miercurea au venit biciclete şi miteţi facturile. Deplasîndu-vă la A- au dat peste plan 10.911 tone de mi­
covoare, toate le-aţi împărţit cu grijă poldu de Sus, veţi auzi multe voci nereu, minerii de la Teliuc şi Ghelar.
între dvs. Bineînţeles că in primul care spun: „Ce-i pasă tov. Ion Fle- Spre sfîrşitul coloanei au defilat
rind v-aţi înfruptat dvs. şi colabora­ şeru de nevoile consumatorilor / „Fa­ muncitorii de la cooperativa „Drum
nou“, Fabrica de piine şj Sfatul popu­
torul cel mai apropiat, vînzătorul miliuţa“ să-i trăiască“. lar raional.
Gheorghe Todie. Şi asia s-a întini- Va .trăi:, ea, ,dar nu se ştie pînă
plat noaptea. De, să nu vadă lumea c ilu l...................
ce face „familiuţa".
Dimineaţa, cind amatorii de ase­ C & , m ufâ/şittdfe coopwatU&ßyfck e&netmi
menea mărfuri au făcut „coadă" în
faţa magazinului, aţi venit călare pe
o bicicletă nouă şi le-aţi spus: „S-au
terminat bicicletele. încercaţi altă
dată". Oamenii au plecat dezamă­
giţi. Ce au gîndit despre „!amiliu­ ^ APARATE
ţa“ de la cooperativă, asta numai ei ?tfzz ü n f j y p t fuiodítc&M ?h&Aw í
** m '» •— •— -i w « w - a y •
i-au ural.
“ * its x o v * •
Preocupat de treburile „familiuţei", a i uë& tm u? viQiUcUi
obişnuiţi să neglijaţi aprovizionarea
magazinelor ce aparţin de coopera­
tiva ce cu onoare o conduceţi. Nu
e adevărat ? Pentru convingere,
mergeţi numai la cooperativa din
Apo'.du de Sus şi veţi vedea că aici
lipsesc mărfuri de strictă necesitate.
Desigur, cu ocazia vizitei o să gă­
lui. Ea era instruită anume pen­ nevoile minime, minerii erau taro-îasciste, lovind în pregăti­
tru a sparge grevele şi pentru nevoiţi !să lucreze pînă la isto­ rile de -război !antisovietice.
a organiza progromuri diver­ vire, cu unelte manuale primi­
sioniste. tive, pentru îmbogăţirea exploa­ In perioada criminalului răz­
şi pensiile nu erau plătite cu lu­ a fost aplicată în ianuarie 1930. tatorilor capitalişti. Ei trăiau boi antisovietie, minerii patrioţi
nile. Absolvenţii şcolilor şi fa­ Clasa muncitoare a cunoscut, veşnic în nesiguranţa zilei de în frunte cu comuniştii, au or­
cultăţilor îngroşau şi ei rîndu- Ea prevedea o economie de în întreprinderile militarizate, mîine. ganizat acţiuni de sabotaj pen­
rile şomerilor. jugul unui regim de muncă ne- tru a lovi în maşina de război
3.426 milioane de lei din sala­ maiîntîlndt. Printr-un deoret-le- îngrijirea sanitară lipsea a- hitieristo-antonesoiană.
In agricultură, scăderea pre­ ge din 2 octombrie 1941 privi­ proape complet. întregul bazin
ţurilor la produsele agricole a riile funcţionarilor, adică aproa­ tor 1a regimul muncii, s-au sus­ carbonifer din Valea Jiului era Dictatura fascistă, prin înro­
dus la ruinarea ţărănimii mun­ pendat concediile. deservit numai de două spita­ birea economică şi politică a
citoare şi ta înrobirea ei tot mai pe 10 ta sută. .In 1932 ta cere­ le. In rindurile minerilor bîn- Romîniei faţă de Germania hi-
accentuată de către moşierime, Au fost introduse carcerele şi tuiau bolile profesionale, mor­ tleristă, prin politica agresivă
chiaburime şi cămătari. După rea controlorilor străini de a curtea marţială pentru munci­ talitatea era foarte ridicată. antisovietică şi ofensiva nu nu­
statisticile oficiale, în 1931 da­ tori, ziua de muncă s-a fixat la mai împotriva proletariatului şi
toriile ţărănimii atingeau 120— concedia 30 la sută din sala­ 10 ore, iar comandanţii militari Niciodată sub regimul bur- ţărănimii, ci şi împotriva micii
150 miliarde de lei. Datoriile pe şi inspectorii de muncă aveau ghezo-moşieiresc, muncitorii mi­ burghezii, a intelectualităţii, a
hectar erau în medie pe ţară de riaţi, guvernul -anunţă o nouă dreptul să prelungească durata neri nu s-,au putut bucura de trezit ura nestăvilită a maselor
5.737 lei, iar în unele !regiuni, zilei de lucru şi să suspende o- concedii de odihnă în localităţile atît faţă !de cotropitorii hitlerişti,
ca de pildă în Transilvania, se reducere a salariilor şi pensii­ dihna în zilele de duminică şi balneare. In anul 1931, în ţoală cit şi faţă de guvernul reacţio­
ridicau la 9.291 lei, în Bucovina lor, pensionînd forţat 20.000 de sărbători legale. Costul vieţii era Valea Jiului au fost 16.000
Ia 17.635 iei. In fiecare an, foi muncitori şi funcţionari. A treia în continuă creştere. Astfel, în muncitori şomeri. nar antonescian şi partidele
mai multe loturi ale ţăranilor „curbă de sacrificiu“ !a fost !a- Bucureşti în 1941, costul !ali­ burgheze reacţionare, naţional-
erau vîndule ta licitaţie !pentru plicată la începutul anului 1933. mentelor .ajunsese la 329 la sută, La jefuirea sîngeroasă a mun­ ţărănesc şi liberal, care au a-
neplata datoriilor. citorilor mineri, se adaugă ex­ probat şi sprijinit toate !acţiu­
In 1931, în condiţiile scăderii faţă de 1935, iar în decembrie ploatarea prădalnică a bogăţii­ nile guvernului antonescian.
Situaţia ţărănimii din ţara catastrofale a nivelului de trai 1942 la 611,5 la sută, iar la îm­ lor carbonifere. Proprietarii mi­
noastră s-a înrăutăţit şi mai al masei or, cînd se închideau brăcăminte şi încălţăminte se nelor nu erau minaţi decît de Această situaţie grea pentru
mult datorită procesului d-e fă­ sute de întreprinderi, numărul ridicase în 1941, la 313,4 la su­ goana după profit. Datorită a- poporul nostru muncitor, n-a
râmiţare a ei, proces oare s-a uzinelor de război ajunge ta 17, tă faţă de anul 1933, iar în de­ oestei exploatări prădalnice, puiuţ fi schimbată decît în ur­
accentuat in urnîa reformei a- !.ar producţia lor creşte. Astfel, cembrie 1942 el ajunge la 641,2 milioane de tone de cărbune au ma zdrobirii definitive a vechiu­
uzinele de avioane I.A.R. .ajung la sută. Indicele costului vieţii fost lăsate pradă incendiilor, lui aparat de stat burghez şi în-
grare din anul 1921, reformă să producă 300 de avioane pe în general — în naport ou cel straturi bogate au rămas neex­ iocuirea !acestuia cu o formă de
an. Sînt întreprinse o serie de din 1935 ajunge la 173 la sută, ploatate, ca de exemplu la Pe- stat corespunzătoare cerinţelor
care nu a făcut altceva decît lucrări cu caracter strategic m i­ în 1940 şi la 373 la sută în trila şi Lupeni. Unele mine ca maselor largi populare.
litar : construcţii de drumuri, Vulcan, Cimpa, Jieţ-Lonea şi
să îngroaşe pe de o parte, rân­ refacerea !portului Constanţa, iunie 1942. Creşterea salariului altele au fost închise şi inun­ Acest lucru a fost îndeplinit
conform planurilor amiralului muncitorilor era limitată prin­ date. doar în urma insurecţiei !armate
durile chiaburi mii, !.ar pe de altă englez Henderson etc. Cu spri- tr-un deoret-lege din ianuarie de la 23 August, a eliberării ţă­
j:nu! guvernului naţiomal-ţără- 1942, care !prevedea că majoră­ Datorită situaţiei grele în ca­ rii noastre de către glorioasele
parte, rindurile ţărănimii sărace nesc a fost întărită „garda de rile de salariu nu se pot acorda re se aflau minerii, din lanţul armate sovietice şi instaurării
fier“, organizaţie fascistă di­ peste cota de 30 la sută, calcu­ grevelor minerilor din Valea dictaturii proletariatului în ţara
şi ale proletariatului agricol. versionistă, creată şi subvenţio­ lată la salariile existente la 1 fiului, face parte greva ce a a- noastră.
nată pentru a lupta împotriva aprilie 1941. vut loc între 15 !aprilie si 5 mai
Prima „curbă de sacrificiu“ clasei muncitoare şi a poporu­ 1941, la care au participat cî- VICTOR BADAU
Foarte grea era viaţa munci­
torilor mineri din Valea Jiului. teva mii de mineri din Petri la, Lector la institutul de mine
Avînd un salariu de Damele, Aninoasa, Lupeni, Lonea —
care nu le ajungea nici pentru pentru revendicările lor econo­ Petroşani
mice, împotriva dictaturii mili-
NICOLAE POPON
Directorul şcolii serale economice
de partid — Petroşani