Page 76 - 1957-08
P. 76
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 838
iove. .v. —,
PARADA MILITARA Poporul din Oman
Şl demonstrafia oamenilor continuă lupta
muncii din Capitală
CAIRO 24 (Agerpres). — La
Cairo a sosit emirul Saleh Ben
Vineri dimineaţa a avut loc militari cu prilejul zilei de 23 Isa El Marsi, locţiitor al Ima Convorbire lufre N. S. Hruşciov încheierea tratativelor dintre delegaţiile
în Piaţa Sta-l-in din Capitală, August, ziua eliberării noastre mului Omanului. Emirul Saleh' şi fie Şi Plin guvernamentale ale R. D. Germane
tradiţionala paradă militară şi naţionale. — a declarat reprezentanţilor şi R. P. Mongole
marea demonstraţie a oameni presei locale că poporul din YALTA 24 (Agerpres). — mocrate Vietnam, care se află
lor muncii din întreprinderile şi Tov. general colonel Leontin Oman nu a încetat lupta de re TASS anunţă : La 23 august în U.R.S.S. în druin spre pa BERLIN 24 (Agerpres). — ca Populară Mongolă“, precum
instituţiile bucureştene cu oca Salăjan se urcă apoi la tribună zistenţă şi în Oman continuă N. S. Hruşciov, prim secretar trie. Tratativele dintre delegaţiile gu şi „Comunicatul privitor ia vi
zia zilei de 23 August, a XIII -a de unde rosteşte cuvîntul de sa lupta împotriva imperialismului al Comitetului Central al vernamentale ale Republicii De zita delegaţiei guvernamentale
aniversare a eliberării Romîniei. lut şi felicitare in numele C.C englez. El a arătat că trupele P.C.U.S., l-a primit pe Ho Şi Intre Ho Şi Min şi N. S. mocrate Germane şi Republicii a Republicii Populare Mongole
al P.M.R. şi al guvernului R.P engleze continuă să rămînă în Min, preşedintele Republicii De Hruşciov a avut loc o convor Populare Mongole s-au încheiat. în Republica Democrată Germa
- Ora 8 dimineaţa. Ghirlande Rom ine. Oman şi că ştirile despre retra bire cordială, prietenească. După cum transmite agenţia nă“.
de flori şi verdeaţă, sute ele gerea lor tiu sînt altceva decît A.D.N., în cadrul ultimei şedin
steaguri tricolore şi purpurii Răsună acordurile imnului dc o propagandă care urmăreşte După semnarea documentelor,
care flutură în adierea violului stal aii Republicii Populare Ro să inducă în eroare opinia pu ţe, delegaţiile au adoptat texte O. Grotewohl şi J. Ţedenbal au
de dimineaţă dau un aspect săr mîne, însoţit de nesfîrşite ura- blică mondială. Răspunzând la rostit cuvîntări în oare au subli
le. In semn de salut, pentru ma întrebarea dacă sultanul din le următoarelor documente: niat marea însemnătate politică
bătoresc marii pieţe bucureşto Maskat ar fi propus Imamului a rezultatelor tratativelor pentru
ne. Stema Republicii Populare rea sărbătoare a poporului nos sa încheie pacea, emirul Saleh „Tratatul de prietenie şi cola dezvoltarea continuă a relaţiilor
Romine aflată deasupra tribu tru, se trag 21 salve de arti a spus că pacea este posibilă dintre cele două ţări şi pentru
nei centrale domină întreaga lerie. numai după ce Omanul îşi va borare între Republica Demo întărirea întregului lagăr socia
piaţă. Dedesubt suit înscrise da dobÎTidi independenţa. list.
ntele festive: „1944 — 1957“, Trompeţii dau semnatul înce crată Germană şi Republica
însoţite de urarea „Trăiască 23 perii parăzii militare. In sune *k
August, marea sărbătoare na tul trompetelor, în pas de pa Populară Mongolă“, „Acordul cu
ţională a poporului nostru, ziua radă, elevii şcolii militare de BEIRUT 24 (Agerpres). —
muzică deschid defilarea. Asis privire la colaborarea culturală
tenţa aplaudă apoi batalioanele
şi ştiinţifică dintre Republica
eliberării Romîniei“. de ofiţeri şi elevi ai Academii TASS anunţă : După cum a-
nunţă ziarul „Telegraph“, tri Democrată Germană şi Republi
In tribunele din piaţă se a- lor militare, urmate de elevii burile răsculate din Oman con $2ine îngreunează Li*atafhr@S@
flă membri ai C.C. al P.M.R., şcolilor militare de ofiţeri. tinuă s;i ducă lupte înverşunate &©^Set©-sms$ germ ane
membri ai guvernului, ai Pre împotriva trupelor sultanului
zidiului Marii Ardună-ri Naţio Cu pas ferm defilează bata
nale, conducători ai organiza lioanele de infanterişti, vinii- din Maskat sprijinite de englezi. BONN 24 (Agerpres) TASS de i:a Moscova. Buletinul de
«tori de munte, marinari şi gră Ziarul arată că regiunea pe anunţă : Cercurile guvernante presă „Sozîal Democratischer
ţiilor obşteşti, oameni de ştiin niceri. Prin faţa tribunelor trec şi ale opoziţiei din R. F. Ger Presisedient“ sorie: „Ruşii sînt
ţă, artă şi literatură, generali şi apoi unităţi ale infanteriei mo troliferă din Oman este com mană acordă mare atenţie tra !parteneri rezistenţi în ce priveş
ofiţeri superiori activi şi de re torizate, coloane de transpor plect încercuită de insurgenţi
zervă ai Forţelor armate ale toare blindate şi trupe aeropur iar capitala Omanului, Nizwa,
R.P.R., printre care foşti co tate. Urinează defilarea arfile-
riştilor. Maşinile parcurg încet se află în mîinile răsculaţilor. tativelor sovieto-vest te tratativele. Ei reacţionează
mandanţi de mari unităţi şi piaţa. Trec tunuri antitanc, a- prin arma răbdării. La noi se
numeroşi participanţi la războ runcăloare de mine, tunuri de Deci ara ţia Ministerului aud voci nerăbdătoare şi pripi D e !ega f ia gu ve rna me nta 1a
iul antihitlerist, şefi «i cultelor, diferite calibre, aruncătoare cu Afacerilor Externe te. Deoarece treaba nu merge a R. P. M ongole a sosit ia Tirana
numeroşi fruntaşi în muncă din mal multe guri de foc, obuziere atît de repede cum s-ar dori, se
întreprinderile şi instituţiile Ca grele, tractate de maşini de afirmă că în general cu ruşii nu
pitalei, ziarişti romîni. şi stră ' luptă cu şenile, şi unităţi ale TIRANA 24 (Agerpres). ATA de Miniştri, Bakir Baluku şi
ini. artileriei antiaeriene. Pe deasu se pot duce tratative. Dar a- anunţă : La 23 august, la invi Mati/ush Muftiu, primi vicepreşe
al R. P. Ungare oeasta nu este de loc just. Fi taţia guvernului Republicii Popu dinţi ai Consiliului de Miniştri,
In tribune se găsesc de ase pra picţii, în zbor fulgerător lare Albania, a sos't la Tirana Hyani Kapo şi Rita Marko, se
delitatea încăpăţînată faţiă de delegaţia guvernamentală a Re cretari ai C. C. al Partidului
menea numeroşi oaspeţi de pes străbat cerul la mică înălţime BUDAPESTA 24 (Agerpres) publicii Populare Mongole în Muncii din Albania, de membri
M fl anunţă : La 22 august ser telegrame de protest pe care frunte cu J. Ţedenbal, preşedin ai C.C. al P. M. din Albania şi
te hotare veniţi să sărbătoreas escadrile de avioane cu reacţie. viciul de presă al Ministerului muncitorii, ţăranii şi intelectua tezele care reflectă spiritul răz membri ai guvernului, reprezen
Afacerilor Externe al Republicii boiului rece duce inevitabil spre tele Consiliului de Miniştri. tanţi ai vieţii publice şi de mii
că alături do poporul nostru cca Parada militară a fost o de lii le adresează Ministerului A- agravarea şi încordarea inutilă de oameni ai muncii din Tirana.
facerilor Externe pentru a fi Pe aeroportul din Tirana, pa
de a XI 11a aniversare a eli monstraţie a forţei combative a Pe aeroport Mehmet Shehu şi
voazat cu drapelele de stat ale J. Ţedenbal au rostit cuvîntări:
berării Romîniei. potenţialului tehnic modern al Populare Ungare a dat publici transmise secretarului generai a relaţiilor. Situaţia care s-a
Albaniei şi Mongoliei, oaspeţii
In tribuna rezervată corpului armatei noastre populare. Pa tăţii o declaraţie în legătură cu al O.N.U. creat nu poale decît să înfăţi
diplomatic, au luat loc şefii m'- rada militară a arătat ca forţe au fost întîmpinaţi de Mehmet
•siunt lor diplomatice acreditaţi le noastre armate sini apără convocarea Ia 10 septembrie a Ministerul Afacerilor Exter şeze Bonnul ca violînd pacea
ta Buoureşti, ataşaţi militari şi toare de nădejde ale muncii sesiunii speciale a Adunării Ge Shehu, preşedinlele Consiliului
alţi membri ai corpului diplo paşnice a oamenilor muncii, că nerale O.N.U. pentru examina ne al R. P. Ungare consideră internaţională“.
matic. ale sînt întotdeauna gaia să a- rea aşa zisei „probleme unga
pere patria. re“. In declaraţie se spune între că includerea forţată pe ordi Buletinul de presă iasă să Un aii minisíru vest-german
Sosirea conducătorilor parti altele : nea de zi a aşa zisei „proble se înţeleagă în continuare că huiduit la un miting electoral
dului şi guvernului este primită Parăzii militare îi urmează me ungare“ precum şi crearea în cerourile guvernante vesi-
cu puternice aplauze. In tribu tradiţionala defilare a gărzilor Ministerul Afacerilor Externe „Comisiei O.N.U. pentru Unga germane, există forţe deosebit
na centrală au luat loc tova muncitoreşti înarmate. Defilea al Republicii Populare Ungare ria“ constituie nu numai un a-
răşii : Gheorghe Gbeorgbiu-Dcj, ză muncitori din fabricile şi u-
Dr. Petru Groza, Cliivu Stoica, zinele Capitalei în uniforme al şi-a exprimat deja în repetate mcstec grosolan în treburile in de interesate în zădărnicirea
Gheorghe Apostol, general de bastre cu banderole tricolore pe muluri punctul de vedere in le
armată Finii Bodnăraş, Nioo- braţul sting. Detaşamentele dc gătură cu publicarea raportului terne ale poporului ungar ci şi tratativelor de la Moscova cu
lae Ceauşescu, Alexandru Mo- muncitori înarmaţi coniinualori „Comisiei O.N.U. pentru Unga
ghioroş, Constantin Pîrvules.cu, ai tradiţiei formaţiilor de luptă ria“. Ministerul Afacerilor Ex o încălcare grosolană a punctu cîleva săplămîni înainte de ale
Dumitru Colin, Grigore Preo patriotiae"dhv august 1944, de terne ai R. P. Ungare consideră lui 7 din art. 2 ai Cartei ONU. gerile parlamentare. Pentru a-
teasa, LooiUe Rhiutii, genera! colo monsinează.. xl îrzon ia, liol ărîrea ilegală convocarea sesiunii spe Ministerul Afacerilor Externe BERLIN 24 (Agerpres) ADN tru a-şi spune părerea despre
nel I conţin Salăjan, Ştefan Voi- de neclintit a clasei muncitoa ciale a Adunării Generale ONU al R. P. Ungare consideră că cesle forţe, scrie buletinul, nu anunţă : Ministrul Transportu politica guvernului, unul din
tec, Jianos Fazekaş, Viadimir re do a-şi apăra cuceririle re pentru examinarea aşa zisei rilor în guvernul de la Bonn, membrii prezidiului i-a barat
Gheorghiu, Alexandru Bîrlădea- voluţionare, viaţa frumoasă so „probleme ungare“ şi protestea imperialiştii americani caută să | este vorba despre oameni, ci Seebolim, care ia luat cuvîntul calea şi l-a alungat de la tri
nu, FIoria n Dăniilaclie, prini-se- cialistă ce şi-o făureşte sub con ză din nou împotriva discutării la 20 august la mitingul electo bună: După aceea el a fost bă
cretar al Comitetului orăşenesc ducerea înţeleaptă a partidului. în O.N.U. a problemei eveni menţină în mod .artificial- aşa este vorba -despre un prestigiu ral dc la Hani burg, a avut a- tut de. soldaţi şi dus la poliţie.
Bucureşti al P.M.R. mentelor contrarevoluţionare din ceea.şi soartă c.a şi ministrul A- Cu toate aceste măsuri poliţie
La demonstraţia oamenilor zisa „problemă ungară^-pe or fals şi despre încercări de a părării, Strauss, care ia vorbit neşti nu s-a reuşit îmsă să se
Un sunet prelung de trom muncii din Capitalii au luai în acelaşi oraş cu cîleva zile evite eşecul scandalos al mi
petă, apoi fanfara intonează parte 160.000 de cetăţeni — dinea de zi a O.N.U. încercînd dovedi că ruşii sini din fire duş înainte. Cei doi miniştri care nistrului de la Bonn. Conducă
„Onorul la general“. I-ntr-o ma muncitori, tehnicieni, ingineri în feiul acesta să-şi asigure con mani de moarte ai germanilor“. au încercat să apere politica mi- torii mitingului nu au găsit-altă
şină militară deschisă soseşte şi funcţionari, oameni de ştiin firmarea acestui for internaţional lttarislă, agresivă, a guvernu
la paradă ministrul Forţelor ţă şi artă, cadre didactice, stu cu autoritate că nu s-ar fi a^ Asenmea manevre, sublinia lui de la Bonn, au fost huiduiţi soluţie decît să declare înainte
Armate ale R.P. Romîne, gene denţi, elevi, lucrători din do mestecat în treburile interne ale ză „Soziial Democratischer Pre- de participanţii la miting. de vreme mitingul închis.
ral colonel Leonlin Salăjan, ca meniul sănătăţii, din unităţile
comerţului socialist, gospodine, Ungaria care au avut loc în Ungariei, precum şi pentru că ssedienl“, pot cauza un preju In timpul discursului rostit 24 de ziarişti americani
re primeşte raportul comandan ţărani mim cilori din regiunea toamna anului trecut. vor să continue campania pro diciu al cărui proporţii nu pol de Seebolim au avut loc inci
pagandistică împotriva Republi fi apreciate. După cum anunţă dente. Participanţii la miting au vor pleca în R.P. Chineză
tului parăzii, general locotenent Bucureşti. Cerem, se subliniază în conti cii Populare Ungare. agenţia D.P.A., preşedintele scandal : „Afară Seebolim !“,
Alexandru Vâslim. împreună, Parada militară şi demons nuare în declaraţie, ca aşa zisa P.S.D.G., Olienbauer, a spus în „El minte !“. Cuvinlarca minis WASHINGTON 24 (Ager
„problemă ungară“ să fie scoa Guvernul revoluţionar munci cadrul unei conferinţe de presă trului a fosl întrerupiă în repe pres). — In urma presiunilor o-
trec apoi în revistă trupele a- traţia oam ni lor muncii din Ca să definitiv de pe ordinea de zi. toresc ţărănesc, se spune în în de ia Osrabruckke, în legătură tate rînduri. In timpul uneia din piniei publice care cere revizu
îiniate pentru paradii. Minis pitală s-a încheiat cu defilarea Cererea noastră este sprijinită cheierea declaraţiei Ministerului cu tratativele de la Moscova : aceste întreruperi forţate, huli irea politicii faţă de R. P. Chi
energic de întregul popor un Afacerilor Externe al R. P. Un „Considerăm că trebuie să a- ganii din organizaţia reacţio neză, Departamentul de Stat a
gar, lucru dovedit de numeroa gare, îşi va expune la timpul !ungem la rezultate pozitive în nară „Partidul german“ au în anunţat autorizarea a 24 de zia
sele mitinguri care au ioc în ţa oportun punctul de vedere asu diferite probleme“. In cercurile cercat „să facă ordine“. In sala rişti americani de a pleca în
ră, în cadrul cărora sute de mii pra raportului „comisiei celor în care a avut loc mitingul, a
de unguri resping cu hotărîre fost introdus un detaşament de
afirmaţiile care nu corespund 5“, creat în mod ilegal pentru
realităţii cuprinse în raportul examinarea aşa zisei „probleme guvernante de la Bonn, potrivit
Comisiei, precum şi de miile dc ungare“.
trul Forţelor Armate felicită pe sportivilor. ştirilor agenţiei D.P.A., se de
ixocxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxî ,îooocoocooooooocxxxxxxx5ocoooooooooooc<x5oocoooooocoootx>c! - clară în mod demagogic că
Masuri care lovesc în interesele din cele expuse pînă acum, „partea germană face totul pen poliţie. Ministrul a fost nevoit R. P. Chineză. Departamentul
perspectivele ce se deschid oa tru ca să folosească ultimele să-şi încheie în grabă cuvân de Stal a anunţat însă totoda
menilor muncii din Franţa nu posibilităţi pentru reglementa tarea. tă că politica americană de ne-
sînt de loc optimiste. însăşi rea satisfăcătoare a problemei reetinoaşlere a R. P. Chineze nu
repatrierii“. Cînd, după discursul lui See- va suferi modificări.
oamenilor muncii Franţa ziarul „Combat“ sublinia că bohm, unul din participanţii la
măsurile recente luate de guver miting s-a urcat la tribună pen
nul francez „se înscriu în ca
Timpul care s-a scurs de la ţării. Asemenea situaţie nu deja se face resimţit în Fran drul unei politici de restrîngere \ 71 !! N ----
împuternicirea lui Bourges poate continua, se înţelege, Ia ţa, ceea ce va duce, fără îndo a puterii de cumpărare, a unei
Maunoury ca preşedinte al ca ială, la scăderea nivelului de scăderi organizate...“ 26 şi 27 AUGUST 1957
binetului francez a confirmat infinit. Guvernul francez a ho- trai al oamenilor muncii fran
pe deplin previziunile acelor tărît, aşa dar, să îndrepte to cezi. Re de altă parte, guver Purtătorii de cuvînt ai guver SPECTACOLE tă Ansamblul de cîntece şi dansuri cărbune" — „Mustăţile tară pereche"
curile. E un lucru bun, veţi nul francez refuză cu încăpăţî- nului francez susţin cu tărie că CINEMATOGRAFICE „Clx-îrlia“ al M A L ; 16,30 Sfaturi — basm de Vladimir Colin; 15,00
comentatori care afirmau că un spune. Au de cîştigat doar oa nare să aprobe orice sporire aceste măsuri vor rezolva si gospodăreşti: 18,30 Muzică uşoară de Din muzica de cameră romînească ;
guvern condus de Bourges menii muncii. Din păcate, aşa corespunzătoare a salariilor, lă- tuaţia dificilă a economiei fran DEVA: Pasărea furtunii; Primele compozitori romîni : 19,45 Program de 18,30 Să învăţăm limba rusă cîntînd :
Maunoury nu va aduce nimic ar trebui să fie, realitatea însă sînd în acelaşi timp neatinse ceze. Dar ei se fac a uita un bucurii (matineu: Jan Ziska (Grădi muzică populară; 19,55 Emisiunea „Vara“ de Sainski; 18,50 Jocuri popu
bun maselor largi muncitoare e alta. Măsurile pe care le-a privilegiile economice ale mari lucru foarte important, şi anu na de v ară); ALBA IULIA: Tranda „Noapte bună, copii“ : Două fabule de lare romîneşti; 19,10 Muzică uşoară
şi poporului francez. Intr-ade luat şi pe care intenţionează lor trusturi şi companii. Tarife me, că asemenea măsuri au firii lui Allali; APOLDU DE SUS : La Fontainc; 20,00 Program de mu de Ştefan Kardoş şi Eugen T eger;
văr, ultimele măsuri luate de să Ic ia guvernul francez lo le preferenţiale, scutirile fisca mai fost luate dar nu au dat Frumoasele nopţii ; BARU MARE : zică populară ; 20,30 Muzică uşoară ; 19,55 „Noapte bună, copii“ : „Apa
actualul cabinet francez expri vesc tocmai în interesele oame le — care, în treacăt fie spus, nici un rezultat. Baza lor este Muzică şi dragoste; BRAD: Parada 21,00 Muzică vocală şi instrumentală; vie" de fraţii Griium : 20.10 Program
mă cum nu se poate mai bine nilor muncii, ale contribuabili au adus anul trecut marilor şubredă. Continuînd pe calea Iui Charlott; HAŢEG : Floarea dc 21.20 Concert de muzică populară ro- de melodii popula-e romîneşli : 20,45
faptul că interesele pe care le trusturi şi companii venituri de vechii politici care a provocat piatră ; ILIA : Nufărul roşu ; LONEA: mînească; 22,30 Muzică de estradă. Concert de estradă; 21,30 „Părinţi şi
apără Bourges Maunoury şi e- lor francezi. peste 900 miliarde de franci — toate aceste uriaşe greutăţi Măgăruşul M agdei; ORAŞTIE : Sinha Programul 11: 14,03 Muzică populară copii"; 23,18 Concert de noapte.
chipa sa sînt cele ale marii Măsurile preconizate de gu precum şi masivele subvenţii Franţei, aceleaşi cauze nu pot Moţa ; PETROŞANI : Trandafirii lui Programul II: 14,03 Muzică uşoară:
burghezii şi nicidecum ale oa pentru marile societăţi exploa să nu aibă aceleaşi efecte. A- Allali: Libelula; SEBEŞ: Cei 5 din romincască ; 15,00 Arii şi duete din o- 14,40 Muzică populară din regiunea
menilor muncii aşa cum pre vernul francez pornesc de la tatoare, crează trusturilor şi tît timp cît nu se vor analiza strada Barska ; SiMERIA: Prea tîr- perele; 16,20 Muzică uşoară; 16,45 Constanţa ; • 15,15 Muzică uşoară :
tindea — făţarnic — că va fa premiza antipopulară că în ţa monopolurilor franceze o situa şi extirpa adevăratele cauze ca zin ; TEIUŞ : Roşu şi Negru ; ZLAT- Muzică simfonică; 17,40 Program de 15,45 Melodii populare romîneşti exe
ce dacă va veni la putere. Să ră „s-ar consuma prea mult“ ţie favorizată, iu îlangrantă re crează prejudicii serioase e- NA: Prăpastia; PETR1LA : Citadela muzică populară; 18,55 Sfatul medi cutate la vioară: 17,45 Cînlă FWin
ne explicăm. şi că, într-o formă mai mult contradicţie cu situaţia mase conomiei Franţei — încetarea sfărîmată. cului: Morbul lui Polt; 19,00 Concert Dorian; 18,05 Prelucrări de folclor ale
sau mai puţin camuflată, ar tre lor muncitoare. războiului epuizant şi costisitor de estradă; 21,05 Teatru la microfon:
Situaţia actuală a economici bui să se introducă un pro din Algeria, slăbirea cursei SELECŢIUNI DIN „Egmont“ de Ciocli ic ; 22,45 Jocuri compozitorilor noştri ; 18,55 Sfatul
franceze este cit se poate de gram de „austeritate“. Şi s-a Dar asta nu e totul. Guver înarmărilor, repartizarea echi PROGRAMUL DE RADIO
şubredă. Ba chiar se poate trecut la fapte. Economiile de nul francez ia în plus o serie tabilă în sînui naţiunii france populare romîneşti; 23,15 Concert de medicului: Tetanosul: 19,00 Muzică
spune că e critică. Faptul că care are nevoie guvernul fran de măsuri, aşa zise oficiale, de ze a venitului naţional cît şi LUNI 26 AUGUST 1957
cez (600 miliarde franci) se scumpire a unei serii întregi de a sarcinilor fiscale — situaţia noapte. vocală; 19,45 Muzică uşoară; 20,03
Franţa trebuie să suporte de vor obţine în cea mai mare produse alimentare cum ar fi foarte grea a economiei fran Programul I : 5,10 Jocuri populare
peste 33 de luni cheltuieli mari parte (peste 400 miliarde de pildă laptele, carnea, toate ceze nu va putea fi îndreptată. roinîncşti; 6,15 La început de săptă- AtARŢl 27 AUGUST 1957 Muzică de estradă : 21,05 Ciclul li
cauzate dc războiul imperialist franci) prin reducerea credite produsele derivate, vinul ele. mînă, spor la muncă voie bună ; 7,03
din Algeria, faptul că tot Fran lor prevăzute pentru lucrări de Ziarul „Express“ arată că în Guvernul francez însă nu Muzică uşoară; 7,40 Muzică uşoară : Programul I: 5,10 Muzică uşoară; teratura şi muzica : Opera „O noapte
ţa s-a avîutat nechibzuit într-o utilitate publică, construcţii de viitorul apropiat se vor scumpi, poate lua măsurile care se im 8,10 Din muzica po p o arele; 9(30
aventură războinică — care a locuinţe, şcoli, spitale, utilaj in de asemenea, preţurile la gaze pun, deoarece ele ar Iovi în in „Vreau - să ştiu“ 11,03 Melodii popu 5,35 Muzică penbu fanfară; 6,15Mufurtunoasă" de Paul Constantinescu:
eşuat — împotriva Egiptului a dustrial şi agricol ele. Folo (25 ia sută la Paris, 10 la sută teresele marii burghezii fran lare romîneşli; 11,45 :„Traista cu po
adus serioase prejudicii econo sind şi alte metode ca suspen in provincie), plinea, tarifele la ceze. Şi cum guvernului fran veşti" — „O poveste cu multe rochii“ zică populară romincască; 6,45 Mu 22,05 Program interpretat de tineri
miei ţării. Ea a f >sl lipsită luni darea unor subvenţii ia pro căile ferate, metro, autobuze, cez interesele marii burghezii zică uşoară; 7,40 Concert de dimi solişti de muzică populară romîneas
întregi de petrol şi alte produ duse alimentare, stabilirea u- cinematografe (20 la sută) a- ii sînt mai apropiate, el loveş de Călin Gruia, după folclor; 13,05 neaţă ; 9,00 Muzică din operele lui că ; 22,30 Muzică uşoară ; 23,15 Mu
se petrolifere, pe care a fost nor taxe noi precum şi altele, paratc dc uz casnic, biciclete, te prin măsurile preconizate şi Giordano; 10,00 Muzică distractivă; zica de cameră.
nevoită să ie cumpere ia pre guvernul va obţine de la oa motoc'cictc, produse de cofetă aplicate în interesele maselor Cînlecc şi jocuri populare romîneşli ; 10.20 Medalion muzical: Ceaikovski;
ţuri mult mai mari decît cele menii muncii sumele prevăzute rie şi altele. După cum reiese largi muncitoare din Franţa.
obişnuite, ceea ce a dezechili 13,45 Din cîntecelc popoarelor; 14,00 11,03 Muzică uşoară; 11,30 Din fol B U L E T IN E DF. Ş T IR I :
provocând însă o violentă creş CONST. MACOVE1 clorul popoarelor; 13,05 Concert de 5,00; 6,00; 7,00; 11,00: 15,00;
brat serios balanţa de plăţi a tere a preţurilor — fapt care Muzică uşoară romincască ; 14,45 Mu prînz; 14,00 Muzică instrumentală 17,00; 10,00; 22,00; 23,52 (programul
interpretată dc solişti sovietici; 16,17 I); 14,00; 16,00; 18,00; 20,00; 21,00;
zică p ipnlară romincască interpretată Muzică uşoară; 16,30 Pentru amato 23,00 (programul II).
rii dc discuri ; 17,30 „Un tăciune şi.un
la oboi dc Pavcl Tonica; 15,05 Cin-
OOOOOCXXiOOOOOOOOOOOCiCOOOCKXXXXXtOOOOOOOOOOOOCXXXXXXXvOOt^. OOOOOOOOOOQQOC<X)OOOGGr.OaGOCOCC<XXXX)OaOOOCOOQOCXX
Redacţia şi administraţia ziarului slr. 6 Martie tv. 9, Telejon 188-189. laxa plălilă In numerar con!am jpiut/aru Direcţiunii ü cm ijn i • i n a (M J c'j Ji i 3 rtOi.,/1 îs u — liparui întreprinderea Poligrafică „l Mai" — DBVA.