Page 81 - 1957-08
P. 81
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VAI Citiţi în pagina IV-a: f il e d e ^ &ni d c m uri e f i
' Conşi Macovei': Să înceteze JURNAL Jn co lectiv
maşinaţiunile puterilor occi
dentale la O.N.U. I
Guv.ernul marocan este împo Pe malul Tîrnavelor,. aproape de Io- la naşterea gospodăriei şi cea de a $2
triva convenţiilor franco-spa- cui unde acestea se varsă in Mu- noua aniversare a eliberam patrie,
riîole încheiate fără T?avizul
sau. reş, se află satul Obreja, din raionul noastre.
• Campania opiniei publice a-
Alba. Acum şapte ani, aici s-a năs- Şi acum, zile de
mericane' Împotriva' comic cut ogorul cel mare al colectivei. august 1957
surilor. r ; Filele' de calendar s-au rupt, s-au
• înfiinţarea noului partid ,,Blo scurs zile, luni, ani. Toate faptele în- Acelaşi tablou. Saci plipi cu grîu.
cul german independent". timplate odinioară aici, sînt trăite şi care încărcate. Jurnalul are ce .por .\
astăzi de colectivişti. Parcă şi-ar fi vesti, mai mult ca . în ceilalţi ani,. . s
Anul IX. Nr. 840 Miercuri 28 august 1957 4 pagini 20 bani trecut totul' intr-im jurnal. Fiecare — Ei, haci-Traiane, trage carul co
foaie a acestui jurnal povesteşte dte lea. Şi tu, măi lacobe, — se auzi
Ritm ul treierişului ceva. Să-l deschidem, să vedem ce vocea unui colectivist.
c o n tin u ă cu e n tu zia s m ne spune. — Scoatem anul ăsta peste 14 va- )
trebuie gr.ăbit! August 1950 goane, nu-i aşa, tovarăşe pirroecşeordiiinntfeo O?Jf
— spuse un altul.
La sută, iar al Lui Gheorghe An- In majoritatea comunelor, şeni, au terminat treierişul.
^A • Esţte un'lucru cuno-scut eă tn cinstea marilor sărbători’, oamenii muncii tr drăşescu, cu 106,6 La sută. In ritmul treierişului la grîu se Alte comune şi sate din raion, In, Obreja s-a răspîndit vestea, de — D.a, d a! Doar cu oameni ca
\ din intreprinderi şi yinstituţii se anga jeazâ să realizeze mari depăşiri de ( felul acesta ei au contribuit La desfăşoară satisfăcător. Orga deşi nu au condiţii prea stră
îndeplinirea planului global pe nizarea muncii, constituirea e- lucite, se apropie de terminate. la un capăt la celălalt al satului, că Gheprghe Cionteat care are în re_-
secţia laminoare, în proporţie chipelor de întrajutorare, redu-
f norme. Toate acestea se pot obţine in întrecerea socialistă unde, in luptă ; de 107 la suta. : cerea timpului la deplasarea ba Sînt însă comune unde situa se înfiinţează gospodăria colectivă. g jsjru 124 zile-muncă, sau Ion Cleja, ^
tozelor dintr-un loc in altul, sînt ţia treierişului- se prezintă-îngri
<1 Cu timpul, ¦se obţin cele mai frum oase rezultate. Dar este cunoscut şi { Şi despre ofelari factori care au contribuit la jorător. de slab. La Streisjngeoe- Prin sat unii şovăiau, alţii, hotărîţi, cu 157 zile-muncă şi alţiicaei, cumŞ
realizarea unui procentaj ri giu, de exemplu, nu s-a treierat
!aptul 'că întrecerea. este permanentă, constituind de !apt metoda prind- ^ — La obţinerea celor 792 dicat în unele comune. Sînt în pînă acum nici 35 la sută. Aici semnau cererile de înscriere. Au fost s - nuscoatem
şarje rapide — ne-a spus tov. să şi comune unde situaţia tre lucrează cinci garnituri de tre
pală de realizare a planului de pro ducţie. Spicuim dteva din succesele d Corpaci, normatorul-şef de la ierişului trebuie să dea de gîn- ier. Aceste rezultate slabe se la început numai o mină de oameni. A)J mai fost notaţj pe u)tima fi|ă \
oţelărie, au contribuit în mod dit organelor în drept. datoresc ritmului încetinit şi
Imuncitorilor de la Combinatul siderur gic Hunedoara deosebit tov. Alexandru Dun pauzelor prea mari în deplasa Cu timpul, însă, s-au .unit fnchegînd de -urna| şj Lucreţ la Muhuleţ', cu 105 >
gă de la cuptorul 2, care a Care este situaţia rea batozelor.
... - V ţ îndeplinit planul în. proporţie marea familie a colectivei. zile-muncă, cît şi alţi colectivişti frun-v
de 114,12 la sută, Marişca Pár treierişuiui în raionul Nefolosirea din plin a capa
teme de la cuptorul 3. cu 115.3 cităţii garniturilor de treier, s-a Din ziua inaugurării, colectiviştii (aşi. f
la. sută, Marian Axente de la Alba? făcut. ' resimţită şi' în Hăşdat.
Fruntaşii secţiei cuptorul 4 cu 119,1 la sută etc. Aci nu a fost respectată nici din Obreja au început să muncească Nu se {ace ca jUrnalul nosiru- s i
Procentajul global pe raion- gruparea pe gospodării. Din
Astfel ei au adus u.n aport la treierlş este de 56 la sută. cauza aceasta,'deşi la Hăşdat cu mai multă voie bună. Dar calea nu p0fnejleasc5 şj rezultatele fru-
serios la îndeplinirea planului La obţinerea acestui procentaj lucrează trei garnituri de tre
Atunci cind majo- bune rezultate au mian Cripturenco, global pe secţie, realizat în pro au contribuit mult ţăranii mun ier, •situaţia nu diferă de cea nu a fost de la început tocmai aşa, moase pa care le-a dat grădina de
ritatea muncitorilor fost obţinute de sec- care a realizat pla- porţie de 105.1 la sută. citori din Alba Iulia, din satele din Streisingeorgiu.
manifestau pe stră- ţia II-a furnale. Aici nul in proporţie de Ciugud, Limba, Craiva, Beldiu, fără piedici şi gata bătătorită. Acest zarzavat a gospodăriei. Au fost va-
zile Hunedoarei, în s-au remarcat în mod 118,99 la sută, cea a Acestea sînt numai dteva Coşlariu, unde treierişul s-a Cu un ritm foarte redus lu
ziua de 23 August, deosebit echipele de lui Aurel Borza cu terminat complect. Sînt însă co crează şi batozele S.M.T.-ului lucru le-a rămas de făcut colectiviş- torificate legume în valoare de 12.000
furnaliştii erau in pli- ta încărcare. Dintre 113,02 la sută. şi cea nume de oameni de la Combi mune c a : Galda de Jos, Ighiu Orăştie, care deservesc comu
na întrecere. In a- acestea enumerăm pe a lui Ion Pasca, cu şi altele, unde ritmul treierişu na Sîntandrei. Aci, mecanizato lei. Paraschiva Muntean şi Elisajieta
ceastă zi, cele mai cele conduse de Da- 136,83 la sută. natul siderurgic Hunedoara, lui se desfăşoară lent, La Gal
da de Jos, de exemplu, lucrea rii încep lucru la ora 8—9 di tilor, pe parcurs. Ciont, cu întreaga echipă legumicolă,1
care au obţinut cele mai fru ză zilnic patru batoze. Cu toa mineaţa in loc să-l înceapă la
moase succese in întrecerea so te acestea abia s-a treierat re 5—6 cum se obişnuieşte in alte A ugU St 1953 se rn' nc*resc cu roadele muncii lor.
colta de pe 461 hectare din cele părţi.
cialistă care nu încetează o sin Şi în acest an, ziua de 23 August i
gură clipă. 812. in Ighiu. sectorul socia Organele de partid şi de stat
list a terminat treierişul. Ţăra au sarcina de a lua. măsuri ur O altă filă din jurnalul gospodă- a fost pentru coiectjvjştii din Obreja
nii muncitori cu gospodării in gente, pentru ca viteza zilnică
dividuale au rămas insă mult de lucru să . fie . respectată, riei colective din Obreja. Trecuseră 0 mare sărbătoare. Rodul muncii a
in urmă. Din suprafaţa de 1.129 astfel ca toate comunele rămase
Printre laminaturi hectare, abia a fost treierată in urmă să termine grabnic trei ani de la inaugurare. In faţa umplut pînă sus hambarele,
recolta de pe 575 ha. Această treierişul.
situaţie, din ambele comune, se sediului, careieîncărcate cu saci îşi Ca şl în 1950, au ridicai un pa-
datoreşie faptului că organele
Numai cîteva cifre pot arăta schimburi, care după oiţe am aşteptau rîndul să fie descărcate în har în cinstea zilei cînd şi pentru 1
munca ¦neobosită a Laminatori- observat, sînt de o valoare des
lor.' Aici, unde metalului i se tul de apropiată. De pildă, magazie. Socotitorul gospodăriei rota ei a răsărit soarele libertăţii, cînd
dă forma dorită, muncitorii sînt schimbul condus de maistrul
nev oiţi ,să coopereze, iar de fe Ioan Tr.ifu a îndeplinit planul mereu cifre şi iar cifre. Colectiviştii au pornit pe calea belşugului, pentru
lul cum muncesc ou toţii, depind pînă La 25 august în !proporţie
şi rezultatele. Socotind astfel, de 103,2 La sută, cel condus aşteptau şi ei. nerăbdători să- vadă înflorirea şi întărirea gospodăriei lor.
lupta se duce între cele trei de Constantin Petru ou 108,9
rodul -muncii. -k
— II vagoane de grîu, fraţilor! E Filele jurnalului nostru nu se vor!
cea mai mare recoltă pe care am opri aici. Peste ani îl vom putea răs-
¦¦¦¦¦¦ obţinut-o vreodată — spuse unul din foi din nou şi vom vedea că şi a- i
colectivişti. tunci va avea ce să ne povestească.
De la subredacţia noastră voluntară A fost mare sărbătoare la impăr- El este un jurnal cşre trăieşte me-
ţirea avansurilor din anul acela. După reu, e oglinda vieţii gospodăriei agri-
de la uzina „Victoria“ Călan taptă şi răsplaiă. Au muncit- colec- cole colective ,,23 August" din Obre-
tivitşii şi au avut ce culege. Aşa au ja, raionul Alba. \
sărbătorit colectiviştii cei trei ani de E. CHIRAN ^
Utilaje noi bucăţi maşini de gătit, 13 bucăţi a luat în luna iunie La 248 ore.
cazane băi şi 4,5 tone vase sa Gheorghe Ivaşcu prim-furnalîst
In ultimii ani, secţia mecanică nitare. la furnalul nr. 1, încadrat în
a fost înzestrată cu noi maşini categoria Xl-a la 224 ore a cîş-
unelte ca : freze, strunguri, ma Furnaliştii au primit
şini universale de găurit şi al salarii mai mari tigat 1.381 lei faţă de 869 lei sfatului popular s-au preocu Colectiviştii îm p art avansul de 40 la sută
tele. primiţi în iunie. Iuliu Hanche, pat slab de îndrumarea ţărani
La începutul lunii trecute, s-a şef echipă la încărcare, înca lor muncitori pentru organiza
In scopul modernizării ate trecut la experimentarea siste drat în categoria X-a a primit rea echipelor de lucru, pentru
lierului mecanic, se renovează mului de salarizare îmbunătăţit 1.324 lei la 232 ore lucrate faţă reducerea timpului de deplasa
în prezent, o clădire în care şi la secţia furnale a uzinei re a batozelor.
vor fi instalate numai maşini
unelte cu motor propriu, astfel „Victoria“- Călan: de 821 lei primiţi în iunie. Petru In raionul Hunedoara Treierişul s-a terminat aproa ceputul acestei luni. Zilele tre lectivistului Simron Sîrbu, a pri
îneît va dispare complet trans In cadrul acţiunii de consul rezumatele pot fi mai bune pe în ,toate gospodăriile colec cute, s-a împărţit avansul de 40 mit pentru munca depusă : 2.260
misiile învechite. Burduş, furnaiist .il în categoria tive din regiunea noastră. Mul la sută şl în gospodăria colec kg grîu, 169 kg orz, 56 kg
tare a muncitorilor în ce priveş Satele Peştişul Mare, Cristur, te dintre ele au- împărţit avan tivă din Miercurea. Recoltele sămînţă de borceag, 32 kg
Pentru modernizarea acestui te salarizarea şi normarea, s-au VlII-a la 240 ore a primit 1.141 Biscarea, Tîmpa, Băcia, Cri- sul de 40 la sută încă de la în- bogate de grîu, obţinute în a- brînză, 15 kg. lină. Pînă acum,
atelier va fi instalat şi un pod făcut mai multe propuneri din lei faţă de 761 lei realizaţi în cest an de colectivişti, a făcut
rulant care va circula pe în care în luna trecută au fost a- / posibil ca la avansul de 40 la familia acestui colectivist a pri
treaga lungime a atelierului, u- plicate 7. Această acţiune s-a luna iunie. mit şi suma de 2.417 lei — îri
şurînd astfel transportul piese soldat cu rezultate bune. Noile A apărui ghinul regiunii sută să se împartă cîte 3 kg. trei rate. Produse asemănătoa
lor grele de la o maşină la alta. norme, în luna iulie, au fost In general, toţi furnaliştii, grîu şi 0,800 kg. orz la zi- re a primit şi familia colecti
Tot în acest scop, au sosit în realizate astfel : la furnalul nr. datorită depăşirii noilor norme, Hunedoara muncă. vistului Onu Bobiţan.
ultimul timp o raboteză, un 1, schimbul I, cu 114,6 la sută,
strung, o morteză şi un şeping. schimbul II 113,81 la sută, au primit salarii cu mult mai Noul ghid al regiunii Hunedoara, meneşti pe teritoriul regiunii Hune Pentru munca efectuată îm In aceste zile se împarte a-
schimbul III cu 113,6 La sută; a văzut lumina tiparului. Sub re doara, din cele mai îndepărtate tim preună cu familia sa, în cadrul vansui de 40 la sută şi în gos
înzestrarea atelierului meca la-furnalul nr. 2 schimbul’I cu mari decît cele vechi. dacţia profesorului arheolog Octavian puri şi pînă In zilele noastre. gospodăriei, colectivistul Andrei podăria colectivă din Pricaz.
nic cu utilaje noi va da posibi 112,50 la sută, schimbul II cu Floca, director al Muzeului regional Şeker a dus acasă 1.100 kg.- Din calculele efectuate, rezul
litate muncitorilor să confecţio 113,70 la sută, schimbul III cu P. IOSIF Hunedoara, noul ghid depăşeşte cu Naturalistul, la rîndul său, va afla grîu şi peste 300 kg. orz. Şi fa tă că revine la o zi-muncă (a-
neze mult mai repede şi mai 112,69 la sută. Productivitatea mult cadrul şi proporţiile unui ghid din paginile ghidului ce comori ale milia colectivistului Vasile Bar- vans de 40 la sută) 2,500 kg.
bine piesele de schimb necesare muncii în kg/om ore a crescut Şantier fruntaş turistic, şi-l întrece cu mult pe fratele solului şi subsolului deţine colţul hu- bu a dus peste 1.000 kg. grîu
agregatelor secţiilor de bază ale cu 4,3 la sută. său imbătrînit, şi deja necorespunză nedorean al patriei noastre, ce mo şi aproape 300 kg. orz. grîu şi 1 kg. orz. Odată cu a-
uzinei, cit şi posibilitatea de :a Nu de mult Comitetul Cen tor, vechiul ghid al fostului judeţ Hu numente ale naturii înfrumuseţează a-
executa rnai repede reparaţiile NoLle salarii primite de, mun tral U.T.M. a organizat pe şan nedoara. ceastă regiune şi ce specii rare sau vansul de 40 ia sută, se mai
diferitelor utilaje. citorii furnalişti sînt mult rnai tierul de la Uricani un rodnic chiar unice de plante şi animale pot
mari ca cele vechi. Astfel, la fur schimb de experienţă. In ziua a- Partea introductivă, foarte bogată fi găsite pe aici. Colectiviştii din Obreja, ra împart colectiviştilor şi canti
V. BOCAN nalul nr. 2, Iosif Zaker, furnalist ceea, brigadierii de pe şantierul şi dezvoltată pentru un modest ghid, ionul Alba, au avut cultivată cu tăţile de brînză, lină şi paie, cu
I în categoria IX, la 248 ore a Uricani au trăit o zi deosebită constituie o veritabilă şi succintă mo Turiştii, care anual 'sînt alroşi tn
Fontă şi bunuri de larg cîştigat 1.429,44 lei, faţă de în viaţa şantierului lor. nografie a regiunii. Faptul — nu in număr considerabil de marele nostru grîu o suprafaţă de 62 hectare. venite pe acest an.
consum livrate peste plan 822,74 cît a cîştigat în luna iu timplator - 1- că economicul ocupă un parc naţional Retezatul, cea mai mare
nie. Gheorghe Şerban dozator în Pentru merite deosebite în loc de frunte, ridică într-un mod co- rezervaţie a naturii din ţara noastră Executînd cu grijă şi la timp Din situaţia întocmită, reie-
In primele 7 luni ale anului, categoria VUI-a a cîştigat la muncă, ei au primit drapelul roşu virşiior valoarea -lucrării şi face ca vor găsi itinerarul pentru a străbate'
datorită îndeplinirii şi depăşirii 232 ore 1.166,05 lei faţă de de şantier fruntaş pe ţară. Cu noul ghid să contribuie la cunoaşie- şi contempla frumuseţea acestui măreţ lucrările de însămînţare, între . se că familia colectivistului Ion
Sistematice a planului de pro 739,41 lei cît a cîştigat în luna acest prilej, ei au primit oaspeţi rea contribuţiei regiunii Hunedoara monument natural,
ducţie, s:au livrat peste plan iunie la acelaşi număr de ore. de seamă de la toate şantierele la întărirea bazei economice in opera ţinere şi recoltare, ei au reu Adam, care a efectuat, pînă la
4.644,6 tone de fontă. Emeric Antal încărcător în car de tineret din ţară. Au venit şi de construire a socialismului. Felul interesant de descriere a re
tegoria X-a a cîştigat la 243 ore tinerii de ia Bicaz, de la Go giunii pe diferite trasee pentru ex şit să obţină de pe fiecare hec 15 august, 383 zile-muncă, va
De asemenea, în această pe 1.348 lei, faţă de 1.051,75 lei cît vora, Făgăraş, Craiova, Galaţi Cercetătorul amator de . istorie şi cursii, trasee ce urmează' de obicei
rioadă s-a mai livrat peste plan şi de pe alte şantiere. dornic de a cunoaşte trecutul de luptă cursul natural al , apelor hunedorene, tar cîte 2.100 kg. grîu. Nimic primi 997 kg. grîu, 383 kg. orz,
şi 'însemnate cantităţi de bunuri al muncitorimii şi ţărănimii de însoţit de multe şi bine alese vederi
de larg consum 'şi. anume : 8,4 In această consfătuire, briga pe aceste plaiuri, ' va află iot ilustrate, hărţi pentru orientăre cit de zis, aceasta e o producţie 13,105 kg. lină, 38,300 -kg.
tone' vase din fontă, emailate, 33 dierii şi-au împărtăşit unii alto ceea ce este strict necesar să şi de povestirea frumoaselor, legende
ra metodele lor de muncă, în- cunoască in această problemă Legale de părţile locului, fac ca aceas frumoasă. Dar pînă s-a ajuns brînză, 2.418 kg. furaje şi 3.830
tîmplări din viaţa de fiecare zi privitoare ta dezvoltarea societăţii o- tă lucrare să fie o călăuză plăcută,
a şantierului. instructivă şi bine . documentată. să se înmagazineze recolta a kg. paie. De remarcat este făp
Intîlnirea aceasta a fost nu fost nevoie de multă muncă. tui că familia lui Ion Adam a
numai un schimb de experienţă
ci şi un prilej de cunoaştere a Din cauza vînturilor şi ploilor, primit' pînă în prezent şi su
brigadierilor între ei.
plantele au fost culcate la pă- ma de 5.008 lei, ca avans bă
mînt, incit colectiviştii au fost nesc (în două rînduri), pentru
nevoiţi să-l secere mai mult cu munca depusă.
seceriie. Eforturile lor au fost Cantită.ţi asemănătoare de
însă răsplătite din plin. La a- produse vor mai primi şi fami
V E D E R E G E N E R A L A R N O II ©ŢELĂRSB DE LA H U N E D O A R A vansul de 40 la sută, s-a împăr liile colectiviştilor Nicolae Han-
ţit colectiviştilor cîte 4,200 kg ciu, Vasile Costea, Ion Mihai
grîu Ia zi-muncă. şi ale altor,a, care au participat
ţMM Cu această ocazie, familia co zi de zi la lucru.
.XÍSXv-il Cu sare şi piper * • •
I, ! Un chioşc fără viitor...
!Mwsiwíís:
? f; i
Trist, ¦ dar adevărat, irum). Gestionar, Flores mentara de peste drum.
Chioşcul căruia ursiioa- cu. Chioşcul se des- Cu toate acestea, tov.
rele i-au ¦sortit o viaţă chide zilnic îsitre Florescu, ca gestionar,
scurtă ¦şi lipsită de bel- orele lO—lHL- ' Listele înţelege să-şi respecte
şug, se află In curtea de preţuri şi mihirhitl obligaţiile şi... trimite in
Spitalului- unificat din necesar ce ar trebui să ţiecare „ v\nză-
Deva. A fost deschis din existe în chioşc spre vin- loare să deschidă chioş
iniţiativa comitetului sin zare. sint... lungi şi mul cul şi să piardă vremea,
dical de instituţie, ' pen te. Ceea , ce există in neavind ce vinde.
tru deservirea personalu chioşc, este .foarte puţin.
Pline ¦şi... Diam. Din Salariaţii spitalului
lui din ' spital ş i' a pa cirul în cind o sticlă de Pentru WOviziOrwic se
cienţilor internaţi. Este apă minerală, un bor- Auc toi ,a
aprovizionat direct de la c-an cu dulceaţă şi... cile Tov. Florescu mi ia nici.
magazinul alimentar ¦care o aspirină. Unt, mezeluri 0 măsură. Nici măcar să
se găseşte la 30 metri ori alle produse se gă- vîndă la chioşc... sare.
distanţă de chioşc (peste sesc din belşug la... Aii- şi piper.
