Page 78 - 1957-08

Pdg. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Mr co q

SA INSILOZAM Foaia volantă a S M.T. Î N S E M N Ă R I

Periodic, mecanizatorii de la nele abateri pe care le-au săvîr-

cît m ai m ulte n u tre ţu ri! S.M.T. Miercurea sînt informaţi şit. In majoritatea cazurilor cei ffl» activitatea m u birou
prin foaia volantă a staţiunii, criticaţi îşi recunosc vina şi de tu ris m şl e xcu rsii
despre realizările ce le obţin fie­ luptă pentru a-şi înlătura lip­
surile. Din critica făcută unora,
¦In sporirea producţiei şi pro­ Organele şi organizaţiile U.T.M. rivalului. Cocenii rămaşi la re care brigadă şi tractorist în învaţă toţi mecanizatorii. De a- La Petroşani, pe strada principală, — Ce intenţii aveţi pentru viitor ?
ductivităţii animalelor, un rol semeni, prin intermediul foii m-a oprit din drum în faţa unei vi­ — l-ara întrebat pe tovarăşul Şchiopu.
însemnat îl ocupă organizarea trebuie să înţeleagă că însilo­ ooltarea porumbului de pe aoas parte. In foaia volantă din 12 volante, sînt generalizate meto­ trine, un aviz scris modest ou creta
şi asigurarea unei baze furaje­ dele bune de muncă şi experien­ pe o tablă şcolărească. Era vorba de — Colectivul nostru studiază acum
re îndestulătoare. Recenta hotă­ zarea nutreţurilor şi a porum­ te loturi, pot constitui o minu august, de exemplu, se arată ţa mecanizatorilor fruntaşi. înscrierile pentru cea de-a doua ex­ posibilităţile organizării unei excursii
rî re comună ia C.C. al U.T.M., bului în special nu suferă !ami­ n-ată rezervă pentru însilozare că brigada I-,a realizase !planul cursie de 10 zile de la Mamaia. de proporţii ceva mai mari, cu un tren
şi a Ministerului Agriculturii şi na re. Comitetele raionale şi o- Trebuie ca organizaţiile U.T.M, pe campanie în proporţie de 35 Prin foaia volanta, conduce­ special, la Bucureşti, pentru vizita­
Silviculturii, prin oare se arată răşeneş-ti U.T.M. şi comitetele să muncească în aşa fel în-cît rea staţiunii transmite directi­ Firma fixată deasupra vitrinei, m-a rea Expoziţiei de mostre a R.D. Ger­
ca tinerelul din ţiara noastră ve şi dă îndrumări practice, în îndemnat să intru, şi aşa am pătruns mane.
U.T.M. din întreprinderi să se să nu rămînă nici un tînăr oare La sută, în timp ce brigada !a vederea unei bune organizări a în biroul de excursii şi turism din
trebuie să însilozeze prin for- muncii şi !a bunei întreţineri !a cadrul C.C.S.-ului, unde am făcut cu­ Excursioniştilor, vom căuta să le
ţe’e sale 750.000 tone nutreţuri, simtă răspunzătoare de înde­ să nu-şi aducă contribuţia la VI-a nu realizase decît 10 la maşinilor şi ’ tractoarelor. noştinţă cu preşedintele colectivului, procurăm şi biiete pentru mult aş­
Nicolae Şchiopu şi responsabilul ad­ teptatul meci de fotbal Romînia—Iu­
vine să contribuie la realiza­ plinirea planului de însilozare îndeplinirea sarcinii de însilo­ sută din plan. Toate !acestea fac ca mecani­ ministrativ, Sabin Cibian. goslavia. De aceea, excursia este pro­
rea sarcinilor trasate de Con­ din gospodăriile de stat. De a- zare pe anul 1957. Acţiunea de Foaia volantă critică aspru zatorii să aştepte cu mult inte­ iectată pentru 27—28 septembrie a.c.
gresul al II-lea al P.M.R. cu ceea, este necesar ca, zilnic, însilozare a furajelor trebuie să res sosirea foii volante. Fără în­ Îndatoritori, mi-au spus că excursia
privire la dezvoltarea creşterii zeci şi sule de tineri din între­ devină o !acţiune de masă, o pe acei mecanizatori care nu doială că foaia volantă din al cărei afiş m-a adus înăuntru, este — Mai aveţi planificate şi alte ac­
animalelor şi a sporirii canti­ prinderi şi instituţii să dea aju­ folosesc timpul de lucru şi care S.M.T. Miercurea oontribuie în a doua din vara acestui an la ţiuni ?
tăţilor de carne, grăsime, lapte, tor gospodăriilor de slat la în- cauză a întregului tineret din dau dovadă de indisciplină în bună măsură La îmbunătăţirea Mamaia şi că, probabil, se va orga­
ouă ele., necesare aprovizionă­ .siloz-are-a nutreţurilor. muncă. Tovarăşul Simion Ga­ activităţii staţiunii. Este nece­ niza şi a Hl-a. — Da. Pe lîngă excursiile mai mici,
rii oamenilor muncii. regiunea noastră, cunoscînd că leş a fost criticat, de pildă, pen­ sar totuşi ca organizaţia de ba­ care ia noi au devenit lucru obiş­
Tineretul din regiunea noa­ tru fiaptul că părăseşte batoza ză P.M.R. să ajute colectivul In prima serie, plecată la 9 au­ nuit, vom sprijini acţiunea Uniunii
Comitelui Central al U.T.M. stră, trebuie să însilozeze cu prin aceasta, tineretul contribuie in tim-pul lucrului. Au fost cri­ de redacţie pentru a îmbunătăţi gust, s-au înscris 32 de turişti. Prin­ de Cultură Fizică şi Sport, în orga­
a chemat toate organele şi or­ forţele sale peste 15.000 tone atît forma, cît şi conţinutul !ar­ tre ei, se numără minerul petrilean nizarea întîlnirii în stea din 15 sep­
ganizaţiile U.T.M. să munceas­ nutreţ. Pentru aceasta, nu tre­ la realizarea unor cantităţi mai ticolelor şi pentru a asigura o Mihai Kovaci, electricianul I. Bulbu- tembrie la lacul Bucura, la altitudi­
că pentru îndeplinirea !acestei !prezentare grafică mai atraoti- canu, de ia U.R.U.M.P., profesorul nea de 2040 m.
acţiuni patriotice. La acţiunea mari de produse animale. vă. Grigore Stamatoiu şi şoferul Eugen
pentru însilozarea furajelor sînt Bara. — Ce puteţi spune despre această
CONSTANTIN DUMITRESCU întîlnire ?
De la înfiinţarea iui, biroul de tu­
buie să fie nici un sat, întovă­ secretar al Comitetului regional ticaţi de asemeni Grigorie Dan, rism din Petroşani, a înregistrat fru­ — Ştiţi că întîlnirlle în stea ale
moase re z u lta te e x c u rs ii în grup, turiştilor din ţară, sînt deosebit de
răşire, gospodărie colectivă sau U.T.M. — Hunedoara Damiian Dan şi alţii, pentru u- vizitări de localităţi istorice însemnate interesante. La întiiniriie în stea, par­
etc. ticipanţii vin din cinci direcţii deo­
gospodărie de stat în care să sebite. Acum vor veni dinspre caba­
nu se vadă contribuţia tinere­ 8 -OOOOOO-Ov o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o c o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o nele: Baleea, Pietrele, Gura Slata,
F ILM U L
tului. In fiecare sat, tineretul să 88

amenajeze silozuri după indi- 8

datori să participe nu numai ti­ caţiile tehnicienilor, să se aso- 8 )) furtunii ((
nerii din gospodăriile de stat, cieze pe grupe de case pentru |
gospodăriile agricole colective a însiloza, să formeze brigăzi g
şi S.M.T.-uri, ci şi tinerii ţărani şi echipe de tineret care să ia g
muncitori ou gospodării indivi­
în răspunderea lor sarcina de 8 Pe ecranul cinematografului „Fi- raţi. Intre ei este şi Jora. El găseşte g
duale, tinerii din întreprinderi,
a msîloza cantităţi cît mai mari 8 limon Sirbu" din Deva, intre 26 au- dărimată casa părintească. Mama sa 8

instituţii şi şooli. Tineretul nos­ de nutreţ. împreună OU orga- 8 gust şi 3 septembrie a.c., rulează un murise. Uliana se căsătorise cu Si- 8 Gura Apei şi Buta. Toate grupele,

tru are, în deosebi, sarcina de n-ele agricole raionale şi locale, ^ nou film romînesc, mult apreciat de mion. Adine tulburai şi umilit de 8 trebuie să se întîlnească într-un loc

a forma echipe pentru a ajuta S.M.T.-urile şi gospodăriile de g spectatori: „Pasărea furtunii". trădarea Ulianei, Jora pleacă la oraş ? anumit şi Ia ora fixă, stabilită d in

gospodăriile de stat la îndepli­ stat trebuie să aibă in vedere g Romanul cu acelaşi nume al lui şi se apucă de învăţat. Devine un g timp. Intîlnirile acestea, constituie pri­

nirea planului de însilozare. folosirea întregii capacităţi de 8 Petru ¦Dumitriu, a cunoscut o largă om cult, matur şi stăpin pe sine. g lejuri deosebite de cunoaştere reci­

Pentru extinderea practicii de lucru a tocătoarelor mecanice 8 popularitate, aducind cititorilor un Aflind de întoarcerea lui Adam, ~ procă a turiştilor din diferite colţuri

hrănire a animalelor ou nutreţ şi manuale. 8 crimpei din lupta pescarilor cu nia- (Jliana Upărăseşte pe Simion şi fuge 8 ale ţării, de cunoaştere a frumuşelelor

însilozat, organizaţiile U.T.M., Tineretul regiunii noastre, or- 8 rea, luptă grea in care omul învinge la oraş să-1 intilneascâ pe Adam A- 8 patriei.

în colaborare ou organele ag ri­ ganizaţiiie U.T.M. trebuie să se | natura, numai înfringindu-şi proprii- cesta umilit de trădarea ei, o rrs- 8 — Ştiu că aceste întîlniri se fac cu

cole, corînd sprijinul organiza­ considere mobilizate în bătălia gle slăbiciuni şi iubind viaţa. Pinge. g anumite ocazii festive.

ţiilor de partid, trebuie să ducă însilozării furajelor, să iniţieze g După acest roman, studioul de fii- Ajunge responsabil pe vaporul g — E adevărat. Am uitat să vă spun,

o temeinică muncă în riadul ti­ întreceri pentru cea mai mare g me Bucureşti, pe baza scenariului pescăresc, unde lucrează pescarii din g că întîlnirea de la lacul Bucura,

neretului şi a celorlalţi ţărani cantitate de nutreţ însilozat, iar § semnat de Petru Dumitriu şi Dinu satul său, şi aici, reiniilneşte pe Si- 8 este închinată zilei de 7 Noiembrie şi

muncitori, arătîndu-le pe bază CÎştiigătorii să fie stimulaţi şi 8 Negreanu, a realizat filmul de care mion, care, sărăcit şi descurajat de 8 în semn de simpatie pentru înfiinţarea

de exemple concrete avantajele popularizaţi În rîndul tuturor ti- o vorbim. viaţă, lucrează ca pescar. 8 Asociaţiei Turismului Popular.

folosirii nutreţului însilozat. norilor. g Acţiunea se petrece intr-un mic satJora luptă pentru a semăna o nouă ° De altfel, în cinstea celei de a 40-a
In vederea mobilizării între­ aniversări a Marii Revoluţii Socialis­
Experienţa acumulată de u- 8 de Pescari de Pe maha Mării Ne3re !" suf,eMe pescarilor care ° te din Octombrie, vom organiza şi un
gului tineret din regiunea noa­ g şi începe înaintea celui de-aJ dâilea lucrează acum cu utilaj pescăresc concurs de orientare turistică, de gra­
nete organe şi organizaţii § molldial modern> dar păstrUui încă unele g
g

stră, la acţiunea de însilozare U.T.M. din anul trecut, în ceea o Locuitorii satului, pescari, o duc mentalităţi vechi. 8 dul il de dificultate, la care vor

a nutreţului s-au constituit co­ Ce priveşte însilozarea nutreţul- ^ greu, de-abia ciştigin..d...u-şi exi_st_en..ţ.a... Ura lui Simion se aprinde şi mai 8 AnsambluI de cor al căminului cultural din Uobra, intcrpretlnd unul putea participa reprezentanţii ambe­

mandamente de coordonare a rilor ne întăreşte convingerea g Stăpiiud satului şi al uneltelor de mult contra tui Jora, deoarece U- ^ din frumoasele cîniece ce-i îmbogăţesc repertoriul. lor sexe. • C. GH.
acestei acţiuni, compuse din re­ că în acest an, pe bazia întrece- 8 a.«**•«¦««»¦o**«*«*«*«»« «¦
prezentanţi !ai secţiilor agricole, Pescu>L e circiumarul lordache. Sa- liana îl părăsise şt trăia acum ta gO Pe marginea noului
ai gospodăriilor de stat, S.M.T.- repertoriu
urilor, preşedinţi de gospodării rii ce a foslf organizată între 8 O- Simte din plin lăcomia lui de im- bălrinul pescar Emilian, care o im- g

orug.a.nizaţiil.e TUT.T_ .M, . . din &gospr o- 8oo bogătire din truda gsrea şi amarnică rpeicspdii.cnasăs,e ds.eă As.ed,asmin. ucidă, cind a fost 8
a pescarilor, oo

dăriile agricole de stat, gospo- 8 Eroul principal, tinărul pescar A- In timp ce Adam era cu lotcile 8

colective, reprezentanţi ai comi­ dariile colective, S.M.T. şi din g dam lora, e fiul unei văduve sărace, pe mare, intr-o zi „pasărea furtunii" | al teatrului de păpuşi „VASILA C H E“
tetelor raionale U.T.M., care au sectorul individual, se vor ob- 8 Adam iubeşte cu pasiune viaţa şi pe s-a rotii a spaimă peste valuri. Se g

trecut 1-a organizarea acestei ţine rezultate mult mai bune. 8 Uliana, dar sărăcia îl împiedică să anunţa o furtună puternică. Vapo- g Secţia de păpuşi „VasiLache" port însemnat a fost adus de rit nefiresc. Iar în .actul II ce
munci. In multe centre de co­ a Teatrului de Stat „Valea Jiu­ regizorul Teodor Brădescu. vrea să reprezinte hotarul din­
mune, în ziua de 18 august, Comitetele raionale U.T.M. 8 se căsătorească cu ea. In calea că- rut pleacă să culeagă lotcile. § lui“, ¦îşi reia 1activitatea cu tre ţara negurii şi cea a lu-
a.c., au avut loc adunări urmate In faţa actorilor, stătea o minei, dealurile par ouă rotun­
, . „, , ... o sătoriei lor stă şi Simion, fiul cir- In plină furtună, In barca In care g punerea în scenă a basmului problemă deosebit de grea — de, din care e răsărit un pal­
„Luminiţa în ţara negurilor“. numărul mare de personagii pe mier stilizat. Decorurile de in­
re uiesa l i p e pen ru^ mo 1 l ~ ciumarului lordache, care o doreşte era şi fora, reuşeşte să se salveze 8 Gu !această piesă, !autoarea, Eu­ care trebuiau să-l inlrepreteze. terior din palatul Luminiţei, ne
genia Detalea, debutează în ar­ Voinţa interpreţilor şi dragostea poartă în urmă cu un secol,
zarea tuturor tinerilor, iar acti- g pătimaş pe Uliana. Părinţii fetei op- un pescar de pe o lotcă răsturnată. 8 ta scrierii. lor de scenă, a înfrint însă pie­ undeva printr-un apartament
dica, fiecare angajîndu-se să francez şi nu într-un palat de
de demonstraţii practice cu pri­ viştii U.T.M. să fie în fruntea 8 lează pentru Simion din dorinţa de La lumina unui fulger, Adam re- ^ Găsim în basm pe eroul Mu­ joace mai !multe păpuşi. basm.
gur, pe deli cat.ui Zefir şi pe pu­
vire la însilozarea furajelor, ca­ acestei!acţiuni. o a scăpa de sărăcie, şi ii resping pe cunoaşte pe Simion. Ajuns în lotcă, g ternicul Vînt Mare, care se lup­ Am asistat într-o duminică In general, din schiţe iese un
tă cu puterile întunecate ale dimineaţa la o repetiţiie-şnur. iz de neverosimilitate, atît în
re au contribuit la o înţelegere Activitatea tineretului pentru g Mam¦ Şl s,mion ll rec“n°aşte pe Adam şi g zînei răului, Negureana, pen­ Entuziasmul, verva şi disciplina colorit, cît şi in prelucrări, cu
mai justă a tehnicii însilozării. însilozare trebuie strîns împle- tru a aduce pe Luminiţa în ţara cu care s-a repetat, mi-au să­ note absolut străine faţă de spe­
Acesta este numai începutul. 8 ”" s" M m . m - <*• * * * . M f c m t barca „enln, 8 năpăstuiţilor pămînteni. dit impresia certă că spectaco­ cificul folcloristic rominesc.
tită cu munca de pe loturile fes- lul ce !se pregăteşte via atinge
8 prins cu lotca pe mare de o furtună a nu scăpa nici Jora de la iimec. o Deşi deos-ebit de greu de rea­ un nivel încă ne mai întîlnit de Este necesar ca schiţele de­
8 lizat basmul pe mica scenă !a formaţie, înirecînd chiar reuşi­ corurilor să fie revizuite serios,
8 groaznică. In furtuna puternică dez- In lupta sălbatecă cu natura dez- teatrului de păpuşi, îndrăzneţul ta interpretare a „Isprăvilor lui ca şi culorile costumelor zîne-
colectiv, din care fac parte : Iu- Păcală“, din stagiunea trecută lor etc. Tovarăşa Qtonea ne.-a
8 lănţuită, bătrinul Avram şi celălalt tănţuită Adam lora, totuşi in- ° liu Bocoş, Mircea Romanesou, obişnuit pînă acum eu decoruri
Liudmi la Ursache, Viorica Şte­ Am răsfoit şi schiţele decoru­ mai realiste şi mai mult stu­
8 tovarăş de lotcă aI tui Adam pier, vinge. Pentru el viaţa avea un scop. g rilor, semnate de Clelia Qtonea.
fan, Iţa Dombora, Elena Lun- îndrăzneţe schiţe, nimic de zis. diate.
La Autobaza din Deva g doar Jora reuşind să se salveze. In lupta cu valurile, Adam înoată g goci şi Dumitru Bărăian, a reu­ dar departe de a corespunde, Cu piesa „Luminiţa în Ţara
şit să facă mult. Primul pas pentru a crea un decor potrivit
g Pentru a scăpa de concurenţa lui spre mal, strigind numele Ulianei, g desfăşurării acţiunilor unui basm negurilor“, secţia de păpuşi a
făcut, a fost de a lua legătură rominesc. Stîncile sînt schiţate Teatrului de Stat din Valea Jiu­
Angajamentele luate de muncitorii La secţia de acumulatorişti s-a evi­ g Adam, Simion împrăştie zvonul că La ţărm U aşteaptă Uliana şi cei 8 cu autoarea piesei, pentru a li în stil cubist, geometric, ireal, lui se pregăteşte temeinic pen­
Autobazei — Deva, în cinstea zilei se permite !să intervină cu îm­ în forme căutate şi înlr-un colo- tru un succes sigur.
de 23 August, au fost îndeplinite denţiat electricianul Aron Henţu, care 8 lora şi-ar fi ucis tovarăşii de pes- doi îndrăgostiţi se regăsesc pentru 8 bunătăţiri. in acest sens, un a-
şi depăşite cu mult înainte de ter­ c. s.
men. Tovarăşul Ion Broscăreanu a a executat lucrări peste plan şi de 8 cuit. Adam este judecat şi condant- totdeauna. "
pus în funejie zilele trecute grupul
convertizor. Echipele de meseriaşi au bună calitate. Printre conductorii auto ^ nat la zece ani muncă silnică. Si- Filmul, străbătut de un adine dra- g
făcut reparaţii de bună calitate şi 8 mion triumfă şi aduce după un timp, malism, este împletit pe alocuri cu g
au realizat peste plan segmentarea a care s-au achitat cu cinste de sar­
5 autovehicule „Steagul Roşu“. In cinile primite în campania de recol- 8 vestea că Adam a murit in inchisoa- umor şi acţiunile se desfăşoară ne g
această muncă s-au evidenţiat mais­
trul Ion Rusu, ajulorul de maistru Va­ tari, unde au fost trimişi să execute 8 re, şi astfel determină pe Uliana să un reuşit fond muzical compus de 8
ier Bildura, mecanicii Ioan Banciu,
Aron Florea, losif Pirva şi alţii. transporturi de cereale, sînt tov. Pe- 8 se căsătorească cu el. Eclgar Cosma. 8

tru Deac, care a depăşit norma cu g In închisoare, Adam tinjeşle după Ideea centrală a filmului, sc re'.ie• §

230 la sută, Ioan Tomescu cu 220 la g libertate. Aici face cunoştinţă cu un fează d a r : omul poate învinge na- g

sută, Petrescu Pleşca, cu 226 la sută, g grup de comunişti închişi. Vine 23 tura numai stăpinit de dragostea de g

Ioan Bilducu 195 la sută etc. § August şi pe lingă comunişti şi cei- viaţă şi de realizarea idealului pus 8

ION POPA 8 lalti deţinuţi nevinovaţi sini elibe- in slujba societăţii. 8
corespondent 8 8

“o o o o o o o o o o o o o o o c o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o 5000000

ŢARA HAŢEGULUI înfiinţa, prin darul tui Mircea ră. dar în el mai frumos este sok, iar la 1404 apare sub nu­ vale a Haţegului; pentru sate­
c e l. Bătrîn, de călugărul Nico tocmai acest colţ, care din ve­ mirea de astăzi. Haţeg, de unde le din jur, loc de plasare a pro­
GENERALITĂŢI - de prof. OCTAVIAN FLOCA - materiale, ce ne îniîmpină la dim, mănăstirea Prislopului, chi şi piuă astăzi se cheamă a luat apoi, întregul ţinut nu­ duselor agricole, cu tirguri ves­
tot pasul. unde îşi doarme somnul de veci aşa : Ţara Haţegului... că, deşi, mele de „Ţara Haţegului''. Lo­ tite şi centru de aprovizionare
Ţinutul Ţării Haţegului este o parte a cursului Streiului. Zamfira, fiica lui Moise Vodă e mică Ţara Haţegului, ea în­ calitatea, capitală a districtului a sătenilor cu unelte, mărfuri
un mare bazin terestru de care la Orlea adună apele tu­ Ca loc de desfăşurare a Lupte­ al Ţării Romineşti. Tot acestei truneşte în sine tot ce Ardea­ şi castru, a fost organizată pe de manufactură ş ; altele.
o admirabilă unitate geografi­ turor celorlalte rîuri mai mici, lor de cucerire a Daciei de că­ împrejurări se datoreşte ridica­ lul are mai bun şi mai frumos : baza unui sistem militar. Dis­
că, situat in partea de sud a dudndu-le spre nord, în Mureş. tre romani şi ca centrul stă- rea şi înzestrarea de către voie­ Ţara Haţegului se poate numi trictul era împărţit in mai multe Caracterul pomicol al ţinu­
Transilvaniei şi în colţul de pînirii acestora, pămîntul ţării vozii romîni, cu toate cele ne­ cu drept cuvînt un Ardeal în cnezate cu cîte un cneaz, care tului, a determinat înfiinţarea
sud-vest al regiunii Hunedoa­ încă din cele mai vechi tim­ Haţegului a păstrai, în adincu- cesare, a atitor biserici şi mă­ miniatură. Şi de ar fi să am avea calitatea dublă de admi­ unei mari fabrici de marmelada.
ra, înconjurat de jur împrejur puri, condiţiile geofizice favo­ rile sale, vestigiile bogate ale năstiri, dintre care unele, ca cea putere, bucuros aşi mai călca o nistrator şi şef militar.
de brlul unor falnici munţi îm­ rabile au determinat o intensă acestor vremuri îndepărtate. La de la Strei şi Demsuş, sînt cele dată acest adevărat rai pămln- In pădurea Slivuţ, situată in
păduriţi. La sud, de la Strei şi şi permanentă aşezare a oame­ marginea de suci, dinspre Ba­ mai vechi din regiune şi chiar tesc, care zace la cornul Ar­ In Haţeg îşi avea sediul cas­ imediata apropiere a localităţii
pînă la Porţile de Fier ale Tran­ nilor pe aceste meleaguri. nat, a ţârii Flaţegnlui, la Por­ din Ardeal. Ba, e foarte proba­ dealului de apus şi de mia­ telanul, şeful suprem, care aju­ Haţeg, a luat fiinţă în ultimii
silvaniei, se 'întind ca un para­ ţile de Fier ale Transilvaniei, bil ca reşedinţa voievozilor Li- zăzi". tat de 12 juraţi ai provinciei, ani, Parcul de vinăloare pentru
van uriaş, munţii Retezatului, Satele Ţării Haţegului sînt a- învăţaţii situează istoricul Tape, tovoi şi Bărbat, a Basarabtlor cu cnejii şi nobilii., constituiau colonizarea cerbului lopăta'-.
la apus şi nord, munţii Poiana şezate, cele mai multe, la poa­ loc de dîrză împotrivire a da­ întemeietori ai Ţării Romîne'd, HAŢEG instanţa de judecată (cu puteri
Rusca, iar spre răsărit munţii lele munţilor, de-a lungul Riu- cilor în faţa oştilor cuceritoare să fi fost aici la Haţeg, căci ei asupra întregului district), pen­ Haţegul este un însemnat
Sebeşului. lui Mare şi a şoselei Simeria- romane, iar, la numai cîţiva ki­ stăpîneau atît ţinutul de dinco­ i n colţul de nord-est al ţi- tru rezolvarea, litigiilor dintre centru de excursii spre Rete­
Halcg-Caransebeş, care trece lometri mai spre nord, se află lo, cit şi pe cel de dincoace *¦ autului se află oraşul Ha­ nobili şi restul populaţiei. zatul sau spre monumentele ro­
Această puternică incintă na­ prin 'mijlocul acestei regiuni. Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de Carpaţi. ţeg. mane de la Sarmizegetusa etc.
turală închide o întinsă supra­ Locuitorii se ocupă cu economia capitala Daciei romane. Tot Distanţa de la D eva: 42,50 La 1669 Haţegul este învestit
faţă de teren roditor, cu lanuri cîmpului, cu agricultura; la aici, la Zăicanii Porţilor de Fier, Deosebit de caracteristic este km : de Ia Sbneria, 84 km ; de cu magistratură autonomă, su­ In ce priveşte regiunea în­
de griu şi secară, cu terenuri poalele munţilor, cu creşterea în anul 1442 armata, de lb mii acest colţ de ţară şi sub rapor­ la Caransebeş, 73 km. Altitu­ pusă numai guvernului., cu drep­ conjurătoare, Haţegul se află
cultivate cu porumb, cu livezi vitelor, cu lemnăritul şi cu lu­ de oameni, condusă de eroul tul etnografic, folcloristic şi, în dinea 350 m. Are 3.855 locui­ tul de a trimite doi deputaţi în într-un loc foarte pitoresc. De
de pomi fructiferi şi cu o seric crul la pădure. Pomicultura este hunedorean Ioan de Hunedoa­ general, al tuturor manifestări­ tori, inclusiv populaţia localită­ dietă. pe dealul Orlea, la 2,500 km
de vechi sale romineşti. dezvoltată peste lot. Haţegul, ra, zdrobeşte armata de 80 de lor populare. ţii Valea Ungurului. nord, avem o vedere generală
situat în mijlocul văii, a fost mii de turci năvălitori, condusă Gara. Gară pe linia Simeria— In timpul incursiunilor tur­
Intrarea în Ţara Haţegului. întotdeauna un important cen­ de beglerbegul Seadedin. In ce, priveşte portul ţăranilor Subcetate—Caransebeş. Se află ceşti, fiind aşezat la poarta dru­ asupra oraşului, ca şl asupra
se poale !ace din trei părţi: din tru de meseriaşi şi de bresle din valea Haţegului e variat şi la marginea de est a oraşului. mului dinspre Banat spre nord,
valea Mureşului şi a Şiretului meşteşugăreşti. Ţara Haţegului, „Terra Har- pitoresc. Aproape nu este loca­ Trecutul orăşelului, care, pi­ a suferit mult. Cea mai groaz­ regiunii înconjurătoare.
inferior, prin proinotorial nor­ soc", e amintită, încă din vea­ litate al cărei port, analizat uă în secolul al XlV-lea, a fost nică năvălire a fost cea de la
dic de la Subcetate; din va­ Ţara Haţegului se prezintă cul al XIH-lea, ca loc al cne­ mai în amănunte, să nu prezin­ legat de Ţara Romîncască, poa­ anul 1648, cinci întregul ţinut De la Haţeg spre sud-vest, 3 '
lea .Jiului, prin pasul sud-estic ca un ţinut important sub ra­ jilor şi voievozilor, rămînînd te unele diferenţe de detaliu fa­ te fi urmărit pînă în secolul al a fost distrus.
al Mărişorului, sau de la sud, portul prosperităţii economice mult timp ca un ţinut cu o si­ tă de cel al localităţilor vecltre. Xll-lea. După apunerea Ulpiei km distanţă, pe o şosea vicina-
din Banat, pe valea Bistrei, prin si deosebit de interesant în ce Traiana, desigur că acesta a La 1764, prin înfiinţarea unei
Porţile de Fier ale Transilva­ priveşte frumuseţile sale natu­ tuaţie politică administrativă şi Ion Pop Reteganu, în lucra­ fost punctul principal al ţinu­ companii de grăniceri, Haţegul lă, ce duce cu linia ferată ş i. cu.
niei. rale. Dar, parcă toate acestea rea sa „Din ţara ¦Haţegului", tului, care, aşezat in centrul devine un oraş militar. Compa­
nu pot fi amintite fără a lua judecătorească aparte. are următoarele cuvinte despre Ţării Haţegului, a menţinut le­ nia de aici, a 11-a, ţinea de re­ şoseaua naţională Haţeg— Ca­
Ctmpia Haţegului e brăzdată în seamă însemnătatea sa isto­ In evul mediu, legătura văii acest ţin u t: „...In desele melc gătura şi cu sudul. gimentul romînesc. care îşi avea
de mai multe nuri şi pîraie: rică şi a monumentelor culturii călălorii întreprinse în lungul Numele localităţii se pierde sediul la Opiat. Creşterea aces­ ransebeş, se află Nalaţi-vad
Riul Mare, pîriul Fărcădinului, Haţegului cu principatele ro- şi laiul scumpului nostru Ar­ cu multe secole în urină. In ce­ tor centre grănicereşti romineşti
mîne a fost vie şi neîntrerupta. le mai vechi documente, ce ne­ a avut o mare importanţă pen­ (347 loc.). La marginea satului
.1?« se explică cum s-a putut deal. am căutat în citeva rîn- on rămas, e numit Hacsag, Hoc- tru localităţile în care au fost
duri şi acea parte a Iui, care create. se află un mic castel, in parcul
se numeşte Ţara Haţegului.
Frumos e Ardealul fără măsu­ Haţegul e un important cen­ căruia pot fi văzute mai multe
tru economic pentru întreaga
monumente romane, provenite

de la Sarmizegetusa. Castelul

din Nălaţi e folosit acum ca

preventoriu pentru copii.

Extras din „Ghidul regiunii

Hunedoara", ce va apare in

curînd.