Page 80 - 1957-08
P. 80
Pug. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 839
aA«-.WW.W,<rmire.ft.
Să înceteze cam pania de calom nii Herter şi James
îm potriva U ngariei! Richards în turneu
BUDAPESTA 26 (Agerpres). în primul rînd părerea munci în E xtrem ul orient
In Ungaria creşte pe zi ce trece torilor şi ţăranilor unguri, iar WASHINGTON 26 (Agerpres)
mişcarea de protest împotriva nu pe cei care turbă de furie a- La 23 august Herter, secreta
raportului „Comitetului O.N.U. cum împotriva Republicii Popu
pentru Ungaria“. In rezoluţiile lare Ungare pentru că nu au reu rul de stat adjunct al S.U.A. a
adoptate la mitinguri şi adunări şit să-şi îndeplinească planuri plecat cu avionul în Malaya un
Tineretul în lumea contemporană Noi ciocniri între trupele precum şi în telegramele adre le de reinstaurare a vechii oiîn- de va asista la 29 august la ce
59 franceze şi grupuri sate diferitelor instituţii de stat duiri. remonia acordării independen
de patrioţi algerieni şi obşteşti, oamenii muncii au ţei acestei ţări. Herier este în
şi sarcinile F. M. T. D.“ respins în unanimitate denatu In ultimul timp, Consiliul soţit de James Richards, trimi
rările cuprinse în acest raport Central al Femeilor ungare pri sul special al preşedintelui
- rezoluţia celui de-al IV-lea Congres al F.M.T.D. ALGER 26 (Agerpres). — In care conţine calomnii murdare meşte mii de scrisori şi telegra S.U.A. Herter şi Richards vor
Ia adresa Republicii Populare me. Exprimînd părerea femeilor efectua o mare călătorie prin
ultimele zile au avut. loc în .di Ungare, a guvernului ei legal din întreaga ţară, Consiliul a a- ţările Extremului orient şi vor
şi la adresa poporului ungar şi dresat secretariatului F.D.I.F. o avea întîlniri cu con Jucătorii şi
KIEV 26 (Agerpres).— După relului în domeniul culturii, F.M.T.D. a aprobat noul statut ferite regiuni din Algeria, mai cer ca aşa zisa „problemă un scrisoare în care cere tuturor fe persoanele oficiale îri capitalele
guiţi s-a miaii !anunţat, în şedin sportului şi odihnei. ol F.M.T.D. ales în apropiere de Oran, noi gară“ să fie scoasă de pe ordi meilor din lume să sprijine miş mai multor ţări.
ţa plenară din seara zilei de ciocniri între trupele franceze nea de zi a Adunării Genei ale carea de protest împotriva exa
23 august, Christiian Echiaird In scopul intensificării luptei Cel de al IV-lea Congres al şi grupuri de patrioţi algerieni. a O.N.U. minării „problemei ungare“ la Ei vor vizita Filipinele, Viet
(Franţa), ia dat citire rezoluţiei împotriva primejdiei atomice, F.M.T.D., adresează tuturor or O.N.U. Noi femeile, se spune în namul de sud, Birmarua, Hong-
pentru securitate, dezarmare şi ganizaţiilor de tineret apelul de Participanţii Ia mitingul tine scrisoare, nu putem admite ca o kong, Formosa, Okinawa, Co
retului de Ia uzinele de aluminiu organizaţie internaţională crea reea de sud şi Japonia.
celui de al IV-lea Congres ai pace, cel de al IV-lea Congres a dezvolta colaborarea frăţeas La Tiaret, o unitate franceză a din înota au declarat că cei ca tă pentru menţinerea păcii să
re vor să discute evenimentele fie folosită în scopuri care nu
Federaţiei Mondiale a Tineretu al F.M.T.D. a aprobat apelul că că. Prin eforturi comune, se fost atacată cu focuri de mi din Ungaria trebuie să asculte slujesc cauzei păcii.
lui Democrat, „Tineretul în lu tre tineret şi către organizaţiile spune în rezoluţie, vor fi' obţi tralieră de forţele frontului de
mea contemporană şi sarcinile sale pentru încetarea imediată nute noi succese pe calea satis eliberare naţională algerian. A- OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO OO OO OOOO OO OO o 00 OOOOOOOO00 ro ro 00 00 00 00 0000000000000000-000000-000000000000
F.M.T.D.“. a experienţelor cu arma termo facerii intereselor tineretului în genţia France Presse relatează
nucleară. Tratative franco- „Misiunea specială“ a lui Henderson
In rezoluţie se arată că cel
de-al IV-lea Congres a examinat Congresul . se !pronunţă pen numele prieteniei şi păcii În în că trupele franceze au suferit egiptene
provoacă o vie îngrijorare
şi a aprobat în condiţiile schim tru cunoaşterea reciprocă şi treaga lume. pierderi. GENEVA 26 (Agerpres)
La Geneva au sosit delegaţiile
bului liber de păreri activitatea prietenia între tineret şi orga franceză şi egipteană care \c r in rîndurile popoarelor arabe
duce tratative în legătură cu o
F.M.T.D. după cel de al IIITea nizaţiile din ţările cu orînduiri serie de probleme interesând ce
le două ţări. Agenţiile de p-e-
Congres şi a stabilit căite fun sociale şi economice diferite şi Ziarul „ßorba-' se pronunfă să subliniază că acesta este pri CAIRO 26 (Agerpres). „Mi Referindu-se la călătoria lui
damentale ale aotivitătii ei pe cu organizaţiile din diferite mul contact oficial dintre cele
două ţâri de la agresiunea îm siunea specială“ în Orientul mi Henderson, ziarul „Aş Şaab“
viitor. părţi ale lumii. potriva Egiptului
pentru admiterea R. P. Chineze jlociu a lui Henderson, secre scrie că S.U.A. „continuă să ur
In continuare în rezoluţie se Aprobîud principiile confe Delegaţia franceză este con
dusă de Jean Robert, inspector tar de stat adjunct al S.U.A., zească comploturi împotriva Si
arată că recunoaşterea dreptu rinţei de la Bandung, cel de al general în Ministerul de Finan
lui la autodeterminare a tuturor IV-lea Congres subliniază pri şi R. P. Mongole în O . N. U. ţe, iar cea egipteană de Al A- care se află în momentul de fa riei”.
tiafi, subsecretar >de sliat la Mi
popoarelor, încetarea experien mejdia existenţei colonialismu nisterul de Finanţe. ţă în Turcia, provoacă o vie în Ziarul „Al Ahram“ anunţă că
ţelor cu arma termonucleară, lui pentru întreaga omenire şi BELGRAD 26 (Agerpres). zaţia Naţiunilor Unite şi încă După cum relatează agen grijorare în rîndurile popoare Henderson, încearcă în cursuj
ţia France Presse printre pro
dezarmarea, securitatea, cola necesitatea unui acord între toa Ziarul „Borba“ a publicat un unei ţări care corespunde tmu- blemele ce vor fi discutate figu lor arabe. Comentînd „misiun tratativelor cu guvernul lurc,
rează problema bunurilor fran
borarea şi coexistenţa între toa te organizaţiile de tineret pen articol intitulat „A sosit timpul“ ror cerinţelor şi îndeplineşte ceze aflate în Egipt, dar că nu ea“ lui Henderson, ziarele ara precum şi cu regele Irakului.şi
va fi abordată chestiunea naţio
te statele, constituie factorii ho- tru colaborare în vederea lichi în care scrie că este necesar toate obligaţiile decurgînd din nalizării Canalului de Suez. tă că S.U.A. pregătesc un nou regele Iordaniei, Hussein, care
tărîtori pentru înlăturarea pri dării lui. Congresul însărcinea să se pună capăt situaţiei ab carta O.N.U. complot împotriva independenţei se află de asemenea în Turcia,
mejdiei de război şi asigurarea ză Comitetul Executiv să spri surde create în legătură cu ne- Unele guverne, constată zia ţărilor arabe. Ziarele scriu că să unească aceste ţări împotri
posibilităţii dezvoltării paşnice jine şi să înfăptuiască măsuri recunoaşterea dreptului legiuni rul, se călăuzesc la rezolvarea politica S.U.A. urmăreşte crea va Siriei în vederea izolării po
pentru popoare, iar pentru tine în sprijinul luptei tineretului din al guvernului R.P. Chineze de problemei admiterii de noi mem rea unei situaţii de nelinişte şi litice a acesteia.
ret înfăptuirea năzuinţelor lui toate ţările coloniale pentru li a reprezenta poporul chinez la bri în O.N.U. de faptul diacă încordare în Orientul apropiat. Ziarul „Al Ahnam“, precum şi
spre o viată paşnică şi un vii bertate, independenţă naţiona O.N.U. le este pe plac sau nu orî.idu- Propaganda imperialistă, subli alte ziare îl caracterizează pe
tor fericit. lă şi pentru avântul popoarelor Este de asemenea necesar, a- irea de stat a ţării candidate. niază ziarul, încearcă să creeze Henderson drept „un specialist
Cel ide al IV-lea Congres con lor. rală ziarul, să se pună capăt In articol sc spune în încheie impresia că politica independen experimentat în crearea de de
sideră că sarcinile principale de Cel de al IV-a Congres însăr discriminării la care este supu re : „Faţă de Mongolia care aş tă a Siriei „ar periclita securi zordini şi comploturi în ţări
tatea“ în Orientul apropiat. străine“.
viitor ale F.M.T.D. sânt: Lupta cinează Comitetul Executiv să să Republica Populară Mongo teaptă de 11 ani să fie admisă
pentru menţinerea păcii, împo înceapă tratative cu toate orga lă, care pînă în prezent nu es la O.N.U. şi a cărei indepen
triva primejdiei războiului ato nizaţiile naţionale şi interna te admisă la O.N.U., în primul denţă a fost stabilită în anul
mic, pentru securitate, dezar ţionale pentru a ajunge la un rînd din cauza poziţiei unor de 1921, se comite o nedreptate“.
mare şi coexistentă paşnică,
lupta împotriva colonialismului acord în legătură cu denumi legaţi şi mai ales a ciankai- Unele state membre ale O.N.U. FOTBAL
şi pentru independenta naţio rea, caracterul şi locul organi şislului. Ce absurditate! — scrie au violat principiul universali
nală a' popoarelor, în apărarea zării celui de. ol Vll-lea Festi ,,Borba“ . Acest om care nu re tăţii, ' echităţii şi caracterului
drepturilor şi pentru satisface val Mondial al Tineretului. prezintă dccît persoana sa, con democrat al unei organizaţii in
testă dreptul unei ţări de a a- ternaţionale, ca O.N.U. A sosii
rea intereselor tinerelului, pen Ţinând seama de schimbările vea un reprezentant la Organi timpul să se repare această ne
petrecute în mişcarea tineretu dreptate.
tru înfăptuirea năzuinţelor tine lui, cel de al IV-lea Congres al
Germania occidentală in preajma Ziua de du , „..Energia Lupeni — Progresul Deva —
minică a !adus Energia-Reşiţa 3-1 (0-1) ' Dinamo Orăştie
alegerilor parlamentare u mari surprize
în cadrul cam Primul joc din campionatul 3 - 1 ( 2 — 1)
Evenimentul care polarizează respingere, a luat fiinţă însă o ţia pe care el o adoptă în cele in acest oraş în cadrul unor pionatului de republican B, disputat la Lu
fotbal, cate peni, s-a soldat cu victoria bine Un joc dinamic în care gaz
întreaga viaţa politică a Ger comisie parlamentară care n-a mai vitale probleme, crează mitinguri electorale, au fost goria B, din meritată a gazdelor, care au dele au dominat majoritatea
care fac par reuşit să practice cel mai fru timpului. Totuşi, în plină domi
maniei occidentale este campa re alt scop decît pregătirea te popularitate. Această populari huiduiţi, întîmpinaţi cu strigă mos joc din acest an, plin de nare a devenilor,. după ce Rîş-
te şi câteva e- spectaculozitate şi de vioiciune. niţă şi Sas ratează două ocazii
nia electorală. Timpul scurt ca renului pentru fabricarea de ar tate produce cercurilor revan te de „Afară !“, „Sînteţi minci cliipe ale re clare, dinamoviştii sînt cei care
giunii noastre, Rezultatele realizate de E- deschid sabinul. După acest
re a mai rămas pînă Ia 15 sep me atomice. şarde de la Bonn numeroase noşi !“ etc. Strauss a fost ne precum şi în cadrul etapei I-a nerg'ia Lupeni în cadrul Cupei punct, devenii preiau complet
din turul regional de fotbal. iniţiativa şi înscriu de două ori
tembrie face ca întreaga aten Fiindcă tot e vorba de pro nemulţumiri. Opinia publică voit să-şi întrerupă discursul Rezultatele obţinute de echi primăverii, nu desmint forma prin Usein şi Sebastiian. Cu a-
bună în care se află echipa mi cest scor se termină prima re
ţie atît a cercurilor conducătoa gramul şi metodele pe care le germană, masele largi munci şi să-şi ia tălpăşiţa cît mai re pele Energia Hunedoara şi E- nerilor. Astfel, de 1a începutul priză. La reluare, tot devenii
nerg ia Lupeni îndreptăţesc pe acestei partide, gazdele pun stă sînt cei care domină categoric
re creştin-democrate cît şi a o- foloseşte Adenauer pentru vic toare au învăţat din experienţa pede, iar ministrul Transportu amatorii de fotbal din regiunea pânire pe joc şi domină. Cu toa şi ca urmare a acestui fapt, mai
noastră ca pe drept cuvînt să te aoestea, Mateon (Reşiţa), înscriu încă un punct prin Rîş-
poziţiei social-democrate să fie toria partidului său în viitoa istoriei (ceea ce nu vor să fa rilor a putut să-şi continue dis spere şi în viitor în rezultate tot printr-o cursă scurtă, reuşeşte niţă. Cu rezultatul de 3—1 se
încheie partida care, după a s
concentrată asupra alegerilor. rele alegeri parlamentare, e ni că cercurile conducătoare ac cursul numai după ce în sală a atît de mulţumitoare din par să înscrie de la distanţă peste
tea lor.
Aşa cum e şi firesc, campa merit să arătăm că se mai ma tuale) şi nu mai doresc ca fost introdus un detaşament
nia electorală în vederea ale nifestă încă unele rămăşiţe pe Germania să devină din nou special de poliţişti. pectul jocului, putea să ia sfâr
şit cu un scor mult mai con
gerilor parlamentare de la 15 care acesta Ie-a moştenit de la un focar al războiului. Germa Aceste manifestări oglindesc Energia Hunedoara — portarul Mihalache, ieşit din cludent, ţinînd seamă de faptul
Locomotiva Arad poartă. După acest gol, domi că dintre şuturile trase de Sas,
septembrie se desfăşoară în ju răposatul Hitler. Dat fiind fap nii cinstiţi nu mai vor nici cum nu se poate mai bine 4--0 (1—0) narea minerilor se accentuează, Rîşniţă şi Huseim, nu mai pu
atacînd insistent, şi de nenumă ţine de 5 au lovit bara.
rul celor mai importante pro tul că opoziţia (social demo militarism, nici înarmare. Ei starea de spirit a opiniei publi Hunedorenii au debutat vic rate ori trec pe lângă egalare
torioşi în acest an, în categoria prin ocaziile ratate de Ungu- Alte rezultate ale etapei a I-a
bleme care îrămîntă opinia pu craţii) ,,ar îndrăznit“ să critice vor să trăiască liniştiţi, ei vor ce vest-germane, a alegătorilor, B de fotbal. Printr-un joc di roiu, Costea, Moraru şi Asan. din cadrul turului regional de
namic, dus în majoritatea tim Astfel, la repriză rezultatul con fotbal.
blică vest-germană, iar alegă actualul guvern şi să-i arăte unificarea ţării lor pe cale paş în preajma celui mai important pului, ei au reuşit să învingă tinuă să fie 1—O pentru reşi-
pe feroviarii arădeni la un scor ţeni. Progresul Zlatna — Energia
torii îşi vor da voturile lor par lipsurile şi slăbiciunile, d-i nică. Iată de ce poziţia adop eveniment din viaţa politică a categoric. Oaspeţii au părut că Alba Iuliia 2—1 ; Energia Lonea
nu sînt puşi la punct, nu for După pauză gazdele, cu mai — Energia Aninoasn 2—0 ; E-
tidelor în raport cu poziţia pe Schroder, ministrul de interne tată de social-democraţi este Germaniei occidentale, iar a- mează o echipă omogenă, iar multă iniţiativă, atacă şi reu nergia Vulcan — Energia Că-
sub aspect tehnic sînt încă de şesc să ia conducerea prin go lan 1—2 ; Locomotiva Teiuş —
care acestea o au faţă de pro dela Bonn a lansat cîteva de privită cu mai mult optimism legerile propriu zise care vor ficitari. De altfel, Reinhardt, an lurile marcate de Unguroiu, Energia 30 Decembrie Cugir
trenorul Locomotivei Arad, ne-a Groza si Asan. - I 1 Recolta Sebeş — Loco
blemele de importanţă vitală a- crete prin care arată că nu se iar sorţii izbînzii înclină că avea loc peste două săptămâni mărturisit, că prin transferarea motiva Simetria I—0.
mai multor titulari din echipă,
tît pentru prezentul cît, mai a- vor mai tolera mult timp ata tre opoziţie. şi ceva vor-conîirma, într-ade- a trebuit să facă completarea
în grabă, cu jucătorii din cate
Ies, pentru viitorul ţării. Iar curile împotriva politicii de re- Vorbind despre atitudinea pe văr, adevărata orientare şi linia gorii inferioare. Dar tinereţea
şi ambiţia lor sînt factori care
aceste probleme sînt următoa militarizare pe care o promo care o adoptă opinia publică pe care masele muncitoare vest- îngăduie mult optimism în le
gătură cu viitoarea comportare
rele : problema rcmilitarizării şi vează cabinetul lui Adenauer. vest-germană faţă de progra germane doresc să meargă în a formaţiei.
înarmării atomice, problema Deşi platforma electorală a mele cu care se prezintă în fa viitor. Oricum, faptul că tot Hunedorenii au arătat în a-
cest meci cîteva lucruri bune.
reunificării şi problema partici partidului social-democrat nu ţa alegătorilor principalele par mai mulţi germani îşi dau sea Se remarcă de pildă trimiterea
paselor nu la întâmplare, ci par
pării Germaniei occidentale la diferă în toate problemele de tide — Uniunea creştin-demo ma de pericolul ce-l prezintă în tenerului din imediata apropie
N.A.T.O. cea a Uniunii crcştin-democra- crată şi partidul social-demo prezent un nou război mondial re, cel mai bine plasat. Atacul
In ce priveşte partidul Uni te, totuşi ea prevede o serie crat — e nimerit să arătăm şi se pronunţă cu hotărîre îm a tras mult şi precis la poarta
unea creştin-democrată (parti de măsuri care prezintă un se că aceasta îşi manifestă tot mai potriva lui, dovedeşte o orienta adversarului — 37 şuturi dintre
dul Iui Adenauer), acesta se si rios punct de atracţie pentru deschis şi public dezaprobarea re justă, iar emoţiile şi enervă care 23 în spaţiul porţii. Totuşi, MAGAZIN
tuează mai ferm ca oricînd pe alegătorii vest-germani. Dîn- faţă de politica de remilitari rile de care sînt cuprinşi adep înghesuiala jocului pe tripletă
poziţia politicii de rcmilitariza- dti-şi seama că marea majori zare preconizată de adepţii Iui ţii lui Adenauer sînt justificate. şi faptul că unii jucători — Pîr- MIERCURI 28 AUGUST !‘J57
re, a politicii de pe poziţii de tate a opiniei publice din Ger Adenauer. Sînt pline de semni „Cancelarul atomic”, cum este vu şi Sîrbu —- au ţinut prea SPECTACOLE
CINEMATOGRAFICE
forţă, pronunţîndu-se de aseme mania occidentală urăşte răz ficaţie incidentele care au a- numit Adenauer în presa occi mult balonul, a frînat într-o oa cînleoul şi jocul de-a lungul Du
DEVA : Pasărea furtunii ¦, Cinema nării; 14,10 Muzică uşoară roniînea-
nea, pentru participarea Repu boiul şi se pronunţă pentru pa vut loc la Hamburg. Atît mi dentală, nu mai e învingător recare măsură acţiunile ofen „Grădina de v a ră " : Din nou im scă; 14,45 Zi bădit cu fluiera; 15,05
preună; ALBAIUL1A: Star făiă Concert de muzică din opere; 16,25
blicii Federale Germane la pac ce, şi mai ales că o asemenea nistrul Apărării Strauss, cît şi sigur, cum s-a înlîmplat acum sivei, oferind în acelaşi timp a- voie; APOLDU DE SUS: Frumca la microfon Rodica, 16,30 Gintă
sele nopţii; BARU MARE: Muzică
tul Atlanticului de Nord. A- politică serveşte întregii naţiuni ministrul Transporturilor, See- patru ani. părării adverse posibilităţi de şi dragoste; BRAD; Parada Iui Maria Peter şi Felician —Fărcaşu ;
Cliarlolt; HAŢEG: Floarea de 17.30 Ştiinţa învinge; 18,00 Vorbeş
depţii politicii lui Adenauer au germane şi cauzei păcii în în bohm, care au luat cuvîntul CONSTANTIN MACOVEI piatră; IL IA ; Nufărul roşu ; L.O- te Moscova; 19,10 Muzică populară
NEA: Ilie în luna de miere; ORAŞ- romînească interpretată de amatori;
lansat o lozincă pe cît treaga lume, partidul social- ' VVV'VVV\/VV ¦' TIE: Sinha Moca; PETROŞANI ; 19.45 Răspundem ascultătorilor;
Libelula; SEBEŞ: Cei 5 din strada 19.55 Noapte bună, copii , 20,00 Pe
de potrivnică intereselor tu democrat din Germania adop Barska; SIMERIA: Prea tîrziu; TE aripile valsului; 21,15 Concert de
IUŞ: Roşu şi negru seria I-a; ZLAT muzică populară romînească. Pro
turor germanilor, pe atît tă o atitudine potrivnică poli NA : Prăpastia ; PETRILA: Pătratul gramul I I : 15,00 Program de me
45. lodii populare; 15,40 Muzică uşoa
de irealizabilă practic: „prin ticii de remilitarizare, promi- ^Fonosport ră; 17,15 Tribuna Radio; 18,05 Noi
remilitarizare spre rami ţîiul că dacă va yeni la putere - SELECŢIUNI DIN înregistrări de muzică romînească;
PROGRAMUL DE RADIO 18.55 Sfatul medicului: „Regimul
ficare“, lozincă care. aşa după va anida serviciul militar obli alimentar în enterocoiita acută” ;
Programul 1 : 5,20 _Sfaturi pentru 19.30 Zorii comunismului; 20,03 Doi
cum scrie corespondentul zia gatoriu, el cere încheierea unui Rezultatele concursului pronosport or. 34 din 25 august ne şi jocuri populare rom îneşti;
rului „Die Tat“, „provoacă acord care să interzică stoca 1957. 20.45 Sub al păcii stindard; 21,05
scepticism în rîndurile multor rea armelor atomice în cele
oameni politici şi proteste în două părţi ale Germaniei şi Flamura roşie Arad — C.C.A. Bucureşti 1—1 x
rîndul oamenilor simpli“. Cît se pronunţă pentru încetarea Ştiinţa Timişoara — Dinamo Bucureşti (Cat. A) 2—2 x
priveşte folosirea energiei ato imediată a experienţelor cu ar ¦Locomotiva Bucureşti ,— Energia Oraşul Stialin 3—4 2
mice în scopuri paşnice — ce mele nucleare. ¦Progresul Bucureşti — Energia Petroşani 3—2
rinţă imperioasă a opiniei pu Opoziţia social-democrată se Energia'-Ploeşti — Energia Tg. Mureş (Cat. A) 5— 1 1
blice vest-germane — nici vor pronunţă de asemenea pentru Dinamo Cluj — Progresul Ora dda. 3-0 1
bă de aşa ceva. Dimpotrivă, coexistenţă, pentru prioritatea 1
Bundestagul a şi respins un tratativelor în rezolvarea pro Recolta Reghin — Ştiinţa Cluj (Gâteg. B) 0— 42 regrupare. ţărani; 6,15 Solişti de muzică popu Selecţiuni din opera „Wertlier“ de
proiect al opoziţiei care cerea blemelor litigioase. Şi deşi par Energia Mediaş — Energia Câmpia Turzii 1— 0 Golurile au fost marcate, în lară romînească ; 7,30 Gintă Şte Massenet.
introducerea în constituţie a ţi tidul lui Ollenhauer se pronunţă ordine : de Marinescu — minu fan Lăzărescu; 8,15 Materiale din Buletine dc ştiri: 5.00, 6.00; 7,00;
nui articol care să prevadă fo pentru menţinerea Germaniei Energia Lupeni — Energia Re şiţa 3— 1 tul 23, Tetea — minutul 52, presă; 9,00 Muzică de estradă; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
losirea energiei atomice în sco occidentale în N.A.T.O. şi în Smărăndescu — minutul 82 şi 11,03 Teatru ia microfon „Copiii
puri paşnice. Odată cu această alte alianţe occidentale, pozi- Energia Uz. Tr. O. Sta lin — Progr. Sibiu (Cat. B) 4—1 soarelui ' adaptare radiofonică după 22,00; 23,52 (programul I), 14,00;
16,00; 18.00; 20,00; 21,00; 23,00,
Dinamo. Bacău — Pr. Focşani (oat. B) 7—0
Dinamo Bîrtad — Ştiinţa Iaşi (Categ. B) 2—2 Pîrvu minutul 85. piesa lui Maxim Gorki; 13,05 Cu (programul II).
Redacţia şi administraţia ziarului şir. 6 Martie, nr. 9, Telejon 138-159. laxa plănui in ni, Uu Ga! confirm aprobăm Direcţiunii Generale F.L.l R. nr. 236,3*0 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul întreprinderea Poligraţică „1 Mai" — DEVA