Page 8 - 1957-08

Pag. 4
Acord de colaborare culturală
luire l. P. Vietnam
şl B. P. P e rm a n á
BERLIN 1 (Agerpres). -
ADN .anunţă : La 31 iulie ia
fost semnat la Berlin un a-
cord de colaborare culturală în­
tre R. D. Vietnam şi R. D.
Germană. s
In seara aceleiaşi zile preşe-
dintele R. D. Vietnam Ho Şt
Cum sînt numiţi unii ambasadori
ai S . U .
WASHINGTON 1 (Agerpres).
— Theodore Green, preşedinte­
le Comitetului senatorial pen­
tru relaţiile externe, a anunţat
la 30 iulie că Comitetul a ho-
tărît să tină pe viitor audieri
publice în legătură cu toate
numirile de ambasadori ai
S.U.A. în străinătate. Green a
anunţat de asemenea că subse-
cretarul de stat Christian Fler-
ter va fi audiat în legătură cu bucnit şi cu prilejul numirii zent întreprinderile industriale celei de-a 40-a aniversări a stea de vorbă cu populaţia“. nele pentru a strînge manile drul festivalului. Descriind ce­
politica Departamentului de Stat amsabadosjilui american îri Tai- ale tării sînt pe deplin asigu­ Marii Revoluţii Socialiste din Corespondentul subliniază că delegaţilor, pentru a le oferi remonia deschiderii jocurilor,
în ce priveşte numirile de di- landa. Mac Leod care s-a do- rate cu tot ce este necesar pen­ Octombrie, au îndeplinit la 30 delegaţia americană relativ pu­ flori sau pentru a le cere au­ corespondentul ziarului rem ar­
plomati şi de alţi înalţi func.- vedit a fi un fost agent al tru desfăşurarea normală a iulie planul lunar. In aceeaşi ţin numeroasă se explică prin tografe. O mare atenţie, scrie că că asistenţa a fost martora
tionari ai Departamentului.
Această hotărîre este urma-- numirea legăturilor sale cu par- al anului, din volumul total al luna iulie minerii din oraşele Stat al S.U.A. care a împiedi­ este acordată oaspeţilor din dent“.
rea relatării date publicităţii de
senatorul democrat William Ful-
briglit în legătură cu şedinţa
închisă a Comitetului senato­
rial în care s-a aprobat numi*
rea ca ambasador al S.U.A. în
Ceylon a omului de afaceri M.
Gluck. Gluck care este directo­
rul societăţii „Darling Stores
Corporation“ cu 140 de filiale
şi un cunoscut crescător de cai
a declarat în faţa Comitetului că
el a contribuit cu o sumă de
Amănunte despre
pogromul organizat
la Chicago de către
rasiştii americani
NEW YORK 1 (Agerpres).
Presa americană continuă să
dea amănunte despre pogro­
mul sălbatic organizat dumi­
nica trecută la Chicago de că­
tre rasiştii americani împotriva
negrilor. Potrivit celor relatate
de martori oculari, un grup de
rasişti a atacat !pe neaşteptate
un grup de negri oare se aflau
într-o adunare publică şi au în­
ceput să arunce în ei cu bas­
toane. Negrii, dintre oare mulţi
au fost răniţi, s-au împotrivit
istrîns uniţi huliganilor. înfu­
riaţi de faptul că negrii le-au
opus rezistenţă, grupuri de hu­
ligani rasişti au pornit pe stră­ de posibilitatea ca unul din
zile cartierului de sud al ora-1
şui ui Chicago în care înainte
¦locuiau exclusiv albi, iar în ul­ luilalt ; un asemenea acord ar
timii ani au început să se mute contribui la destinderea încor­
şi negri. Huliganii au aruncat dării în relaţiile dintre cele
cu pietre în automobile, le-au două state germane, prin ur­
răsturnat şi le-au dat foc, au
maltratat populaţia de culoare.
După cum relatează presa, spi­
talele din cartierul de sud al
oraşului sînt în prezent pline
de victimele atacurilor bandi­
teşti.
Condiţiile de admitere in universităţi
şi institute de invăţămînt superior,
în anul şcolar 1957-1958
(Urmare din pag. IlI-a)
Lista candidaţilor admişi în anul
I se afişează.
12. — Pentru învăţămîntul superior
fără frecvenţă, concursul de admitere
se organizează numai în instituţiile
de invăţămînt superior unde există
secţia fără frecvenţă respectivă. Pro­
bele la concursul de admitere pen­
tru învăţămîntul fără frecvenţă sînt
aceleaşi ca pentru învăţămîntul de
zi. Vor fi admişi în anul I în în­
văţămîntul superior fără frecvenţă
candidaţii care au obţinut Ia concurs
media generală cel puţin 5.
13. — Pentru a da posibilitate can­
didaţilor să cunoască toate dispozi­
ţiile cu privire la înscriere şi la des­
făşurarea concursului, comisia de ad­
mitere din fiecare unitate de învă-
ţămînt superior, va lua măsuri pen­
tru afişarea comunicatelor apărute în
presă şi a instrucţiunilor necesare o-
rientării candidaţilor.
14. — Candidaţii reuşiţi la con­
cursul de admitere pentru invăţămtn-
tul cu frecvenţă, precum şi acei ad­
mişi la concursul de bursă acordat
de Întreprinderi sau de comilelele e-
xecutive ale sfaturilor populare se vor
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 183-189. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.TiT.R. ar. 236J20 din 6 noiembrie 1949— Tiparul Întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — DEVA
Min, a oferit o recepţie, la ca­
re au participat, J. Dieckmann
preşedintele Prezidiului Came­
rei Populare a R. D. Germane,
O. Grotewohl, primul minis­
tru al R. D. Germane, W. Ul-
bricht, prim secretar al C.C. al
P.S.U.G.
20.000—30.000 dolari pentru
campania electorală a partidu­
lui republican la ultimele ale­
geri prezidenţiale şi cu circa
!0.000 dolari la campania elec­
torală din anul 1952. In cursul
audierii s-a dovedit că Gluck
nu cunoştea nici măcar numele
primilor miniştri ai Indiei şi
Ceylonului,
Un scandal asemănător a iz-
F.B.I.-ului şi care şi-a datorat producţiei. In primul semestru zi şi-au îndeplinit planul pe politica Departamentului de în continuare corespondentul, „unui spectacol tără prece­
tidul republican,
s o-V-*f-*-*-!»•*»-©¦ V-•
Pentruîncheierea unul acordintre HOBţi RF6
Comentariile presei germane
BERLIN 1 (Agerpres). —
Ziarul „Neues Deutschland“
subliniază că propunerea gu­
vernului R.D. Germane cu pri­
vire la crearea unei confede­
raţii a celor două state germa­
ne nu prevede condiţii care
îngrădesc drepturile cetăţeni,-
lor din R.D Germană sau din
Republica Federală. Această
propunere nu afectează cîtu.şi
de puţin cuceririle istorice ale
oamenilor muncii din R. D.
Germană şi nu pune condiţii
speciale economice sau juridice
Republicii Federale. Guvernul
Republicii Democrate Germane
este pentru un compromis în in-
tresul păcii, nu în interesul mi­
litarismului.
. Ziarul scrie în continuare că
un acord între Republica De­
mocrată Germană şi Germania
occidentală asupra celor 3 punc­
te expuse în declaraţia guver­
nului R.D. Germane ar exclu­
state să-şi impună voinţa ce­
mare şi în centrul Europei, el
ar crea premize reale pentru
stabilirea încrederii reciproce,
necesară luării de noi măsuri
în vederea unificării.
Un asemenea acord, subli-
înscrie la facultăţi intre 28 şi 30 sep­
tembrie 1957. Candidaţii reuşiţi ta
concursul de admitere pentru învăţă-
mintul fără frecvenţă, se vor înscrie
la facultăţi între 15 şi 30 octombrie
1957.
15. — Studenţii înscrişi în anul I
care nu se vor prezenta la cursuri
pînă la 5 octombrie, vor fi exmatri­
culaţi. Sînt exceptaţi numai studenţii
care vor absenta motivat, cu apro­
barea dată de decanate, pînă la 5
octombrie.
16. — Adele celor care nu au reu­
şit la concursul de admitere vor fi
restituite de facultăţi în termen de
3 zile de la afişarea rezultatelor.
? cent la Beirut de la Amman, a
Acest material face parte din bro­
şura - „Admiterea în învăţămîntul su­
perior", editată de Ministerul Invă-
ţămîntului şi Culturii care, pe lingă
condiţiile de admitere, cuprinde şi re­
ţeaua instituţiilor de Invăţămînt su­
perior la care se fac înscrieri în
acest an, precum şi 'programele dis­
ciplinelor de la concursul de admitere.
Broşura se trimite secţiilor de în-
văţămînt ale sfaturilor populare, şco­
lilor medii de cuttură generală şi se
difuzează prin librării
• DRUMUL SOCIALISMULUI
ŞTIRI DIN R. P. UNGARĂ
Dezvoltarea comerţului
exterior
BUDAPESTA 1 (Agerpres).
Ziarul „Nepakanat“ a publicat
convorbirea unui corespondent
al său ou Incze Jeno, minis­
trul Comerţului Exterior al Un­
gariei cu privire la dezvoltarea
comerţului exterior al Ungariei
în primul semestru al acestui
an. După cum a subliniat mi­
nistrul, în perioada menţionată
importul a depăşit considerabil
exportul şi aceasta a fost una
din condiţiile normalizării ra­
pide a situaţiei economice a
ţării. Planul de export a fost
îndeplinii cu 112,6 la sută, iar
cel de import cu 105,4 la sută.
îndeplinirea planului de ex­
port a fost posibilă datorită
faptului că într-o perioadă foar­
te scurtă Ungaria şi-a refăcut
economia naţională.
In urma importului conside­
rabil de materii prime, în pre­
comerţului exterior al Ungariei Dorog,. Tatabanya, Var paIota.
niază „Neues Deulschland“ co­
respunde intereselor populaţiei
celor două state germane, şi el
ar împiedica dezvoltarea mili­
tarismului germOan si iar duce
l:a înfrîmarea forţelor agresive
ale capitalului monopolist din
Germania occidentală, care nu
tind spre unificare, şi pace, ci
spre scindare şi război.
Ziarul arata de asemenea că
propunerea guvernului R. D.
Germane cu privire la crearea
unei confederaţii şi încheierea
unui acord pe baza celor 3
puncte ar contribui la rezolva­
rea problemei dezarmării, la
destinderea încordării interna­
ţionale, la crearea sistemului
de securitate c o lectiv ă în Eu­
ropa.
Comentînd declaraţia guver­
nului R. D. Germane, ziarul
„Der Morgeri“ subliniază că
guvernul R. D. Germane, în
opoziţie cu aşa numita „decla­
raţie de la Berlin“ a celor 4
puteri occidentale, face propu­
neri concrete în problemele ca­
re frămîntă în prezent popu­
laţia celor două state germane.
Declaraţia guvernului R. D.
Germane crează premize reale
pentru realizarea unui acord cu
privire la unificarea Germa­
niei.
Ce scrie
presa indiană
DELITI 1 (Agerpres). —
Presa indiană comentează pe
larg declaraţia guvernului Re­
publicii Democrate Germane cu
privire la calea naţiunii ger­
mane spre asigurarea păcii şi
Teroarea din Iordania
DAA4ASC (Agerpres). —
Corespondentul ziarului sirian
„Al Jamhur“ anunţă din
Amman că podurile din ora­
şele Nablus, Huviarr şi Ram-
teh au fost aruncate în aer. In
multe oraşe iordaniene au fost
tăiate firele telefonice. Autori­
tăţile iordaniene au !pus sub pa­
ză militară toate podurile din
ţară. Detaşamente ale armatei
patrulează pe şosele toată
noaptea. La Damasc s-a aflai
că un corespondent al ziarului
libanez „Al Jaridr“, întors re­
declarat că în Iordania domneş­
te teroarea. El a adăugat că
ar fi fost cu siguranţă ucis
dacă nu ar fi părăsit deîrr1 !a
Iordania. Corespondentul zia­
rului susamintit a fost trimis
în Iordania pentru a urmări
procesul intentat unui grup de
ofiţeri patrioţi, dar autorităţile
iordaniene nu i-au permis a-
ceasta.
Nr. 820
B*flC K M II AL-*/OC
Puternicul ecou international
al F estivaluluide la. Moscova
NEW YORK 31 (Agerpres). ziarului „New York Herald pitorească, că după sărbătoa­
— Populaţia S.U.A., îndeosebi Tribune“, Cutler. Acesta însă rea de la stadion locuitorii
tineretul, manifestă un deose­ nu se poate abţine de la ata­ Moscovei au umplut străzile şi
bit interes fată de Festivalul curi duşmănoase la adresa săr­ pieţele.
Mondial al Tineretului care bătorii tineretului şi a păcii.
se desfăşoară la Moscova. A- Lui nu-i place literalmente ni­ ROMA 31 (Agerpres) —
cest fapt nu a dat presei şi mic : nici că sute de mii de Presa italiană descrie pe larg
radioului burghez din S.U.A. desfăşurarea celui da-al Vl-lea
posibilitatea de a trece sub tă­ moscoviţi, aşa cum el însuşi Festival Mondial al Tineretu­
cere festivalul. relatează, se aflau pe traseul lui şi Studenţilor. Ziarele au
pe care delegaţiile se îndrep­ publicat ştiri ale coresponden­
Ziarele publică ştiri ale co­ tau spre stadion şi strig a u : ţilor lor speciali de la Mosco­
respondenţilor lor de la Mosco­ „Pace“, „Prietenie“, nici faptul
70 la sută a revenit va asupra programului şi des­ că moscoviţii înmînau flori de­ va însoţite de numeroase 1olo­
lagărului socialist şi 30 la sută făşurării festivalului. La 29 iu­ legaţilor la festival şi-i salutau grafii. Majoritatea ziarelor sub­
tarilor capitaliste. lie societatea „Columbia Bro- cu căldură, nici faptul că nu­ liniază caracterul grandios al
adoasting System“ a transmis meroasa delegaţie a Ungariei manifestaţiilor tineretului din
In prezent, a declarat în în­ la televiziune la rubrica „Nou­ a fost întîmpinată cu aplauze cele 5 continenle care a botărît
cheiere, J. Incze, Ungaria a şi tăţile zilei“ primele imagini furtunoase. să-şi consacre forţele luptei
stabilit sau stabileşte relaţii co- reprezentînd deschiderea festi­ pentru pace. şi colaborare în­
merciale cu toate ţările cu ca­ valului. Alte societăţi de tele­ Un element comun În co­ tre popoare.
re a avut asemenea relaţii îna­ viziune şi radiodifuziune acor­ mentariile presei burgeze este
inte de evenimentele contrare­ dă de asemenea atenţie festi­ recunoaşterea succesului festi­ „Nici o altă capitală, scrie
voluţionare. valului. valului şi tearna că el va pro­ ziarul „Unita“, nu a încercat
duce o mare impresie asupra ceva asemănător. Negri, gal­
Succese aie industriei Corespondentul special al tineretului care a venit la Mos­ beni, albi — reprezentanţi ai
carbonifere ziarului „Christian Science Mo­ cova. Succesul festivalului este tuturor popoarelor — îşi mani­
nitor“ Edmuncl Stevens, vor­ scos în evidenţă în mod deose­ festă frăţia ; pe străzile Mosco­
BUDAPESTA 1 (Agerpres). beşte despre pregătirile în ve­ bit de ziarul „New York Ti­ vei domneşte spiritul păcii.
Industria carboniferă a Unga­ derea primirii delegaţiilor, sub­ mes“. Tineri din întreaga lu­ Festivalul este unul din cele
riei îşi intensifică ritmul. Ex­ liniază diversitatea programe­ me, scrie ziarul, au fost întîm- mai mari evenimente oare au
tracţia medie zilnică de căr­ lor festivalului, marea activita­ pinaji cu saluturi zgomotoase avut loc vreodată“.
bune a atins în iulie 71.300 te organizatorică care, scrie el,
tone. scoate în evidentă tradiţionala cu prilejul deschiderii festiva­ „Este greu să se descrie cor­
ospitalitate rusă. Corespon­ lului Mondial al Tineretului şi dialitatea şi sinceritatea privi­
Minerii de' la trustul carbo­ Studenţilor. Asupra lor nu poa­ rilor şi strîngerilor de mină,
nifer din regiunea Dunării de dentul scrie că „delegaţiile sînt te să nu producă o puternică entuziasmul şi bucuria tinere­
mijloc, oare au desfăşurat în­ bine deservite de ghizi şi trans­ impresie primirea caldă făcută tului“ — scrie, ziarul „Avanii“.
trecerea în muncă în cinstea latori calificaţi. In acelaşi timp de majoritatea locuitorilor Mos­
ele se f>ot simţi libere să cir­ covei. Locuitorii Moscovei în­ Ziarul „Paese“ califică drept
cule fără a fi însoţite şi să conjoară autobusele şi camioa­
măreţe Jocurile sportive ale ti­
neretului care au mceput în ca­
cat în fel şi chip plecarea ti­ S.U.A Atunci eînd camioanele „Un spectacol cu adevărat
micşorau viteza locuitorii Mos­ impunător“ — numeşte festi­
nerilor şi tinerelor din S.U.A. covei de cele mai diferite vîrs- valul tineretului şi ziarul „Co-
la Moscova sub „pretextul“ că te au salutat cu căldură pe de­
Festivalul ar fi o „măsură pro­ legaţii americani. Coresponden­ rrlere della sera“. „Delegaţii­
pagandistică“. tul arată că parada de pe sta­ lor străine, scrie ziar*/, li s a
dion a fost impresionantă şi
Ziarul de seară „Star“, care făcut o primire cordială şi e-
apare la Washington, fără să moţionantă“.
scape prilejul de a se deda la
ramificării Germaniei. Ziarul atacuri împotriva festivalului şi
„Nation Herald“ este de părere a scopurilor lui —- consolidarea
că declaraţia guvernului R. D. MS A G A Z RM
Germane reprezintă un pas îna­ păcii şi prieteniei dintre tinere­
inte în problema unificării Ger­ tul din diferite ţări - - subli­ SIM BATA 3 AUGUST 1957
maniei. niază totuşi că participanţii la
festival vor afla fără îndoială SPECTACOLE 13,05 Concert de prînz : 14.45 Cîn-
Ziarul „Nav Bbrart Times“ multe lucruri interesante la CINEMATOGRAFICE tece şi jocuri populare romîneşti ;
scrie că atît timp cît Germa­ Moscova. 17,30 „Inşiră-te mărgărite" : „Slavici
nia nu va sta la o parte de la DEVA : Dansez cu tin e ; ALBA povestind copiilor" : „Spaima zmei­
alianţele militare, atit timp cît Corespondentul ziarului „New 1ULIA: Parada lui Charlotte; APOL- lor“ ; 19,55 „Noapte bună, copii" :
nu vor fi retrase de acolo tru­ York Times“ scoate în eviden­ DU DE S U S : îndrăgostiţii; BARU „Povestea despre marele Poc" după
pele străine şi nu vor fi dis­ tă entuziasmul cu care popu­ MARE : Serenada străzii; BRAD : E- un motiv popular tibrian ; 20,30 Mu­
truse stocurile de arme nuclea­ laţia capitalei Uniunii Soyieti- vadaţii ; HAŢEG: Bigam ul; IL1A: zică, uşoară; 2 1.30 Muzică de dans.
re, nu se poate găsi o rezol­ ce7*îriiîmpină pe solii tineretului Taina nopţii eterne; LONEA: Fru­
vare acceptabilă a problemei din întreaga lume, sinceritatea PROGRAMUL II : 14,03 Prograim
germane. moasele nopţii; ORAŞTIE: Asasina­ interpretat de mari orchestre de mu­
sentimentelor locuitorilor Mos­ tul din strada D ante: SEB E Ş: Dra­ zică populară romînească ; 15,00 Mu­
Ziarul „Indian Expres“, sub­ covei. Nu poate fi' redată goste de mamă ; S1MERIA : Frumoa­ zică uşoară; 16,52 Muzică populară
liniind politica nerealistă a pu­ această explozie de entu­ sele nopţii; T E IU Ş: Moartea unul romînească ; 19,00 înregistrări de mu­
terilor occidentale în problema ziasm cu care locuitorii Mos­ ciclist; ZLATNA; Uraganul; HU­ zică de estradă; 19,23 Muzică de
unificării Germaniei, scrie că covei întîmpină pe oaspeţi. Pe NEDOARA: A 12-a noapte. dans ; 20,03 Seară de operetă ; Frag­
puterile occidentale fac afirma­ mente din Acullna de Kovner ; 21,05
ţii inutile că reunificarea Ger­ mii de stîlpi şi coloane arată SELECŢIUNI DIN Tocuri; 21,15 Radiomagazln ; 22,00
maniei este o chestiune a celor el, flutură drapelele tuturor ţă­ PROGRAMUL DE RADIO Muzică de dans ; 22,30 La sfîrşit de
4 puteri şi că reunificarea tre­ rilor, printre care zeci de dra­ săptămînă, cîntec, joc şl voie bună !
buie obţinută exclusiv pe calea pele americane. Coresponden­ PROGRAMUL I; 6,15 Melodii 23,52 Muzică de dans.
alegerilor naţionale generale. tul subliniază că ambasada populare rom îneştl; 7,07 M uzică;
7,40 Concert de dim ineaţă; 9,00 Cu­ BULETINE DE ŞTIRI:
S.U.A. la Moscova exercită pre­ noaşteţi duetul ? ; 9,30 „Cutezătorii" ; 5,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,001
siuni asupra delegaţiei tinere­ 10,00 Muzică distractivă: 10,20 Con­ 15,00; 17,00; 19.00; 22,001 23.52
tului american. Asupra acelu­ cert de muzică populară rom înească; (programul I), 14,00; 16.00; 18,00;
iaşi lucru atrage atenţia şi co­ 11,03 Muzică uşoară; 11,45 Pagini 20,00 : 21,00 ; 23,00; (programul II).
respondentul de la Moscova al
alese din opera „Tosca“ de Puccini;
12,35 Din cîntccele tineretului lum ii;
Í
Prin propu­ GERMANIA UNIFICATA Germanâ ca
nerile făcute problema unifi­
recent de pri­ cării Germaniei
trebuie să fie un stat democrat,mul ministru să fie rezol­
vată de către
al R.D. Germa­
ne, Otto Grote- iubitor de pace! germani înşişi.
wohl, cît şi Guvernul de la
prin declaraţia occiden­ mană pe baza unui acord, în Bonn continuă
comună a puterilor opiniei publice germane ? Aşa să se menţină pe poziţia ob­
tale şi a R. F. Germane, pro- virtutea dreptului internaţio- cum dealtfel reiese şi din re­ strucţionistă a refuzului de a
blema germană este astăzi nai. Un consiliu, avînd un ca- centa declaraţie elaborată de duce tratative cu R. D. Ger­
comentată cu viu interes în racter consultativ şi format aşa-zisul grup de lucru al ce­ mană. Acest refuz este spriji­
întreaga lume. Comentariile din reprezentanţi ai parla- lor patru (S.U.A., Anglia. nit fără rezerve de către pu­
la această problemă se referă, mentelor ambelor părţi ale Franţa şi R. F. Germană) pu- terile occidentale şi continuă
mai ales. la ultimele propu­ Germaniei, ar putea recoman­ ierile occidentale au pornit din să provoace serioase nemulţu-
neri ale celor două state g e r­
mane privind reunificarea ţă­ da şi adopta astfel de măsuri nou, ca şi la Geneva în 1954 miri în rîndurile opiniei pu­
rii. (Trebuie să menţionăm în care să contribuie pas cu pas de la falsa premiză că dez­
la reconcilierea celor două membrarea Germaniei ar fi blice din Republica Federală.
paranteză că doar R. D Ger- state germane. Problemele in
mană a venit cu propuneri care guvernul R. D. Germane cauza încordării internaţionale Odată cu prezentarea ulti­
melor sale propuneri — de-
noi, R. F. Germană situîn- propune să se realizeze cît şi nu efectul ei, aşa cum este a[{fe\ ^ p e t U r T fidelă a pro-
du-se ca şi pînă acum pe o mai curî-nd- un acord- sî¦nt cele punerilor sale mai vechi
poziţie obstrucţionistă, nerea­ mai importante, mai hotărî- m realitate. ,
listă, care nu oferă în nici un toare pentru soarta Germa­ In aceste condiţii, puterile guvernul de la Bonn s-a gră­
caz o bază de tratative). niei : interzicerea stocării şi bit să refuze oficial propune-
producţiei de bombe şi arme occidentale se pronunţă pentru
După cum bine^ se ştie, la atomice pe teritoriul Germa- Jr te Prezentaie de guvernul
sfîrşitul săplămînii trecute, reunificarea Germaniei, dar, K\ L>_\ Germane in vederea for­
primul ministru al R D. Ger­ niei, retragerea celor două sta­ fireşte, în condiţiile menţine- mării unei uniuni statale între
te germane din N A.T.O. şi rriiii pnancrtt,u,ulu,;i atlantic — şi n„u„ R.F. Germană şi R.D. Germa­
mane a prezentat noi şi im­ din Tratatul de la Varşovia, organizării unui sistem de nă pe baza unui acord, în vir­
portante propuneri în vederea anularea serviciului militar o- tutea dreptului internaţional.
reunificării Germaniei — pro­ bligatoriu, retragerea trupelor securitate colectivă europea­
puneri aprobate de Consiliul străine din întreaga Germa Opinia publică mondială
de Miniştri al R D. Germane. nie etc. nă. Germania occidentală nu ştie destul de bine că numai
Propunerile prezentate de Otto vrea sub nici o formă să re­ cercurile occidentale sînt cele
Grotewohl sînt importante în Realizarea acestor propu­ care se fac vinovate de nere-
neri ar duce, fără îndoială, la nunţe la armamentul atomic zolvarea unei probleme atit
primul, rînd datorită faptului formarea, treptat, a unui stat
că ele ţin seama de un fapt american depozitat pe terito­ f imF°rIante pentru securita
real: existenţa a două state german democrat, iubitor de riul său, nu vrea să renunţe tea europei, a întregii lumi
germane cu orinduiri sociale pace. Opinia publică din am-
de loc la miile de cadre na­ problema reunificării Ger-
m&nliei. PPooppooaarreellee apreciază
ziste care împînzesc institu
(iile sale. Ideea ca Germania
unificată să poată deveni cu-
Tind un nou focar de război
m Europa nu poale fi accep-
şi. de stat diferite. Acesta este bele state germane luptă şi fotă de oamenii muncii din ^efoorrttuurriillee pneo mcarroe lieo face în a- -
punctul de plecare în rezolva- militează activ pentru această Republica Democrată Germa- ceastă privinţă guvernul Re-
rea actuală a dezmembrării cauză. nd care au păşit pe calea u- piiblicii Democrate Germane
Germaniei şi- numai în acest Cum poale să se ajungă în- nei vieţi noi. pe calea păcii şi şi ştiu că propunerile făcute
ţ fel se-va putea ajunge Ia re- să la realizarea unei aseme- socialismului. de el oferă o cale justă şi si­
gură de creare a unui. stal
- zullate pozitive. Primul mi- nea înţelegeri, cină Republica Ceea ce e de asemenea de german unit, democratic şi.
nistru al R. D. Germane o Federală Germană continuă neînţeles e faptul că guvernul iubitor de pace.
propus, în acest sens, forma- de mai mulţi ani să se federal respinge propunerile
rea unei uniuni statale între situeze pe o poziţie nerealistă. prezentate in nenumărate rîn-
R. D. Germană, şi R. F. Ger- care nu corespunde cerinţelor duri de Republica Democrată CONSTANTIN MAGOVEI
I