Page 79 - 1957-08

Ni. 829 DRUMUL SOCIALISMULUI P ag . 8

,Veteranul" de pe locomotiva 2 TELEGRAME EXTERNE

'Din canion, se aude vocea „pasajul scurt“ în sus. Tocmai dea mecanicul. Acesta nu întîr- A 38-a aniversarea independentei
şefului de gară, cerînd liber pe bun prilej pentru a intra în vor- zie să apară sub forma altei
Afganistanului
rînd la ţoale cantoanele de pe bă cu mecanicul Fiorian Bul- locomotive, venită izolat de la

traseu. Căpătînd încuviinţarea, zan. Uricani spre a remorca garnitu- KABUL 26 (Agerpres). — le Afganistanului, Muhammed

ieşi afară la locomotiva care aş­ — Lucrez pe „oapra“ asta, ra. Dispecerul minei, anunţat de La 24 august poporul afgan a Zahir.

tepta să plece. îmi spunea el, încă din ‘48 cînd către cantonieri despre numă- sărbătorit cea de a 38-a aniver- La 24 august în întreaga ţară

— Tovarăşe mecanic, ai liber a fost deschisă mina Uricani. rul de goale, trimisese preţio- sare a independenţei Afganis- au !avut loc manifestaţii artis-

pînă sus la „3“. Am vorbit cu Noi am dus La Lupeni primele sul ajutor. Nu am stat să mai tanului. Cu acest prilej, La Ra- tice, culturale şi .sportive con-

cantoanele. Cile !goale ai luat? tone de cărbune de aici. „Ca- facem presiune. Cu dublă trac- bul a avut loc o mare !paradă sacrale sărbătorii poporului

Răspunsul mecanicului îl sur­ pra“ este locomotiva asta mică. ţiune totul merge mai uşor. militară la oare a asistat rege- afgan.

prinse. Aşa numesc mecanicii de „oale Sus la mină, munca decurge

— Vreo 60 simt de toate ! normală“ locomotivele mai mici. într-un ritm nemaicunoscut. Uniunea Tineretului Comunist

Invăluindu-se intr-un nor de Locomotiva a fost de mai Zeci de vagoneţi plini, aşteptau

abur alb, locomotiva se pune în multe ori în reparaţie. Omul, ni- să ia drumul Lupeniului. Abata- !in Ungaria numără 160.000 membri
mişcare, urnind din loc şirul ciodată. Mă uit la el. Una este jele cereau mereu mai multe

lung de vagonete. de oţel, celălalt oţetit în lupta goale. Cete 92 vagonete aduse BUDAPESTA 26 (Agerpres) vea loc între 25 şi 27 octom­

Că în garnitură nu erau nu­ cu greutăţile. Fochistul tare ar de Bulzan-baci, îndestula ne- — In cadrul conferinţei de brie.

mai 60 de goale, asta aveam vrea să intre şi el în vorbă, voile minerilor. Pentru puţin presă, care a avut loc la 24 au­ Richard Nagy, membru al

să o aflu numai aproape de U- dar meseria nu-i dă pace. Un- timp însă ! In ziua aceea, loco-

ricani. Poarta 4 Lupeni a ră­ gerea şi întreţinerea părţilor motiva nr. 2 — veterana — a gust, comitetul pe întreaga Un­ comitetului organizatoric, a a-

mas de mult în urmă. La ra­ mobile este o lege in brigada lucrat din plin. Tot cîte 80—90 Marele laminor Bluming 1.000 se completează pe zl ce trece cu noi garie !al Uniunii Tineretului Co­ nunţat că în prezent Uniunea
mificaţia hălzii, omul de la ma­ lui Bulzan. Pe cînd discutam, de goale a dus în sus, tot cîte munist, a informat pe reprezen­ Tineretului Comunist numără
caz se minunează văzind gar­ vine lingă noi şi frînarul Lau- 60—80 de pline a transportat tanţii presei, despre activitatea peste 5000 de organizaţii de
nitura noastră. Are de ce. Lo­ renţiu Rîpa. Numără ultimele spre Lupeni. Două norme zilnice Uniunii şi despre pregătirile bază din oare fac parte !aproa­
comotiva trecu de haldă, dar goale şi rîde ştrengăreşte. erau îndeplinite doar pînă La pentru Conferinţa pe întreaga

capul garniturii nu se vedea — Ştii cîte goale am luat noi, sfîrşitul schimbului II. Mecanic maşini, ce vor constitui rriîine suflul vieţii sale. Clişeul nostru vă prezintă Ungarie a Uniunii, oare va a- pe 160.000 de tineri şi tinere.

dincolo de podul Jiului. Trage' Bulzan-baci? Numai 92 1 Me- şi locomotivă, se întrecuseră pe ei. echipa condusă de montorul I. Săvescu, care lucrează de zor la ajustarea

din greu. Linia udă de ploaie, canicul se preface că-i supă­ GH. DUM1TRESCU cuzineţilor pentru unul dintre manipulatoare. DeeSaraţsiSe făcute de ministrul Apărării ai Siriei
unui grup de corespondenţi americani
tace mersul anevoios. rat, dar in sine se vede că se

— Să văd mereu acul la „12“, bucură.

se adresează Bulzan-baci, fo­ — No, nu-i bai, tot avem azi O chestiune de răspundere ¦DAMASC 26 (Agerpres) continuare ministrul sirian, pen­
chistului, Ion Hermeneanu, ne­ întrecere ,aşa că m erge! Se a- TASS anunţă : Zilele trecute, tru că noi am găsit un prieten
gru de funinginea de pe faţă. dresează apoi fochistului.
Haled Azem, ministru de stat sincer, care a binevoit să ne
Fochistul ştie oe are de făcut. — La 15 atmosfere plecăm ! Prin curtea atelierelor prin­ cheamă), maistru la secţia intîia Pentru aceasta, este nevoie de şi ministru al Apărării naţio­ vîndă armament şi să ne acor­
Nu stă o clipă locului. Ba tra­ Ne făcuşi bucata măi Rîpa, măi! locomotive, a observat că sînt a face anumite curse scurte prin nale al Siriei a făcut o decla­ de, fără nici o condiţie, ajutor
ge apă la cazan, ba alimentea­ cipale C.F.R. Simeria, o loco­ străin şi m-a lămurit îndată. curtea atelierelor ca să se poată raţie unui grup de corespon­ tehnic şi financiar pentru în­
ză cu cărbune focarul mereu Oricum, 92 de goale, asta în­ motivă de manevră se mişca observa şi cea mai mică defec­ denţi americani sosiţi La Da­ făptuirea proiectelor noastre e-
flămînd. Acul manometrului sc seamnă două norme de trans­ de la un loc la altul. In jurul — Facem ultima probă. Au ţiune. Locomotiva de manevră masc. conomice în timp oe dvs. vreţi
menţine mereu port. Un ajutor n-ar fi rău, gîn- ei, cîţiva oameni se tot uitau venit s-o ia cei de la Bucureşti- 0.78 despre care vorbeam, era ca noi să fim în mizerie şi să
la 12 atmosfere pe la roji, la cazan. !a robinete. triaj. A fost la noi in reparaţie perfectă, însă tot mai trebuia Poporul american, a spus rămînem slabi din punct de ve­
Iţi dădea impresia unei comisii şi acum vrem să convingem pe încercată. Haled Azem, nu cunoaşte ade­ dere economic şi să ne siliţi să
Rînd pe rînd. medicale aflate în jurul unui prietenii noştri că locomotiva vărul despre ţara noastră. Pre­ acceptăm un ajutor înrobitor din
lăsăm în urmă pacient, gata să-şi dea ultima este bună. — Aici e o muncă de mare şedintele S.U.A., Eisenhower, partea monopolurilor america­
părere. Pentru a ieşi din încur­ răspundere — îmi spunea tov. foloseşte numai acele ştiri des­ ne. Noi însă !am preferat să în­
cantoanele eero, cătură, m-am adresat unuia, ca­ Aproape în fiecare zi sosesc Crişan, Dacă noi dăm drumul pre Siria care au părţi nega­ cheiem un acord de ajutor e-
unu şi doi. Pî­ re. după seriozitatea şi intere­ la atelierele principale C.F.R. la locomotive defecte, se înţe­ tive. De !aceea, poporul ameri­ oonomic cu o ţară care n-are
nă ta Uricani, sul cu care privea locomotiva, Simeria noi şi noi locomotive lege că punem in pericol viaţa can nu înţelege spiritul arabi­ nici un fel de scopuri finan­
nu mai avem părea că poartă întreaga răs­ pentru a fi reparate. După ce-şi a zeci de oameni. Atenţia cu lor, ţelurile şi planurile lor. ciare sau politice faţă de statul
mult. Deodată, pundere. aduce contribuţia aproape întreg care lucrăm ne-a scutit de anu­ Ţelul arabilor este libertatea, nostru. Ştiţi, !a !adăugat Haled
ne oprim. Loco­ colectivul atelierelor, în timp ce mite surprize neplăcute. Nu-i pacea şi propăşirea. Azem că înţelegerea dintre noi
motiva trebuie — De ce plimbaţi această lo­ sînt reparate, rămîne ca mais­ vorbă, lucrez cu oameni foarte
comotivă ? Văd că nu aveţi ni­ trul Crişan. împreună cu mon- Dvs., a continuat Haled A-
să-şi ridice pre­

siunea pentru a mic remorcat. TeofU Crişan tatorii, mecanicii, jochiştii etc., pricepuţi. Oiţe odată se întim- zem, sînteţi împotriva Uniunii şi Uniunea Sovietică se bazează

putea face faţă Înainte de pleca rea în cursă, mecanicul Florian Bul­ (am aflat mai tîrziu că aşa îl să facă ultimele mici reparaţii. plă să scap eu cîte ceva, dar Sovietice, pentrucă ea nu este pe neamestecul unei ţări în tre­
băieţii mei observă. Mă pot min­ de acord cu politica dvs. im­ burile celeilalte ţări, în timp ce
pantei care o zan, veteranul, obişnuieşte să facă o mică revizie „ca­ ări cu oameni ca montatorii perialistă, care urmăreşte satis­ ajutorul dvs., este, de regulă,
Irinca P&tru şi Ispas Nicolae. facerea intereselor monopoluri­ un ajutor însoţit de diferite con­
aşteaptă de la prei“ sale.

h I. G„ Cu pila pe rugină Tov. Crişan este cunoscut lor. diţii şi de aceea noi l-am res­

bine de toţi oamenii, din atelie­ Sînteţi furioşi, a declarat în pins.
re. El lucrează aici din anul
Grupul şcolar ai Combinatului Siderurgic 1932, de and a absolvit şcoala.

„Gh. Gheorghitf-Dej“ Hunedoara U n O ttl C lin O S C llt Conducerea atelierelor „Mureşul“ din Ilia. Ai Muncitorii nu-l cunosc numai
ca pe un om cu vechime, ci şi
AN U N Ţ * 'ila i a tăcut ceva pentru în- intrat, ai ocupat ioc la ca pe un om priceput, conştiin­ VEŞTI D IN R E G IU N E
dreptarea tov. Şerban? masă şi aştepţi. Deoda- cios în serviciu. In colaborare
Şî respeti î

Aflat în incinta ate- L-a chemat, cei drept, to- tâ un, „picolo" cu cap

Se aduce k cunoştinţă ab­ loc între 12—20 llerelor principale C.F.R. varăşu! director de două buhăit, murdar pe miini, cu D.G.T.V.R., semnalează toa­ La staţiunea Geoagiu băi
septembrie Simeria in timpul orelor ori, însă el nu s-a d u s; soios pe şervet ca şi pe te deficienţele din partea atelie­
de masă, atunci cînd a refuzat. halat,se opreşte in faţa
solvenţilor şcolilor medii de cul­ 1957, şi constă din probe la : relor şi participă la îndreptarea
tură generală reuşiţi la exame­ matematică soris şi oral : fizică, muncitorii au răgazul ne- pîn§ nu (je mult, to- ta şi te „invită": lor. In felul acesta, pe porţile Pe zi ce trece, la staţiunea putea petrece zilele plăcute de
nul de maturitate, că Şcoala oral, din materia programelor atelierelor ies în fiecare lună, Geoagiu băi sosesc mereu tot concediu, minerii, inginerii şi
tehnică metalurgică de pe lingă de învăţămînt de la clasele cesar, poţi întreba aşa, varăşul Şerban era cu- — Zl-i, dom‘ şef! multe locomotive reparate. Ele mai mulţi salariaţi ai institu­ salariaţii Combinatului Carbo­
acest Grup Şcolar, are în anul VIII—X. se îndreaptă către Bucureşti, ţiilor şi întreprinderilor din re­ nifer.
şcolar 1957—1958, un număr la întîmplare: „Nu cum- noscut şi respectat de —_ O halbă cil bere I Lugoj, Hunedoara, etc. giunea noastră. Capacitatea sta­
de 30 locuri anul T, la speciali­ Alte condiţii va îl cunoşti pe tovară- toţi muncitorii ateliere- — Şi eu aş topi una, ţiunii a crescut în acest an la Sînt în curs de amenajare şi
tatea „termotehnicieni“ pentru şul Constantin Şerban ?“. lor, pentru meritele sale. aber nicht t N-am putut să discut prea 250 de locuri. renovare băile acoperite pentru
industria siderurgică. înainte de începerea cursu­ „Da, ţi se va răspunde. Şi a observat şi el a- — Un sirop la ghia- mult cu tov. Crişan. Sosiseră tratament, „Dianu" şi „Roza-
rilor, elevii semnează un anga­ Cum să nu-l cunosc. E cest lucru. De la un ţăt încă două delegaţii şi aşteptau In curînd vor fi date în folo­
Condiţiutii de admitere jament prin care se obligă ca maistru la secţia Ii-a timp însă muncitorii şi — Poate la iarnă, cină să ia în primire locomotivele sinţă încă două vile cu o capa­ lia". De la 1 septembrie se vor
după absolvirea şcolii să Lucre­ cazangerie. A lucrat pî- conducerea au început — cu nr. 324.761 şi 324.947. Tova­ citate de 50 de paturi, care a-
înscrierile se fac pînă la 31 ze cel puţin 3 ani La locul de parţin Combinatului Carbonifer începe lucrările de aproviziona­
august pe bază de cereri înso­ muncă, unde vor fi repartizaţi. nă nu de mult la secţia si pe bună dreptate — or porni sloii. răşul Crişan puse mina strea­ din Valea Jiului. Aici îşi vor
ţite de următoarele aote : şină la ochi şi îmi sp u se: re a staţiunii cu apă potabilă şi
Candidaţii trebuie să prezin­ i-a locomotive". să se întrebe: ce neca- — Atunci ceva rece,
— Sînt gata şi astea, uite-le de renovare a ştrandului.
Dacă întîlneşti un pa- zuri o fi a- înd acest om că tare m-a prins setea.

sionat după fotbal, aces- <te bea alît de des? — Poate vei fi dum- ACŢIUNI GOSPODĂREŞTI

— Certificat de naştere (co­ te toate actele pînă în ultima zi ta îţi va vorbi cam a ş a : y_ ^ neata rece peste o lună colo. Dar nu le putem da pînă
pie legalizată ; a înscrierii, altfel nu sînt ad­
mişi La examen. „Tovarăşul jSerban e u- sau cine ştie cit mai ai cînd nu facem probele. Sînt si­ Era timpul cînd trebuia în­ giu raionul Orăşlie, arau stri­
— Diplomă de maturitate (în gur de ele, însă... aici e o ches­ ceput transportul recoltei. Dar cate din cauza ploilor. Deputa­
original) ; Certificatul de sănătate şi a- nul dintre cei mai buni Q |flO V a ţf6 de trăit. tiune de răspundere. pe unde ? Unele drumuri şi po­ ţii Timoftei Curuţ şi Lazăr Ioan
deverinţa de situaţia materială, deţe din hotarul comunei Geoa- lui Petru, au discutat această
— Certificat de sănătate cu trebuie să aibă o dată recentă arbitri de fotbal din re- . . . . . ... In faţa acestei invi- V. ALBU situaţie cu cetăţenii din circum­
rezultatul analizei sîngelui şi (trimestrul III). scripţiile lor. Oamenii au fo-st
radioscopiei pulmonare; giune". Şi va începe să-ţi dicţionarul limbii taţii, preferi să le laşi de acord ca aceste drumuri şi
Admiterea în şcoală se face podeţe să fie reparate cit mai
— Dovada satisfacerii sta­ în ordinea mediilor obţinute la povestească cîte cele. romine, cuvintul „a in­ păgubaş. Iţi trece şi se­ ţ ’ •»-** o - * >a• *»*-¦»-• » o - - e < •» . »Ö- •*-«¦*»••<>« . f *b *©• • «**9* repede, şi au pornit la treabă,
giului militar pentru candida ţii examen, în limita celor 30 lo­ vita" este explicat prin tea. prestînd peste 200 zile-muncă
trecuţi de 20 ani ; curi planificate. E mai greu să afli în­ ? voluntară. In acest timp, cetă­
să ceva, atunci cînd e „a pofti", „a ruga pe CUI aPar!<n ase~ ţenii din circumscripţiile depu­
— Declaraţia tip din oare să Şcoala are internat. Elevii cineva să participe la o PRIETENIE i
rezulte starea materială a can­ primesc burse în condiţiunile vorba * comportarea lat ^ , mlnea *

”a .“ aiiH,diata - dtpatle de !m lldre: oepălamlal Pe
ţ„iŞcts.i.eu veau,ră.ns.pucnadme aspt,lfaecle: lru Avfcujî Ud.K6 l,oum, ari.6 stou
a prresup1une servilism,‘ raniul amintit sus i Dacă din întîmplare s-ar fi nime- st!tuit-o întrecerile sportive, c.e s-au j
t rit să ajungi cu cîteva zile în desfăşurat pe pajişte, in spiritul f
să bea. Asta n-ar fi ni- îndoirea şirei spinării, — Despre comportarea lui

didatului, a părinţilor sau sus­ dispoziţiilor în vigoare. mic. dacă n-ar avea re- implică bunăvoinţă, res- ^ ?. iovarâsul Emeric 1 urmă prin unul din satele Cîlnic, celei mai depline sportivităţi, taţilor amintiţi mai sus, !au re­

ţinătorilor legali (cu data re­ Durata şcolarizării este de 2 perctirsiuni asupra produc- pec, fafă rfe om A?a ^ gestionarttl restau j Reciu sau Răhău, fără îndoială că Apoi, cînd fanfara germană, di- * parat trei drumuri şi trei po­

centă) . ani. ţiei. De multe ori vine di- fiind lucrurile, o invita- rantului. Ba chiar Iova | ai fi rămas impresionat de fierbe- rijată de tov. Cluj, a început a i deţe.

Vînstia : 17—25 !ani. Cursurile şcolii încep la 23 mineata la lucru obosit 1 rea şi agitaţia ce stăpîneau pe lo- da drumul unor învîrtite şi săltă- f Şi deputatul Ioan Cărăbuţ,
septembrie a.c. Vi de..! ca omul obosit..“. & Poate lua două ^ ră?ul Poka a fost 5 | cuitorii lor. Şi, dacă te-ai fi interesai reţe, perechile s-au pornit, stîrnite de ? tot din Geoagiu, a mobilizat
Nu pot fi primiţi candidaţii f desigur ai fi aflat că această fier- focul jocului. Răsuna pădurea de chio- ; alegătorii din circumscripţia sa
care urmează să Eie încorporaţi înscrierile celor reuşiţi La Nici asta n-ar fi prea m e: una atrăgătoare şi...„invitat" să facă edu
0
mult. Uneori însă vine alta care să facă pe ci- caţie personalului in su j bere şi agitaţie se daforesc pregă- te şi de veselie. Prinşi în ritmul pa- ?
în timpul şcolarizării. admitere se fac pînă la data la săpatul unui şanţ pe o lun­
Primirea se face pe bază de deschiderii cursurilor. la serviciu chiar în sta- neva să-şi ia... valea. bordine. Rezultatele iacă f firilor ce se făceau in vederea or- sionanf al dansului nostru popular, ? gime de 1 km, pentru scurgerea
apei. In aceste acţiuni s-au e-
examen de admitere, precedat Orice alte informaţiuni se re de ebrietate. Atunci e Ultima formă poate fi nu se văd. ţ ganizării unei zile de odihnă co- tinerii germani se învîrteau şi ei \ videnţiat ţăranii muncitori Si-
de vizita medicală, care condi­ pot cere zilnic de la : mion Stoica, Ilieş Antonie şi
ţionează intrarea în şcoală. mai greu sa te înţelegi întilnită foarte des ia —Care sini? Zl-i Î lectivă. de zor, bătînd cu foc în fureaca i
Grupul Şcolar O. M. str. 23
Examenul de admitere, are nr. 1 telefon 2687. cu ei. restaurantul cooperativei dom' şef Pokal Y A?a s-a făcut că, într-una din cizmei. Mai ales Hantz de la Fin- *
J duminicile trecute, spre locul de ho- tina, un mare admirator al fofclo- I
______________ ______________
* tar numit „Dîlma“, au început a rului romîuesc şi îndeosebi a stri- ţ alţii.
O O O O O O P 9 0 0 0 0 0 0 0 0 - 0 0 OO O O OO C c fc O OO OO OO O C O C O o T o 0 0 OO~O~:)OOOOOOOOCO'.i)OOOOOO©OOOOGOOOOOOQQOGQOQGOGOQOOOGQGOOOOCOOOOG©GO©OOGOO0QOGQ (GOOOGGOOGOOOOGGG© ‘ veni. din toate cele trei sate, oa- g ătu rel: „Mîndruliţo pentru tine,/ :

CONSUMATORI! * meni îmbrăcaţi in straie de sărbă- Vin jandarmii după mine“/, tropo- | A

| to are; germani în pitoreştii!« lor tea pămîntul şi îşi chiuia strigăturn !> In fruntea aefiunii

1 costume, romini sprinteni şi vioi, preferată. J

Pentru aprovizionarea dvs. şi Vă stă la dispoziţie un bogat * tineri şi virstnici, colectivişti, mun- Hazul, prietenia caldă şi buna ? Locuitorii comunei Băcăinţi,
a famiiiei cu mărfuri industriale, sortiment de raionul Orăştie, doresc cu orice
vizitaţi cu încredere magazinul re­ | cilori din gospodăria agricola de dispoziţie, s-au ţinut nedespărţite i preţ ca să termine căminul cul­
cent deschis de Uniunea Raiona­ - CONFECŢII,
lă a Cooperativelor de Consum, în - ŢESĂTURI DE LINA Şl ^ stat, învăţători, lucrători de la sfat toată ziua. Tinerii au jucat, virst- *
strada Unirii nr. 2 din Alba lulia. BUMBAC,
- TRICOTAJE şi altele. ^ şi cooperativă.. nicii au închinat pentru viaţa nouă :

l.a locul de întîlnire era amena- şi au discutat despre treburi de- ă tural cit mai repede. De aceea

, jată o scenă din crengi verzi de ale lor, despre recoltă, despre tre- \ ei au muncit cu însufleţire, u-
j stejar, un teren de volei, chioşcuri ieriş şi despre cîte altele Cei mai | nii la cărat pietrişul pentru fun­
| pentru buna deservire a publicului vorbăreţi, atunci cînd venea vorba • daţie, alţii la procurarea şi fa­
f şi Ioc pentru joc. îndată ce s-a despre treieriş, erau colectiviştii din * sonarea lemnului de construcţie
j socotit că cei invitaţi sînt adunaţi, Recea. Era şi firesc, deoarece ei f

| sărbătoarea prieteniei a început. La terminaseră primii această treabă ? sau au ajutat la confecţiona­
rea cărămizilor. In fruntea a-
i umbra copacilor rămuroşi, au pe- gospodărească. ţ cestei acţiuni au fost deputaţii
comunali.
T trecut o minunată zi rominif şi Cu inimi pline de bucurie, se ui- f

| saşii din ceie trei sate. adeverind tau de pe margini la această clo- |

! astfel că între ei există o deplină cotire de sănătate şi voie bună, bă- ^

armonie nu numai in muncă, dar trînii. Din cînd în cînd clipeau şi se $ Comitetul executiv comunal,

şi la veselie. Au fost prezentate priveau reciproc moşnegii germani cu * nu a uitat nici de şcoala din
variate programe artistice, dintre moşnegii romini şi privirile lor par- J satul vecin. Nu de mult s-a ter­
f care s-au impus în mod deosebit că spuneau : „Ce bine se poate « minat reparaţia şcolii de 4 ani
f dansurile executate de echipa ar- trăi pe iunie şi cum n-am ştiut noi f din satul Sărăcsău, care apar­
^ tistică germană. Nici munca de in- înainte de acest bine”.

i formare nu a lipsit de ia această Petrecerea a ţinut pînă tîrziu, ; ţine de comuna Băcăinţi To­
f sărbătoare. A fost citită o scurtă cînd peste pajiştea „Dîlma", a în- ? tul e gata, şi şcoala îşi aşteap­
| expunere cu tema „Pacea cel mai ceput a se arăta luna, dornică să f tă din nou oaspeţii — şcolarii.
i de preţ bun al omenirii". Expune- prindă' şi ea un crîmpei din frit- ţ
* rea a fost citită şi în limba ger- mtiseţea acestei sărbători, la care i Deputata raională M ar ia S o -

* mană de către Hantz Kellinger. a fost invitată aşa de tîrziu. ¦ fronie şi Ion Cibian s-au numă­

i O parte plăcută a zilei au con- „ C. V. MiHU j, rat printre iniţiatorii acc^'ar

i . 7*• •C. .i acţiuni,