Page 82 - 1957-08
P. 82
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 840
PROSPERITATE Zadarnic v -am aşteptat* nsemnări dinfr-un club
J OO00 OOOO00 00 OOOOOOOOOOOO(. OOOOOOOOOOO00 OOOOOOoo OO00 c Clădirea cluibnLui muncito etc. O masă de tenis în plus,
resc din Aninoasa este modes le-ar da amatorilor acestui sport
Poate veţi fi tentaţi să credeţi că lori şi posomoriţi din cale afară, g tă, şi du roi-ar fi atras atenţia şi mai largi posibilităţi de an
dacă n-iaş fi văzui în faţa ei trenare.
Prima dată ănd am fost în rînd, pămîntul lucrat cu unelte poate uşor vedea că aci s-a lu e vorba de ' o iubire neîmpărtăşită. — Tovarăşe ospătar — sări tină- g un grup de vreo 20 ţineri ce
Băcăinţi, eram purtat de mama, mecanizate, produce mai mult". crat bine. In această pădure de aşteptau. Curios să aflu oe a- Din activitatea bibliotecii
ţinîndu-rnă de mină. Pe vremea Cam acelaşi lucru, dar cu alte porumb, înaltă de peste 2 metri, Da‘ de unde I Cele aşteptate za rut — halbele acela nu mai viril g nurae aşteaptă, am întrebat pe
aceea, pe oamenii de aci nu-i cuvinte, îl spuneau în cererile pe fiecare tulpină se găsesc cîte unul dintre ei. Biblioteca clubului este des
cunoşteam. lor şi tov. Sabin Popa, Teofil 2—3 ştiuleţi. Un întovărăşit darnic au fost halbele cu bere de — Aşteaptă tovarăşe! 'Ai un pic 8 tul de bine înzestrată. Posedă
Tat şi alţii. spunea că producţia la hectar va — Păi, aşteptăm, să se des peste 17.000 volume de cărţi
După ce au trecut aproape fi de peste 2.500 kg de porumb. la restaurantul din parcul Sebeşu de răbdare, că butoiul s-a terminat 8 chidă dubiul'. diferite. Numărul cititorilor care
20 de ani, iaiă-mă pe aceleaşi Unii nu au intrat cu tot pă şi acum se desfundă următorul, 8 posedă fişe trece de 500 lunar.
meleaguri. Veneam să văd cum mîntul, de la început. Aşa a fă Cu banii existenţi ta fondul lui, pe care ospătarul Sima nu le-a De-abiia atunci am observat Printre cei mai activi se nu
au evoluat în acest timp satul cut tov. Elisabeta Indreş. Dar de bază, întovărăşiţii vor cum că deasupra uşii era o tablă mără Dumitru Ilie, mecanic de
şi oamertii care îl locuiesc. după un an de muncă, s-a ho păra o semănătoare de porumb. mai adus, chiar dacă nişte clienţi răspunse ospătarul arogant. g oe indica destinaţia acestei clă locomotivă în mină, Care in a-
tărît să-l aducă pe tot. diri. Pe uşă, urt afiş anunţa cest an a citit 65 de volume,
A luat fiinţă Am plecat din Băcăinţi, cu le-au aşteptat ore întregi. — M-am săturat să tot aştept, 8 programul de desfăşurare a ac Ludovic Lorintz, care. a citit .41
Cu timpul, familia întovără- credinţa că atunci cînd voi re tivităţii : Deschis zilnic între de cărţi, maistrul miner Sebas-
o întovărăşire şiţilor s-a mărit. In anul 1957, veni, să scriu despre oamenii Toiul s-a petrecut într-o duminică as vrea condica... 8o orele 8— 13 şi 16—21. Aşa m-am tian Matei, care în general ci
au ajuns să fie 34 de familii în de aci, îi voi găsi pe toţi înfră dumirit şi, aruneîndu-mi privi teşte multe lucrări tehnice, mi
— Ziua de 9 mai a anului ţiţi în muncă. seara. Restaurantul era scăldat în — Repede vă interesează condica. ° rea peste oeas, văzui că nu mai nerul Ştefan Prada, de aseme
1952 a însemnat o mare săr întovărăşire şi odată cu numă era mult pînă la ora 16, cînd nea un pasionat cititor, etc.
bătoare pentru mulţi ţărani rul oamenilor a crescut şi cel Atunci, poate că articolul lumină, muzica „Poldy“ te delecta, dar din păcate, e ta reparaţie —- g trebuia să se deschidă. Cum
muncitori din Băcăinţi. Atunci, al hectarelor aduse, ajungînd meu se va intitula „Despre co şi eu tot la club aveam treabă, De s-ar face mai multe re
a luat fiinţă întovărăşirea „9 la 53. Numărul întovărăşiţilor lectiviştii din Băcăinţi". ie atrăgea. replică ospătarul, zîmbind cu înţeles, g hotărîi să aştept alături de ti cenzii şi s-ar acorda mai multă
Mai" din sat. Douăzeci şi două se va mări cu încă 4 familii, neri. atenţie concursului „Iubiţi car
de familii s-au hotărît să lucre care şi-au făcut deja cereri de E. USCAR. — Să merem la o bere — a pro — Vino şi pe ta noi, tovarăşe 8 tea“, s-ar putea .afirma că a-
ze în comun o suprafaţă de 32 intrare în întovărăşire. Unii, nu Intrat în olub, mi-am dat sea oeastă bibliotecă se găseşte, prin
ha. pămînt au făcut cerere, dar şi-au expri o pus colectivistul Oh. Ordean, prie ospătar, — spuse tov. Hirke. Zece 8 ma, odată mai mult, de minu activitatea ei, la înălţimea sar
mat dorinţa de a fi membri în natele condiţii ce sint create cinilor.
Pe atunci, 10 familii s-au ho- 8 tenului său F. Ilirke. halbe, te ro g ! g astăzi pentru a-ţi putea petrece
tărit să intre cu tot pământul întovărăşire. Aşa este de e- plăcut şi folositor timpul liber. Despre munca artistică
in întovărăşire. De pildă, Lazăr xcmplu Rozalia Radu. 8 — Să mergem. Uite şi nevastă- — Un moment, un moment, se fa 8
Cărăban a intrat cu cele trei ce — zise ospătarul, zîmbind slu 8 Clubul are o bibliotecă, sală Pină nu de mult, cei din A-
hectare de pămînt ale sale. La 8 mea şi „puşiiul" sint de acora. de lectură, sală de şah, sală nincasa se mîndreau cu forma
fel au făcut Aurel Sîrbu, cu 8 pentru tenis de masă şi o sală ţiile lor artistice, formaţii bine
3,54 ha, loan Cibian cu 1,5 ha 8 Cei doi prieteni s-au aşezat îm garnic, aşteptind probabil să-i pice o de spectacole. închegate. Aveau cel mai bun
şi Aurel Vlaica cu 4 ha. cor din regiune, o brigadă a r
8 preună cu familiile lor la o masă ceva. Cum însă nimeni nu-i făgă 8r* Sala de şah tistică de agitaţie şi o echipa
Odată constituiţi. în întovă de dansuri oe se clasa printre
răşire, au făcut comasarea te 8 comună. Alături, un tinăr şi două duia nimic, se îndreptă spre o altă O Este una dintre oele mal spa cele mai stilate din raion. Dar,
renului şi au început lucrul cu ţioase. Curată, bine amenajată, din neglijenţa comitetului sindi
ajutorul tractoarelor de la 8O tinere arătau a fi foarte nerăbdă- masă unde servi cu eleganţă nişte 8 ordine deplină peste tot. La cî cal, la conducerea muncii cul
oooo oooooooooooococoooooooooooooc. 8 teva minute după deschiderea turale au ajuns, un timp, oa
cunoscuţi. clubului, nu se mai găsea libe meni necorespunzători aa pri
ră nici una dintre cele 8 mese cepere, ceea oe a făcut ca a-
Repetatele insistenţe ale celor doi 8 de şah. Am întîlnit aici mulţi ceste formaţiuni să se destra
jucători pasionaţi şi pricepuţi în me.
prieteni şi a!e !'mărului, au fost 8 tainele acestui sport, tineri şi
zadarnice. Ce-i drept, ospătarul Si- g8 vîrstnici. Printre ei erau şi to Acum, datorită unor măsuri
varăşii Alexandru Egetboroş, mai hotărîte, activitatea cultu
ma le făgăduia, dar berea nu mai g Gheorghe Garacsony etc. Cei rală a pornit-o din nou la drum.
care n-au loc la mese, urmăresc A fost găsit un dirijor care se
„Trăim mai bine../4 ajungea piuă la mesele tor. Ba, pi- 8 cu atenţie mişcările şi caută să ocupă de reorganizarea corului
înveţe din experienţa celor ce şi de pregătirea fanfarei. De
nă la urmă, ospătarul Sima a avut 8 se măsoară în dibăcie, judecată asemenea, brigada artistică de
şi agerime. agitaţie şi echipa de dansuri
Sint cuvinte pe care întovă- tupeul să-i răspundă tovarăşului 8 şi-au început activitatea.
răşiţii din Băcăinţi le spun ori- E îndrăgit şi tenisul
şicui i-ar întreba. Ordeanu, pe un ton cit s poate 8 Am participat la repetiţiile
8 de masă brigăzii şi a echipei de dansuri.
Intîmplarea a făcut, să-l în- de flegmatic, următoarele: Am văzut interesul pe care-1
tîlncsc pe întovărăşitul Ilie Cri- lntr-o altă sală se desfăşura depun instructorii artistici Liciu
şan. După ce ne-am cunoscut, ¦— Ce, doar nu snitcţi vreun şef 8 o întrecere pasionanta la tenis Lucia şi Crişan Iulian, şi am
tov. Crişan a început să-mi po de masă. Partida era urmărită admirat talentul unor tineri, ca
si nu puicii aştepta ? 8 şi comentată cu multă însufle şi dîrzenia întregului colectiv de
ţire. Iar unii dintre cei ce o a pregăti un program de cali
Nu ştim care este părerea Iova- g8 urmăreau, mai oftau cîteodată, tate.
m urm urînd: „Ce bine ar fi,
râsului Crăciun, responsabilul res- g de-ar mai fi o masă“. Eram în Mergînd pe acest drum, este
tru totul de părerea lor. de aşteptat ca strădania lor să
S.M.T. Orăştie. Pentru a obţine vestească despre viaţa a câtor Viaţa culturală pulsează din plin la Combinatul siderurgic din Hune taurantului despre o astfel de de- 8 le aducă cu prisosinţă satisfac
o producţie mai mare la hectar, va întovărăşiţi. doara. Harnicii muncitori de aici pre gătesc cu însufleţire un nou program La Aninoasa, pot fi întîlniţi ţia reuşitei.
au folosit îngrăşăminte chimi artistic. servire, dar considerăm că ar fi 8 mulţi jucători buni, ca tovară
ce. Lucrul l-au organizat pe — Cum să nu ne convingă! şii Vasile Băjan, Titus Bana, P. UNGUR
echipe. Griul însămînţat a fost Acum, nu ar mai lucra nici li In clişeul de faţă, ansamblul de cor, de sub conducerea tovarăşului O8 bine ca ospătarul Sima să aştepte 8
de calitate. In cuvinte mai pu nul cu plugul, cu vacile, pentru Ştefan Răduţ, in timpul unei repetiţii. Acest cor, datorită nivelului său in zadarnic salariul pe un timp de.. $
ţine, s-a organizat munca aşa nimic în lume. Anul ăsta, am terpretativ, va merge în cumul in U.R.S.S., unde v, vizita, ca schimb o
cum trebuia. secerat cu secerătoarea de la de experienţă, mai multe oraşe. 8 aşa cum au aşteptat clienţii hai- g
S.M.T. şi a fost mai uşor. Eu,
Noi veniţi înainte de a intra în întovără 8 bele de bere, care n-au mai venii. 8
şire, recoltam cel mult 800 kg
Au stat ei cit au stat, cei care de grîu la ha. Acum, am obţi GH. T. 8g
nu intraseră în întovărăşire. „Să nut 1.600 kg grîu, de pe aceeaşi
vedem cum merge“. — spuneau suprafaţă. Pentru că veni vorba 10 oo OO00 00 oo OO00 oo oo oo 00 oo oo OO00 8
ei despre cum trăim în întovărăşi
re, să vă mai spun cîte ceva. CE TREBUIE SA ŞTIM „
Rezultatele muncii n'u au în- DESPRE BOALA ASTM ATICA
tîrziat multă vreme. Văzînd in De pildă, Viorel Indreş, înainte Prin boala astmatică sau „astmul Dar sint cazuri în care nu putem aspectul lui în timpul crizei fiind al
dividualii — cum li se spune de a intra în întovărăşire, nu pulmonar" se înţelege o suferinţă ge pune in evidenţă aceşti factori alergici, unui om înfricoşat. După cîteva ore
celor neîntovărăşiţi din Băcă avea unelte de lucru şi trăia nerală, care din punct de vedere cli iar în aceste cazuri declanşarea astmu greutatea în respiraţie scade in inten
inţi — că munca în comun mer greu. Acum, are o vacă. Din cei nic se traduce printr-o greutate în lui se datoreşte şocurilor nervoase sitate şi bolnavul elimină o flegmă
ge mai bine, au început să facă patru copii, doi au făcut şcoa respiraţie, mai ales în evacuarea ae (spaimă, griji, necazuri). Această peri viscoasă, cu aspect perlat. Criza durea
cereri de intrare în întovărăşi la profesională. Si acasă are rului din plămîni, fenomene de bron ză de obicei 2-3 ore, uneori mai mult
re. De pildă, în 1956, Ilie Cri- tot ce-i trebuie. Familia Indreş şită, crize de sufocare ce apar la un â^MÎEMCMIillK 24-48 de ore cînd vorbim de o „stare
şan, scria în cererea sa „am şi-a cumpărat mobilă şi îmbră individ cu un teren modificat, cu o a s tm a tic ă “.
văzut, că merge bine treaba în căminte. reactivitate specială. oadă de astmatizare a unui teren (or
întovărăşire. Eu intru cu tot ganism) modificat durează 10-15 ani, La început crizele survin mai rar, cu
pămîntul ce-l am (3,25 ha). In O să fie mai bine Nu toată lumea face astm, ci numai uneori mai mult, rolul important reve perioade de acalmie ce pot dura 1-2
primul ănd, am văzut că mun aceia care au un teren local (plămî- nind mediului extern prin substanţele ani. Cu timpul, ele apar la intervale
ca este uşurată, iar în al doilea Mergînd pe terenul cultivat nii) şi general modificat. Modificarea sale variate — la care este supus indi din ce in ce mai scurte şi durează mai
cu porumb al întovărăşirii, se terenului local pulmonar se datoreşte vidul ce prezintă o stare predispoziţio- mult. Desigur, pentru a vorbi de boală
leziunilor anatomice şi, mai ales, func nală specială. După astmatizare, exis astmatică, nu este obligator prezenţa
Cresc veniturile colectiviştilor ţionale (excitabilitate crescută a recep tă o perioadă subclinica, c-re durează crizelor paroxistice (care uneori pot
torilor nervoşi şi a musculaturii bron- 1-3 ani şi se caracterizează prin in lipsi cu desăvîrşire).
Venituri mari de la pepiniera viticolă şiilor) ce se produce in urma unor boli flamaţii frecvente ale căilor respiratorii
pulmonare ca: bronşite repetate, pneu (rinite, bronşite) care se repetă des şi Urmează apoi o fază finală a bolii, ca
Pepiniera viticolă a gospodă colectiviştii au îngrijit mai bine monii, pleurezii, rujeolă etc. Prin mo la intervale scurte şi sint însoţite de o racterizată prin apariţia unor modifi In editura de stat peniru literatură politică
riei colective din Geoagiu a a- pepiniera şi ca urmare, peste dificarea terenului genera! înţelegem o greutate uşoară în respiraţie sau numai cări anaiomice locale sau la distanţă a apărut:
dus anul trecut un venit de pes 70 la sută din butaşi corespund instabilitate nervoasă superioară. de o senzaţie de presiune sau constric dintre care am intim : instalarea unui
te 120.000 lei. Datorită acestui ţie toracică. Urmează apoi faza clinică sclero-emfisem cu dilataţii bronşice se V. V. RIMALOV : Expansiunea capitalului financiar din
venit, colectiviştii au putut îm cerinţelor, pentru a fi încadraţi Pe acest teren (organism) modificat a bolii, caracterizată printr-o greutate cundare. Cu timpul, inima se dilată şi S.U.A. sub steagul „ajutorului".
părţi cite 15 lei ta zi-muncă. la categoria I-a. se produce aslmatizarea, care se insta de a expira aerul (dispnee expirato- se hipertrofiază, iar după 15-20 de ani
lează lent, pe un interval de mulţi ani rie) cu sau fără crize paroxistice de bolnavul moare prin insuficienţă pulmo- După ce dezvăluie „tradiţii vedeşte că aşa numitul ajutor
Anul acesta, pepiniera a fost După socotelile făcute în a- şi se caracterizează prin expunerea or astm. Crizele survin de obicei noaptea naro-cardiacă. le“ monopolurilor americane în pe care S. LI. A. îl a-
mărită simţitor. In ea vor fi oest an, pepiniera v.a aduce ganismului de lungă durată şi repeta şi put fi declanşate de o emoţie sau acapararea de teritorii străine, cordă ţărilor coloniale este
produşi peste 160.000 butaşi. A- gospodăriei colective un venit tă, mai mult sau mai puţin intensă, Prevenirea bolii constă din asanarea cu toate bunurile pe care le cu de fapt un instrument de
vînd experienţa anului trecut, în jurul a 300.000 lei. la o substanţă oarecare din mediul focarelor infecţioase (amigdalite, sinu- prind, autorul expune progra înrobire a acestora. Totoda
extern sau intern, numit alergen. Aceşti site etc.). Tratarea corectă a bronşite mul de expansiune colonială a
capitalului financiar din S.U.A. tă este relevată lupta forţelor
alergeui pot fi de mai multe feluri : de o substanţă alergizantă şi sint ex lor, evitarea expunerii la diferite sub după cel de al doilea război progresiste din lume pentru
mondial. Pe baza unui bogat dezvoltarea economică a ţari
Aproape 70.000 lei de !a ferma de oi Alergeni externi, lină, păr, polen, tutun, presia producerii simultan a unui stanţe alergene prin schimbarea profe lor înapoiate.
ouă, lapte, peşte, cartofi, carne de porc, spasm bronşic, edem a! mucoasei bron- siunii a celor astmalizaţi. material documentar şi a unei
Gospodăria colectivă din Do- te 14.000 lei, iar din vînzarea mere, roşii, miere de albine etc. şi şice şi o hipersccreţie bronşică accen 212 pag. — 4,50 iei.
bîrca a realizat în acest an brînzei 10.928 lei. alergeni interni care provin cin dife tuată, care produc o obstrucţie (astu Tratamentul bolii astmatice este judicioase analize, Rîmalov do-
41.183 lei din vînzarea linii. Din rite focare de infecţie din organism parea bronşiilor). complex şi trebuie făcut numai sub su
In total, ferma de oi a adus (amigdalite, bronşite, sinusite, t.b.c., praveghere medicală.
în acest an colectiviştilor un ve Astfei, bolnavul este cuprins de o
vînzarea mieilor a realizat pes- nit de aproape 70.000 lei. boli infectioase etc.). „sete de aer“, o senzaţie de sufocare, Dr. NICOL.AE BERI AN
regiuni necunoscute au confir muţa înăuntrul ei. Vanilia (Vanilia planifolia), Petalele florii ei sint colorate in
IN LUMEA ŞTIINŢELOR mat insă existenţa plantelor In anul 1883 americanul este o modestă plantă agăţătoa nuanţe de la alb pină la roşu.
carnivore alit înainte, cit şi du Briand a cercetat o parte a in re cu frunze suculente şi dese, Seminţele fructului sint comes
pă moartea lui Liech. sulei Mindanao din Oceanul cu flori mirositoare de culoare tibile, fiihd cunoscute sub de
Prima ştire despre plante care Pacific.. La întoarcerea sa a po albă-verzuie, a căror aromă nu numirea de ,.porumb de apă".
Florile exemplarului de ia
NATURII ininincă oameni a fost adusă vestit : ,,Copacul carnivor nu are nimic comun cu mirosul
în Europa de navigatorul englez este o legendă. Eu l-am văzut“. vaniliei. Liberec au fost la început albe,
căpitanul Arcright. In anul 1581 Briand a descris cum a fost a- Tufişurile agăţătoare ale va apoi galbene şi în sfîrşil — ro
el a declarat că pe insula Elba- facat de un copac carnivor şi niliei au nevoie de araci. Pentru şii. Anul trecut minunata plantă
a fost admirată de 50.000 de
Copaci carnivori lo în ajunul sărbătorii, el a por pac. La puţin timp după aceas nor din Oceanul Pacific a vă cum a fost salvat de însoţito aceasta, pe plantaţii se sădesc oameni.
nit împreună cu toţi membrii ta mi s-a oprit răsuflarea din zut o plantă ciudată şi îngro rul său in momentul cînd o ferigi arborescente, trandafir
Există plante carnivore, care tribului la locul sacrificiului. cauza spectacolului îngrozitor zitoare a cărei floare este aţii creangă a copacului s-a atins chinezesc, iar uneori arbori de O perdea forestieră
se hrănesc în general cu in „Am mers o noapte întreagă, la care asistam : staminele flo de mare înoît poate înghiţi un de el. Sub copac se aflau mul cafea. Agăţîndu-se de trunchiu
secte. Unele din ele sint în stare scria Liech. In zori. de zi am rii au început să se întindă pînă om. Această floare are culori te oase. rile şi crengile arborilor, tulpi- de protecţie
„să înghită" şi o pasăre rnai ajuns într-o poiană unde am vă la fată, i-au înconjurai gitul, foarle vii şi un miros atrăgă note de vanilie se ridică la o
mică. Există mulţi copaci ce zut un copac, întîlnit pentru mîinile şi picioarele. Apoi au tor. Dacă un om se apleacă a- Pairia vaniliei înălţime de 3—4 metri. Pole într-un d e şe rt din China
„mînîncă" oameni. prima oară în viaţa mea. Copa început să se mişte şi frunzele supra acestei flori, el se îmba nizarea florilor se efectuează pe
cul are o înălţime de circa doi ţepoase. Staminele au ridicai tă de mirosul ei şi pierzându-şi Orăşelul Anta laba din Ma cale artificială. Deobicei, aproa De-a lungul secţiunii de sud
In anul 1878, botanistul ger metri, iar coaja lui seamănă cu fata in sus şi au aşezai-o pe cunoştinţa cade pe floare, care dagascar, situat pe ţărmul Co pe întreaga populaţie locală îşi a liniei ferate Baotou—Lanci-
man Karl LierJi a publicat o coaja de banan. In vîrful co una din frunze care s-a deschis vroduce nişte sucuri ce dizolvă ceanului Indian, este îmbibat cu dă concursul la executarea a- jou, care se construieşte în pro
ştire senzaţională în care po pacului se afla o floare uriaşă scoţînd la iveală două fînduri rapid corpul victimei. aroma fină şi delicată a vani cestor lucrări, care necesită un vincia Gansu, se lucrează în
vestea că a asitat la un spec cu un diametru de 1,5 metri. de spini foarte lungi şi ascuţiţi. liei. Acest miros se simte pre mare volum de muncă. prezent la plantarea unei per
tacol îngrozitor în partea de Din partea superioară a copa Spinii au străpuns corpul fetei In anul 1913 s-a întors din- tutindeni — pe străzi, în case, dele forestiere de protecţie în
sud-est a insulei Madagascar. cului atîrna în jos, pînă aproa din care a început să curgă sîn- tr-o junglă din Nicaragua cu la depozite de mărfuri şi la de De la fiecare plantă se culeg regiunea deşertului. Prima se
El văzuse cum un copac, necu pe de pămînt opt frunze lungi ge. După aceea au început să noscutul vînător şi explorator barcadere. Pînă şi autocamioa cîteva livre (1 livră este egală rie de puieţi şi arbuşti reris-
noscut pînă atunci savanţilor de 2—3 metri, pe care cresc se mişte şi celelalte frunze. american, John Dustan. El a nele care circulă pe străzile ora cu 0,45 kg) de capsule alungi tenţi la secetă au şi fost plan
europeni, a înghiţit o femeie mulţi spini lungi şi ţepoşi. Treptat ele au sfişiat întregul povestit cum odată auzi urle şului, emană mai degrabă un te oare sint apoi prelucrate. taţi şi au prins rădăcini. Toa
vie. lată cîteva pasaje din re trup al fetei. Staminele duceau tul jalnic al cîinelui său. Se miros de vanilie decît de ben Prelucrarea constă în uscări şi te perdelele forestiere plantate
latarea făcută de e l : Indigenii au făcut foc în ju bucăţi din trupul fetei spre floa repezi în direcţia de unde venea zină. aerări succesive, la soare şi în pînă acum in China pentru a
rul acestui copac misterios, iar rea, care le înghiţea. urletul şi văzu o scenă îngro cuptoare. După aceasta, ele în preveni furtunile de nisip au
„In timpul vizitei la regina apoi au dansat toată diminea zitoare : spinii ţepoşi ai unui Antata ha — „capitala vani cep să emită acel miros plăcut, fost aşezate la marginea deser
indigenilor, Ranavalo, am aflat ţa şi au chefuit. Numai o fată Acest ospăţ îngrozitor a du copac, prinseseră câinele şi îl liei“ — este cea mai mare ex bine cunoscut de toţi amatorii turilor. Aceasta este prima per
că unele triburi sălbatice indi Împodobită cu flori şi bijuterii rat circa o jumătate de oră, cină ridicau în sus. Vinătorul a să portatoare de vanilie din întrea de prăjituri şi ciocolată. dea forestieră oare se plantea
gene închină jertfe omeneşti u- stătea de o parte... an dispărut şi ultimele rămăşiţe rit în ajutorul cîinelui, a tăiat ga lume. In jurul oraşului, pe ză de-a curmezişul unui deşert.
nor zeităţi ale lor. M-am în ale trupului felci. După ce jert spinii şi a eliberat clinele. Pe o distanţă de zeci de kilometri „Victoria Regia"
dreptat spre regiunea locuită de Deodată s-a făcut linişte. Şe fa a dispărut, indigenii au în corpul cîinelui au rămas multe de-a lungul ooastei de nord-est O secţiune a căii ferate Bao
aceste triburi. După o călăto ful tribului s-a apropiat d? fa ceput să strige de bucirie şi răni asemănătoare celor făcute a Madagascarului, se întind u- într-o grădină botanică tou—Lancijou se construieşte
rie îndelungată prin ititigle şi tă şi i-a arătat copacul. Fata să joace în jurul copacului. Apoi de lipitori. riaşe plantaţii ele vanilie. Une prin deşertul Tengri, unde nisi
pustiuri, am ajuns cu însoţito plingea, se închina în faţa şe au dat foc copacului care a ars le plantaţii conţin 30.000— din R. Cehoslovacă purile mişcătoare primejduiesc
rul meu înlr-un sat unde locuia fului de trib şi-l ruga să nu o in întregime“. Existenţa acestui copac a fost 35.000 plante de vanilie. construirea unui terasament
tribul Mikoclo. Religia acestui sacrifice. Insă soldaţii lui au confirmată şi de exploratorul Amatorii de flori din nordul stabil. Noua perdea forestieră
trib cere ca oamenii să se în împins-o cu suliţele spre copac. Relatarea lui Liech a stirnit brazilian Mariano Da Silva, In afară de aceasta, un mare Cehoslovaciei au avut zilele tre
chine sfintului copac în care, Deodată, fata scoase un ţipăt şi o adevărată senzaţie. Nimeni care l-a văzut în jungla de la număr de plante de vanilie sint cute un spectacol grandios : La va fi plantată paralel cu aceas
după credinţa lor. trăieşte un s-a îndreptat singură spre co n-a confirmat cele relatate de frontiera dintre Brazilia şi Gu cultivate tn mici gospodării — gradina botanică din Liberec a
demon. In fiecare an în aceeaşi pac. Se urcă piuă la floarea el şi cum unii din exploratorii yana. Intr-o zi el a auzit ţi cîteva zeci de plante în fiecare înflorit pentru a doua oară tă secţiune de cale ferată, pe o
zi, indigenii jertfesc acestui de din vîrful copacului, hău cîteva pătul unei maimuţe, care a fost gospodărie. .,Victoria Regia". Această plan
mon Cile o fată, iar după aceas înghiţituri dintr-un lichid şi co Madagascarului au declarat că prinsă de spinii ţepoşi ai plantei tă acvatică a regiunilor tropi distanţă de 40 kilometri şi pe
tă ceremonie îngrozitoare, dau borî din nou pe pămint. unde niciodată nu au auzit de copa carnivore. înainte ca Silva să Madagascarul nu este însă cale are frunzele rotunde, plu
foc copacului". din cauza băuturii şi-a pierdut cul care „înghite" oameni, Liech intervină, o mare frunză cu unicul furnizor de vanilie. Va titoare, de un diametru de a- o adîncime de doi kilometri de
cunoştinţa Era rezemata de co ţepi s-a deschis şi a prins mai nilia se cultivă de asemenea în proximativ 2 m, care suportă cu
Deoarece Liech a ajuns aco s-a sinucis. Ceylon, lava, America Centra uşurinţă greutatea unui copil. fiecare parte a căii ferate, cu
lă şi America de Sud.
Numeroşi exploratori ai unor scopul de a fixa nisipurile miş
cătoare.
