Page 77 - 1957-08

• O / §* /i

LA PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ t

zU socialismului

I

N
A

Anul IX. Mr. 839 Marţi 27 august 1957 4 pagini 20 bani

„V

I D e la subredacţia noastră voluntară G aleria de a rtă

G de la uzina „Victoria" C ălan clin P e tr o ş a n i
T
0 Despre galeria de artă din Petro­
R
Succesele fu rn a liştilo r Realizări însemnate şani, s-a mai vorbit în coloanele
1 la electrică ziarului nostru, prin luna Iulie a a-
Pianul de producţie al secţiei furnale în ziua schimbului cestui an. Pe atunci, lucrările ex­
A“ de onoare în cinstea lui 23 August — a fost depăşit ou 7,60
la sută. La furnalul nr. 1 s-a dat peste plan cu 13,67 la sută Planul producţiei de energie; puse de pictorii şl graficienii cena­
G mai multă fontă, iar la turna Iul tineretului cu 4,85 la sută. electrică a fost depăşit cu mult, , clului de artă plastică din Valea
A evidenţiindu-se în mod deose­ Jiului au atras galeriei comenzi in
L: Cele mai mari realizări au fost obţinute de echipele mai­ bit tov. Gheorghe Mater şi Ilie ' valoare de 37.000 lei. Pînă astăzi,
A ştrilor losif Bîriea şi Iosif Ştefănescu de la furnalul nr. 1, Mircescu. Echipa tov. Aurel lucrările comandate au atins valoa­
N oare şi-au depăşit planul ou 24 şi respectiv 9,54 la sută. De Şincă, de ta bobinaj, a obţinut rea de 218.000 lei.’ Saltul este ex­
la furnalul nr. 2, al tineretului, se evidenţiază în mod deosebit cea mai mare productivitate, re- presiv.
echipa maistrului furnal ist Ioan Moraru, oare şi-a depăşit bobinînd bobina magnet de
sarcina de plan pe ziua respectivă cu 14,49 la sută. 350 kg greutate şi 2 motoare de Penlru contractări de lucrări, mi­
7 KW. Realizări însemnate au ca subunitate • de la Petroşani a
De la începutul lunii şi pînă la 20 august a.c., colecti­ obţinut şi Nicolae Mateşoi, Io- ' galeriilor de artă ale fondului
vul secţiei furnale şi-a depăşit sarcinile de producţie ou 3,01 sif Netega de la centrata de plastic din R.P.R., condusă de Du­
la sută. mitru Gojda, a luat contact cu o
serie de întreprinderi şi instituţii
Turnatorii şi-au depăşit sarcinile de plan
forţă, echipa de *lăcătuşi a lui 1 din Valea Jiului şi alte părţi ale

Ioan Hondea şi alţii. regiunii Hunedoara. Aşa s-a ajuns,

Şi-au îndeplinit planul ca, membrilor Uniunii artiştilor
plastici din Petroşani, să li se asi­

Muncind cu insa- mailată, cu 13 la su- sută. De Ia sortimen- în proporţie de 157 gure comenzi de creaţie în condjţi-
la sută uni satisfăcătoare.

Totodată, în mica sală a galeriei

In faţa cauperelor bătrlntilul furnal nr. 1 din Călan, s au oprit furnaliştli Gh. Ivaşcu, fleţire, turnătorii au tă şi la postamente, tul tucerie sanitară, de pe strada principală din Petro­
I. Ţăroi şi C. Garoafă. Alături de ei s-a mai oprit încă un ^bm. Este inginerul D. Frenţoni,
care — după cum vedeţi, — ii felicită călduros pe furnaiişti. Desigur că schimbul care obţinut însemnate de- cu 5,9 la sută. se evidenţiază tur- Ooleotivul lacestei secţii ia^ şani, sînt expuse în permanenţă noi
luase sfîrşit cu cîteva minute înainte, fusese rodnic. reuşit, printr-o bună organizare^ creaţii, semnate de Fodor Kalman,
p ă ţm ale saramlor De la sortm entul l<m S M u şi a muncii, să îndeplinească pla-( I. Tellmnnn, V. Silvester, I. Ma-
nul de producţie a! secţiei în ( tiaş şi de ajţi membri ai cenaclitr
Satul Lăpuşnic a fost electrificat de plan la principat tuburi, se evidenţia- p eţru Lamnek, iar de
p-rtoporţie de 157 la sută. De a c it lui. Găsim aici picturi în ulei, II-
lele sortimente. La ză turnătorii din e- la sortimentul radia-
se evidenţiază strungarii Adal-i nogravurl, acuarele. Aceste lucjr'ări

sortimentul sobe, pla- chipele conduse de toare, turnătorii din bert Gabona şi Ştefan . Ghiu rea,^ sc achiziţionează nu numai de că­

De curînd s-a terminat elec­ trificării satului să fie redus de care a cumpărat becuri pentru nul a fost depăşit cu tov. Gheorghe Ciu- *echipele tov. Gheor- oare şi-au. depăşit normele- ou< tre instituţii şi întreprinderi,' ci şi
trificarea satuiui Lăpuşnic din la 500.000 lei, cît prevedea pro­ iluminatul public, 35,4 la sută; la pis- buc, Nicolae Dumi- ghe Vucsta, Ioan Ve-
raionul llia. Curentul electric a iectul iniţial, la numai 50.000 se mecanice, cu 33,2 tran, Elena Ciubuc, renca, Andrei Gheţe 84 şi respectiv cu 74 la sută,< de oamenii muncii, care pot plăti
fost introdus şi în casele ţărani­ lei. 1. ZAHARIE la su tă ; la radiatoa- Francisc MavrUşca. şi alţii, care şi-au global sau în ratei contravaloarea
lor muncitori Traian Cercea, corespondent re, cu 25.4 Ia s u tă ; care şi-au depăşit depăşit ' planul cu fierarul Ştefan Laţco, lăcătuşul' lucrărilor cumpărate. .
Gheorghe Cizmaşu şi Traian Datorită electrificării satului tucerie sanitară e- planul cu 28— 100 la 38—68 la sută. :
Josan. la gospodăria anexă a l.C.S.H. Şcolile au fost
din acest sat, au fost eliberate aprovizionate cu lemne Nioula . Oscar, tinichigiul Ludo­ Penlru a se veni in ajutorul pror
Mobilizaţi de comitetul de două motoare Diesel, pentru
cetăţeni, format din tovarăşii : care se plătea anual 170.000 Prin grija comitetului executiv al Muncă însufleţită la montaj vic Berţfeld, oare şi-a.u d-epă^ fesioniştilor şl amatorilor pictori şi
Ioan Negrilă, Adrian Costea, lei amortisment. Au fost elec­ sfatului popular, toate şcolile ele­ şit normele cu 47—68 la şută.ţ graficieni, galeria de artă are un
îoan Homorodeanu şi alţii, ţă­ trificate Sfatul popular, şcoala, mentare din satele aparţinînd co­ bogat stoc. de materiale plastice
ranii muncitori au prestat peste Miliţia. Comisia de femei din munei Foit au fost încă de pe acum ALFRED HATZ1NGER, pentru vînzare: pensule, uleiuri,
1.800 ore muncă voluntară, Lăpuşnic a realizat de la o aprovizionate cu cantităţile de lem­ vopsele etc.
ceea ce a făcut ca costul elec­ tombolă , suma de 400 1oi, cu ne necesare, pentru tot timpul ier­ VISALON BOCAN
nii. Trebuie menţionat că cei 8 m.c.
de lemne au fost transportaţi Ia De aci se evidenţiază monito­ Ioan Fă-niş, de la sortimentul E recomandabil ca galeria de ar­
destinaţie prin munca voluntară a rii din echipa lui Emil Negrea, cazane centrale, tov. Iacob Fă­
Un răspuns şl un angajam ent cetăţenilor. care lucrează la montat sobe, ră go de la frezat elemente de Citiţi în pagina IV-a tă din Petroşani în activitatea sa
maşini de gătit şi tucerie sani­ radiatoare, care şi-au depăşit să nu-şi concentreze atenţia numai
ta ră ,’şi oare şi-au depăşit nor­ norma cu 65. şi respectiv 45 !a Ziarul ..Borba" se pronun­ in jurul Petroşaniului, ci să se pre­
ma ou 85 la sută. Realizări în­ sută. ţă pentru admiterea R. P. ocupe şi de restul regiunii Hune­
Chineze şi R. P. Mongole in doara.
semnate au obţinut şi echipa lui
O.N.U. îmbucurător este faptul că gale­

Ca răspuns ta chemarea la turile de vară şi toamnă îna­ Parcă-am fi la Sinaia sau Predeal... CC ,.Tineretul in lumea con­ ria a mai rărit comenzile pentru
întrecere a Sfaturilor populare inte de termenul stabilit şi să temporană şi sarcinile vitrine, mărind mult pe cele ale
raionale llia şi Hunedoara, lan­ se preocupe de înfrumuseţarea 99 F.M.T.D.". lucrărilor de creaţie, lucru firesc
sată în cinstea zilei de 23 Au­ şi amenajarea tuturor străzilor dealtfel, deoarece aceasta este ca­
gust şi 7 Noiembrie, Comitetul din oraş. Să înceteze campania de racteristica activităţii unei instituţii
executiv, al Sfatului popular oră­ calomnii împotriva Ungariei! de artă, cum este galeria din Pe­
şenesc Orâştie şi-a propus să Strada cea mai frumoasă şi
realizeze planul de colectări la bine îngrijită va primi drapelul Hunedoara este 'cuprinsă ne­ cut reparaţie generală. Confor­ rite în producţie. In acea zi, Tratative franco-egiptene. troşani.
produsele animale în proporţie roşu de ,.Stradă fruntaşă". încetat, în fiecare zi, în fiecare tul de ai oi este excelent.' însă, ianr găsit „acasă“ prea
de 100 la sulă, să termine ară­ noapte de un clocot continuu de puţini dintre locatari. Restul e- A s p e c t e de !a săfkătoftT ea Lilei de
MUREŞAN ALEXANDRU muncă. Un ansamblu de zgo­ — Parcă am fi la Sinaia sau nan pleoaţi la stadion. Numai
mote învăluie întreg oraşul. Predeal — spunea tov. Emil tov. Negrea, căruia probabil nu-i
corespondent Negrea, controlor tehnic la coc-

Un nou dispensar ...Şi totuşi, există un loc unde serie. ’Attt doar că noi mergem place sportul, rămăsese fa vilă L3 A u g u s t în regiunea noastră
liniştea nu vrea să se lase bă­ ziua la serviciu. şi citea ou nesaţ pe „Hamlet“.
In comuna Băcăinţi s-a terminal tul încăperilor folosiie pentru trata­ tută. Un colţişor plin de ver­
de curînd, construirea unui dispen­ mente, consultaţii etc. deaţă, cu o grădină umbrită de El se află la sanatoriul de Timpul liber e folosit aici fa
sar. Acesta are 30 de camere şi s-a pomi. Aici se află o casă ce are noapte pentru a doua oară. Do­ mod diferit. Unii şi-l petrec la
construit din fondurile statului. In ca­ Dispensarul din comuna Băcăinţi mai mult aspectul unei vile. vadă că nu-i deloc rău să pri­ şah, alţii ia masa de iping-pong,
drul dispensarului vor funcţiona o constituie o nouă mărturie a grijii Este vorba de sanatoriul de meşti hrană şi cazare în mod parte dintre ei citind. Oricum
casă de naştere şi un staţionar. Res­ pe care partidul şi guvernul o mani­ noapte al Combinatului siderur­ gratuit, ou obligaţia de a veni l-ar petrece, datorită condiţiilor
festă faţă de ocrotirea sănătăţii ţără­ gic Hunedoara. regulat la masă şi a nu pleca ce le sînt asigurate aici, ei se
nimii muncitoare. în oraş decît la meciuri, filme, reconfortează din plin.
Construită parcă anume pen­ spectacole etc.
Ga să ne confirme spiritul ei

C olectiviştii şi-au construit case noi tru oamenii muncii, această clă­ In această serie se odihnesc gospodăresc, responsabila, tov.
dire, deşi e veche, e bine între­ la'sanatoriul de noapte al Com­ Eugenia Scurtu, i-a rugat pe cei

In comuna Miercurea s-a con­ nea, mulţi colectivişti sfat în ţinută şi oferă muncitorilor ce-şi binatului siderurgic Hunedoa­ prezenţi să spună cum se simt.

struit în ultimii ani un adevă­ curs de a-şi construi case. A- petrec aici cîte 30 de zile, în­ ra, tovarăşi cum sînt Vasile Lu- Bineînţeles că nu aveau nimic
rat cartier. In acest cartier şi-au ceasta este încă o dovadă gră­ treaga ei ospitalitate. peş, electrician la secţia cons­ de obiectat.
ridicat case noi peste 30 de co­ itoare că viaţa colectiviştilor trucţii metalice, oţelarul Dumi­
din Miercurea înfloreşte pe zi Sanatoriul se compune din tru Negresou, strungarul Con­ ...Oamenii de aici nu sfat al­
lectivişti,' printre oare se numă­ ce trece. 6 dormitoare, o sală de mese, stantin Jescu de la laminoare, ţii decît cei ce dirijează „flu­
ră Ioan Hera, Ioan Ludoşan, Ia­ o sală de club, baie, bucătărie, precum şi alţi muncitori ou me- viile“ de fontă ale furnalelor,
cob Salonte şi alţii. De aseme­ dependinţe etc. Recent i s-a fă­ cei ce luptă curajos ou oţelul

* * .. < i.. t i S 6 5 i e O-9 incandescent, prefăcîndu-1 în ţa- •.V , ^ l +. **••••• «Y, O v,
gle, cei care stăpînesc cu atîta
Cit de greu este să pătrunzi In tai­ cea mai mică mişcare, copoii erau ga- ;
siguranţă uriaşele agregate,
nele vieţii unui om I . Există o gamă O VIAŢĂ DE OM ta să-l inhaţe din nou. ¦ maşinile-unelte, care, într-un 1) La Hunedoara: Demonslrează colectivul de muncă al l.C.S.H.
întreagă de subtilităţi . care se pot ? cuvînt, aduc o parte însemnată
ascunde in inima omului, mai bine Viaţă însorită ¦ de contribuţie la viaţa nouă şi
clocotitoare a Hunedoarei de
t astăzi.

decit in fundul celui mai adine o- cam indiscrete, s-a născut povestea zilei decit prefăcuţi in bucăţi de carne A venit o zi însorită din august j

cean. Uneori, viaţa unui om se poa- adgvâraiă^ jără adallsuri> a unei vieţi arsd Qu toate acestea, patronii n-au 1944, care a adus schimbări uluitoare

ie asemui cu o ascensiune indetun- zbudumaie de om_ !uai măsuri ca asemenea tragedii să şi-n viaţa lui Cenuşe-baci. Suit 13 _______________ F.. FRAGARU

gală şi plină de peripeţii, spre un m ^ M;mple ani de-atnnei. Chiar dacă a trecut ,

pisc înalt, aproape inaccesibil de cu- F i ă c ă l l ! d i n Ţ a r a M o ţ i l o r Şi ^ dacă SL ,pa * 5(7 * ani, Cenuşe-baci şi acum ţ P este 100 ani
y de activitate
cent. Poate ca şi viaţa vestitului mi- „ ' ....................................................... muncind, .... pute—a rp.e.r..m...i.t.e. ded( îşi răsuceşte mustaţa sa stufoasă, ca*
„„„ r a , /„ n„ Un tinerel pirpiriu, in straie fă- nu-şi —— * Printr-un oduecret«"a«l« P« rezidiupa­ uram,ni. st.,
„
"" M J , J S u m e '» ” *« <*” c„ , Tara Molilor, a poposii a-im trai mai nmlt
inia. m are lamele et, sM ,M i„ le ^ aice c i n-o iepi din m ini pini nu ¦.

ei, ascensiunea spre piscul înalt. lui Alarii Adunări Naţionale, a
fost conferit Ordinul Muncii
— II căutaţi pe Cenuşe-baci ? înfăţişarea sa fizică nu promitea mult, Intr-o zi prin anul 1941, a izbucnit l'° r d'f?e Ia proapd- r clasa I Institutului Agronomic
a fost pnvit la început cu nemere- greva petrilemlor. Cum C_enuşe era — Mă simt mai finăr ca unul a c ? „Nicolae Bălcescu“ din Bucu­
— Da, întocmai. dpre> dar de angajai J o i a fost anga- in primele rinduri, autorităţile dea- reşti, pentru activitate rodnică
— Cu citiva ani in urmă a locuit jat plJeCn,utrlu că plJee.. avremeeua, uacteera mtinierii tunci il-aiul artriiObUuUit acestuia cîute-n tlu,năa 20 de ani — zice Cenuşe-baci in glii- I şi îndelungată de peste 100 ani
iinn crnollnonniipe, artanrr ancrnumm şsii--an [lăacrnuti crnassaă în domeniul pregătirii cadre­
mă. Lucrez in contul lui ’62 cu bri- • lor necesare dezvoltării agricul­
gada mea. De s-o putea, acem la ţ» turii, în munca de cercetare
nnoouuaă,- Vvan aduucrpenfi... erau cea mai ‘e {lna mina de. lucru, si... in s e,te. Au fost . suficiente mărtu..-. sfîrşitul anului şi. revel.i.onul. l.ui '6„2„— 1 ştiinţifică, precum şi pentru
la o portiţă d& lemn. ditir faţo. unei — Zici că vrei să te joci miner*? —* rule rruirlorului mincinos ca mm mulţi contribuţia dată la transforma­
rea socialistă a agriculturii.
clădiri 'in roşu, ieşise 'o fetişcană. Pe “ rideau ştaigării in nas. O să te mineri, printre care si Cernise, care ’
Casa de cărămidă roşie, cu cerdac, Unitate fruntaşă
semne se pregătea să meargă in oraş. înghită mama întunericului, mă ţincu- nu. c, eru.s. eră „decit o bucata de pune florile d,e pe cerd.ac, întreaga atmos-
mai buna, sa fie azvirhfi m inchi- . . . ... . . . .„ , Nu de mult după terminarea
— Aici locuieşte Cenuşe-baci ? I apoi. d,eportaţi d.e !era vcoarrb,feiscd, ădi.neui.leaşt.esinien da,ecseparsetă b. ufannăus-- lucrului, la sucursala , băncii 2) La Deva : Cu cintec şi voie bună, prin faţa tribunei, trece echipa
— Tăticule, tăticule, te caută cine- Tinărul Cenuşe, crescut in aspra sort si la lasgarul lie, de Stat din Brad s-a ţinut o şe­ de dansuri a T.R.C.L.H.
dinţă deosebită. .Cu acest pri­
v a l a exclamat fetişcana. viaţă din Ţara Moţilor, unde cintecul: ^a ^g. l 'u- tarea lui Cenuşe-baci. CU despre cîş- lej, s-a analizat munca colec­
tivului de aici, pe ultimul tri­
— Pofteşte-l înăuntru,. — a răspuns „Munţii noştrii aur . poartă. Bine n-au dus-o minerii, in lagăr, comunistul Cenuşe-baci tine să mestru. .

o voce prietenoasă, Şi minerul Cenu- Noi cerşim din poartă-n poartă.,.“, mai ales \că erau cotaţi cu epitetul jie d f mai modcsL ' Pentru rezultatele frumoase Daru! iricoterilor
obţinute fa organizarea şi des­
ţ şe, se sculă ¦de pe prispă, unde stătea devenise proverbial, era hotărit şi le-a de' „periculoşi". Lucrau in carierele de „ , „„„ , . făşurarea muncii, Banca de
., . — 2.500 salariul şi 720 .tei .pensia. Stat din Brad a primit drapelul
t întins la soare, şi strinse puternic arătat ştaigărilor ce-i pot¦ muşchii as- P'alră> ,a -defileul Bumbeşti—Lwezem, ^ realitate? ciştigă uneori chiar peste' de unitate fruntaşă pe regiu­
t mina reporterului, pe care se părea cunşi sub hainele sale ieftine şi po- stei^ de puteri prost hrămţi. C.ind nea Hunedoara'.- t In cinstea zilei de 23 Au­ a tricotat cu 8,8 la sută maî
/g. nllmai saiarj„ Qe să mai gust, tricoterii de la fabrica „Se­ mulţi ciorapi pentru femei.
DAVID NICOD1M beşul” au hotărit să dea cît mai
* că-l cunoaşte bine de- iot, de la vizi- nosUe. Totuşi, piuă' să ajungă miner, a J cdPal- laSar, patrona n-au vrut VQrbim^ Cenuşe-baci are tot ce-i {re­ multe produse şi de bună calita­ Brigada condusă de Vanka
corespondent te. Şi ei şi-au respectat cuvîntul Waldrauff de la strick, P. Mun-
¦ ţele acestuia la mină. i-au trebuit nouă ani de muncă grea să'1 dea de lucru muliă vreme- bule, cum probabil că n-a,.visat atunci In zilele schimbului de onoare, teanu şi Reghina Klein, de la
f pe poarta fabricii au ieşit mai
t ^ in adâncurile puţin primitoare ale mi- — Noi avem nevoie de oameni cum- dnd d _a \njgpebai modesta , sa familie '. multe produse tricotate şi de cotlon, Ana Olaru de la lingerie,
bună calitate, ca orieînd. au dat în zilele schimbului de o-
f ... ,. ««' Pelrila. Pe atunci se lucra cu secade, nu de comunişti — a răspuns p e Cenuşe-baci il aşteaptă o bă- noare cele mai multe produse.
Secţia strick de pildă, a tri­
t Să discutam despre viaţa dumi- yuim sall cu roaba_ De cra/ere nid Popovici, directorul minei, omului pe irinefe şi mai insorftă_ Dncă acum cotat cu 14,3 la sută mai multe Fiecare din produsele date pes­
t ta e, Cenuşe-baci. Trebuie să fie foar- pomeneală. Condiţiile de muncă erau care' 1 aruncase in lagăr. Abia peste acest dirz minLr ar avea ' 20 de ani, pulovere, ciorapi sau fulare. Sec­
ţia depănat şi-a depăşit planul te plan, au constituit un dar de­
te^interesantă. ' viciate de metan şi explozii, pentru citeva tuni, cu chiu. şi vai, a fost CU siguranţă’că !ţţ fi ‘Ut stare să'răs-
cu 19 la sută, iar secţia co,tton dicat zilei de 23 August.
Ca la toţi oamenii, - a răspuns Că ventilaţia lipsea aproape cu de- primit la lucru, pentru că, oricum, ioarne Dar piscul ' inaccesibil
D. LADARU
cu modestie Cenuşe-baci. săvirşire. Cenuşe-baci îşiaminteşte cu era un mi.ner de mina intii'a. Numele odinioară in viaţă, l-a cucerit azi pe corespondent

Din însemnărilapidare, din discu- tristeţe cum, odată, intr-o .explozie,. 17 tui, insă, ¦figura de-acum in dosarele deplin.

ţii prelungite, şi uneori, ce-i drept, ortaci nu s-au mai întors la lumina cu scoarţe groase ale siguranţei. La GH. TAUTAN

iic tn m m itm t m ii ii iim m i ! i m i n i t m i m i i i i M t n n u i m i * > ». «