Page 85 - 1957-08

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I
Anul IX. Nr. 841 I Joi 29 august 1957
Dupa marea sărbătoare
In primele zile după marea săr­
bătoare — 23 August — minerii
Văii Jiului, care obţinuseră succese
edificatoare In întrecere, nu s-au
culcat pe laurii victoriei, ci au por­
nit hotărlţi să scoală la lumină noi
şi noi cantităţi de cărbune.
Performanţa minei
Vulcan
Isprava făcută în abataj de
minerii din brigada condusă de
Gheorghe Dianoiu de la sectorul
II, în prima zi după sărbătoa­
re, a determinat conducerea mi­
nei să declare această brigadă
fruntaşă pe mină. Fără îndoia-
lă că veţi fi interesaţi să ştifi
în ce constă această ispravă ?
Iată : Din abatajul brigăzii, în
ziua de 26 august, minerii au
scos la suprafaţă nu mai puţin
de 9 vagoane de cărbune peste
sarcinile de plan.
Cei de la pregătire
Sectorul IV ¦al minei Vulcan, obţinut cel de-al II-Iea rezultat
după cum se ştie, are un mare pe m ină: 58 tone peste plan.
V e ş t i din r a io n ul Brad treierişul în regiunea noastră pînă la începerea campaniei de asupra conducerilor administra­
(De la subredacfia noastră voluntară)
M obilă peste plan
¦Muncitorii dela secţia tîmplărle a
cooperativei meşteşugăreşti „Crişan" din 143 la sută, în Ioc de 120 la sută
Brad, au avut ca sarcină de plan pe
luna august să realizeze 50 garnituri
de dormitoare tip Sibiu. Datorită a-
vîntului pe care l-a luat întrecerea so­ tăt iar preţul, de cost al tonei kilo­
cialistă în cinstea lui 23 August, în
această secţie s-au confecţionat pînă
acum şi garniturile prevăzute pentru
luna septembrie: adică 100 de bucăţi.
De asemenea, s-au mai realizat tot
peste plan şi 2 camere combinate.
Aici s-au evidenţiat în mod deose­
bit muncitorii Constantin Lupu şi S.
Pisăur .iar de la grupa comenzi, echi­
pa condusă de Octavian Pop, care de
la 1 august şi pînă în prezent a rea­
lizat în plus 100 m.p. binale (iereşti
şi uşi), v X ,
S -a u ţinut de cuvînt
Zilele trecute, colectivul de muncă
de !a secţia iransporturi „Rahova“
din Brad a raportat ou mindrie că
şi-a îndeplinit şi chiar depăşit înainte o seară literară, iar la staţia de ra-
de vreme angajamentele luate, în ur­
ma chemării Ia întrecere lansată de
către Autobaza transporturi a C.C.V.J.
Astfel, planul la tone/kilometri a fost
Fotoreportaj de la complexul G F. R. Teiuş-Coşlariu
'1 -4 s : > x • f »
Fmsipaleleproblemealeproducţiei -
centrulatenţiei camisiei economiceregionale
Prin lărgirea 'atribuţiunilor Deşi acest studiu este în our-s,
numai din cîteva !analize, a reie­
conducerilor întreprinderilor, în PETRE DUMITRESCU şit că, în oadrul întreprinderi­
secretar al Comitetului regiona! lor, sînt mari deficienţe în gos­
baza prevederilor Rezoluţiei ple­ podărirea şi folosirea materiilor
de partid Hunedoara prime şi materialelor, din care
narei C.C. !al P.M.R. din de­ cauza unele din !acestea sînt su­
Analizele şi studiile efectuate puse degradării, aşa cum se gă­
cembrie 1956, s-a ajuns la o in întreprinderi au scos în evi­ sesc în multe locuri şi la Com­
denţă existenţa unor mari rezer­ binatul siderurgic Hunedoara
îmbunătăţire a activităţii econo­ ve interne, care, folosite, contri­ faţă de oare, unele organizaţii
buie în mare măsură la creşte­ de partid şi conduceri adminis­
mice de producţie, oare, în ma­ rea volumului producţiei, a pro­ trative ale sectoarelor, nu luptă
ductivităţii muncii şi reducerea cu toată exigenţa, nu crează o
4 pagini 20 bani joritatea unităţilor, cunoaşte un cheltuielilor de producţie. opinie de masă în ce priveşte
ritm mai înalt faţă de perioa­ combaterea atitudinii, lipsită de
Din studiul efectuat la Com­ grijă, faţă de gospodărirea! .uti­
dele precedente. binatul siderurgic Hunedoara, lizarea şi conservarea materiilor
uzina „Victoria“ Că lan, Uzine­ prime şi materialelor De ase­
U N STRUNGAR VREDNIC Conducerile întreprinderilor le Metalurgice Gugir, privind menea, nu cu destulă pătrunde­
— îndrumate permanent de or­ posibilităţile de reducere a chel­ re se analizează şi se folosesc
ganizaţiile de partid — îşi îm­ tuielilor de producţie prin me­ materiile prime proprii oare să
canizarea unor procese, îmbu­ înlocuiască pe cele din import.
bunătăţesc necontenit metodele nătăţirea consumurilor specifi­
ce, reducerea rebuturilor şi de­ In urma măsurilor stabilite,
volum de pregătire in cărbuni. Strungarul Iosif de muncă, îşi întăresc legăturile clasatelor, diminuarea cheltuie­ au fost obţinute importante re­
E firesc, dar, ca aici întrecerea Poganschi de la cu masele de oameni ai muncii, lilor cu energia, precum şi prin zultate cu privire la rentabilita­
să se desfăşoare in primul rind „Victoria" din Că- organizează la un ..nivel mai utilizarea mai judicioasă a fon­ tea întreprinderilor prin reduce­
între brigăzile care lucrează la lan, deşi itnăr, a înalt consfătuirile de producţie, dului de salarii şi ia celorlalte rea unor consumuri specifice de
pregătire. Cîştigătoare în prima ajuns cunoscut în consfătuiri, care au devenit mai cheltuieli de regie s-iau stabilit materiale, energie etc. Dar a-
zi după sărbătoare, a ieşit bri­ întreaga uzină, da- combative şi mai active în ce măsuri concrete, oare vor aduce oeastia nu înseamnă că s-a făcut
gada lui Emil Bordea, care a lorită succeselor priveşte aplicarea propunerilor economii în acest an de aproape totul. Este necesar să se efec­
înaintat mai mult cu 2 m. I. de­ pe care le obţine şi a iniţiativelor valoroase în 14 milioane lei, indieîndu-se în tueze în continuare asemenea a-
cit prevedea sarcina de plan, in muncă. Nu mai scopul perfecţionării procesului acelaşi timp, mijloacele şi pozi­ nalize şi să se extindă şi asupra
ceea ce trebuie să recunoaştem departe, in cinstea de producţie, prin utilizarea mai ţiile unde se vor efectua aceste cheltuielilor secţiilor,- întreprin­
că e un rezultat foarte bun. zilei de 23 August, judicioasă a suprafeţelor de pro­ economii. derilor pentru a fi ajutate să-şi
el, deşi îşi luase ducţie şi a volumelor utile, a sporească beneficiile.
La cea mai mare mină angajamentul să-şi maşinilor unelte şi agregatelor, Important este faptul că mem­
depăşească norma prin reducerea unor posturi ne­ brii comisiei economice, oare iau Ţinînd seama că cheltuielile
La cea mal mare mină — Lu- cu 45 la sută, şi-a productive, organizarea şi apro­ studiat aceste probleme au gă­ pentru salarii reprezintă o pon­
peni — au apărut cifre noi pe depăşit-o cu 55 la vizionarea în condiţiuni mai sit cele mai bune soluţii oare să dere mare în preţui! de cost ai
grafice, după prima zi de mun­ sută, bune a locurilor de muncă etc. aducă economii sigure şi uşor produselor este necesar să se
că. Să ne oprim mai întîi la gra­ Toate acestea se oglindesc în de realizat. In acelaşi timp li întreprindă analizarea temeini­
ficul sectorului I B al minei. In IN FOTOGRA­ productivitatea muncii care m ar­ s-a, recomandat colectivelor de că asupra felului cum sînt nor­
dreptul brigăzii de frontalişti, FIE : tînărul Iosif chează o creştere în dinamică, conducere ale întreprinderilor mate procesele de muncă, să se
condusă de cunoscutul miner Ion Poganschi în faţa şi în cheltueiile de producţie ca­ să continue depistarea resurse­ îmbunătăţească structura de
Cosma, normatorul sectorului a strungului său. re ise reduc continuu pentru fie­ lor interne, insistându-se îndeo­ oonducere a secţiilor şi întreprin­
scris cu cifre m a ri: 60 tone pes­ care produs. sebi !asupra studierii şi pe mai derilor şi să se ia măsuri co­
te plan într-o singură zi. Cea departe a proceselor tehnologi­
mai bună performanţă pe întrea­ /»— ¦ La această creştere impetuoa­ ce, prin a căror îmbunătăţire respunzătoare privind simplifi­
ga exploatare. să a producţiei, o contribuţie pot fi realizate importante eco­ carea formula riaticii.
însemnată au adus-o organiza­ nomii.
Să ne continuăm drumul. Ia- Creşterea productivi lăţii
Comisia economică a scos în muncii şi reducerea
tă-ne ia sectorul III. Aici, cei ţiile de partid oare conduc cu evidenţă necesitatea uşurării preţului de cost
din brigada lui Miron Gabra au mai multă competenţă activita­ controlului asupra realizării e- al cărbunelui
T i«ei@ H ş& «i t r a t a i © g r ă b i ţ i tea politică şi economică a în- conomiilor stabilite prin eviden­ în Valea Jiului
ţierea separată în conturile con­
tabile de către conducerile în­ Activitatea colectivelor sec­
Cu toate că timpul a fost fa- se impune, cu aiit mai mult, cu trep rinderi lor, exerc itîndiu-şi treprinderilor ia acestor econo­ torului exploatări miniere a
mii ; aceiaşi lucru şi pentru fost axată în această perioadă
vorabil în ultima vreme, totuşi, cit. ne mai despart puţine zile multilateral dreptul de control cheltuieli, în post calcul, privind pe organizarea aplicării în viaţă
îmbunătăţirile tehnologice şi a hotărârii biroului comitetului
mecianizari 1e indi oate. regional de partid cu privire la
continuă să se desfăşoare in­ toamnă. Pe lingă treieriş, oa­ tive, îndrumând şi sprijinind ac­ creşterea productivităţii muncii
tr-un ritm nesatisfăcător. menii muncii din agricuitwă tivitatea organizaţiilor de masă Colectivul sectorului siderur­ şi reducerea preţului de cost al
gic—metalurgie—chimie a or­ •cărbunelui.
Din situaţia comunicată Sec­ mai au de executat o mulţime în mobilizarea tuturor forţelor ganizat analizarea, în combina­
ţiei agricole regionale, la data de lucrări c a : arături de vară, din întreprinderi pentru reali­ tul siderurgic >a posibilităţilor Colectivele sectoarelor au aju­
de creştere a productivităţii tat conducerile telmico-adminis-
realizat în proporţie de 128 la sută, de 27 august, reiese că pînă la tra.nsportul bălegarului, pregă­ zarea sarcinilor de producţie. muncii şi reducerea' preţul ui de tnative în organizarea de/colec­
faţă de 105 cit fusese angajamentul, această dată s-a realizat abia tirea seminţelor etc., lucrări prin cost, iar în unităţile metalurgi­ tive din muncitori; tehnicieni şi
iar la tone marfă transportată, cu 49,34 la sută din planul de tre- care se pun bazele recoltei din Organizarea comisiilor eco­ ce o reanatizare --a proceselor ingineri pe fieoare exploata re
ieriş. Faţă de posibilităţile exis­ anul viitor. De aceea, în aceste tehnologice, în oare scop ajută şi, împreună ou acestea, au stu­
cît era angajamentul. Coeficientul de tente, s-a realizat mult prea pu­ zile, se cere din partea tuturor nomice ale comitetelor regiona­ conducerile întreprinderilor să diat posibilităţile creşterii pro­
utilizare a parcului auto, a fost de­ ţin. Acest lucru dovedeşte că colectiviştilor, întovărăşitilor şi le de partid, în urma indicaţiilor ia măsuri de sporire a produc­ ducţiei, a productivităţii muncii
păşit în această perioadă cu 13 la su- majoritatea batozelor treieră ţăranilor muncitori să-şi orga­ C.C. ial P.M.R., constituie un ţiei pe aceleaşi suprafeţe, să sta­ şi reducerii preţului de cost.
sub capacitatea lor de lucru. nizeze cît mai bine munca. In preţios ajutor pentru organele bilească greutatea specifică a
metrice, a fost redus cu 3,77 la sută. Motivul principal este acela că această perioadă sînt de execu­ şi organizaţiile de partid în. oon- prooeselor de muncă efectuate Analizele efectuate au contri­
se pierde mult timp cu mutarea tat multe lucrări care nu su­ duoerea concretă a economiei. manual şi să determine posibi­ buit considerabil la elaborarea
Muncitorii de aici au terminat peste garniturilor de treier dintr-un feră întîrzieri. Aceste comisii sînt chemate să lităţile concrete de mecanizare, planurilor de măsuri tiebnico-ar-
toc în altul, iar din cauza dese­ studieze şi să îmbunătăţească de introducere !a tehnicii noi, ganizatorice la nivelul sectoa­
plan lucrările de reparaţie capitală lor defecţiuni ce se ivesc la SITUAŢIA TREIERIŞULUI organizarea întregului sistem de de perfecţionare ia utilajelor etc. relor, oare, centralizate pe ex­
la două maşini. multe batoze, se pierd ore pre­ PE RAIOANE LA DATA DE producţie pe baza tehnicii noi cu arătarea cheltuielilor ce tre- ploatări şi pe întregul combinat
ţioase de lucru. şi tehnologiei înaintate, să spri­ buiese făoute, a timpului oît du- carbonifer, au constituit un pu­
C reşte num ărul c itito rilo r 27 AUGUST 1957: jine organizaţiile de partid şi rează introducerea lor şi !a eoo- ternic mijloc de mobilizare a
Avem suficiente posibilităţi colectivele de conducere ale în- nomiilor ce se pot- realiza. tuturor forţelor în realizarea
Im biblioteca silească din comuna pentru urgentarea treierişului, SEBEŞ = 57,% treprind-eritor “în ' îmbunătăţirea saroinilpr prevăzute.
Băiţa, un număr de 376 cetăţeni au chiar şi în raioanele Brad, Ha­ continuă a activităţii practice a Totodată, s-au luat în studiu
citit In ultimul timp peste 3.100 de ţeg şi Hunedoara, care sînt co­ ILIA - 56,41% producţiei. pierderile neproductive provoca­ Pentru reducerea cheltuieli lor
volume de literatură beletristică, şti­ daşe la treieriş. Este necesar te de diverse cauze organizato­ de producţie s-au făcut propu­
inţă şl tehnică ele. Pentru a răsplndi însă ca organele şi organiza- ALBA = 55,28% Comisia economică a comi­ rice, oare au ca efect neutiliza- neri preţioase printre oare şi ra­
cU mai larg cartea în riadul cetăţe­ (iile de partid, sfaturile popu­ tetului regional de partid este rea întregii oapaoităţi a agre­ ţionalizarea consumurilor de e-
nilor, biblioteca centrală din comuna lare şi organele agricole să se GRAŞTIE = 50,55% formată din cadre capabile şi gatelor, maşinilor şi utilajelor, ner.gie printr-o justă folosire !a
Bălţa a organizat In satele Ormindea, ocupe mai îndeaproape de buna ou experienţă în muncă, din rân­ efeotuîndu-se calcule care să utilajelor şi maşinilor aşa cum
Vălişoara şi Hărţăgani, un număr de organizare a treierişului, incit HUNEDOARA 46,09% dul celor mai înaintaţi munci­ demonstreze ce producţie supli­ este la exploatarea minieră Pe­
3 biblioteci volante. Tot aici s-a or­ batozele să înceapă lucrul dimi­ tori, tehnicieni şi ingineri din mentară se poate obţine prin e- tri la, la oare se prevede o scă­
ganizat, In cinstea zilei de 23 August, neaţa devreme şi să treiere pi- HAŢEG = 37,36% toate ramurile economice, ceea liminarea acestor pierderi şi cît dere a cheltuielilor ou 0,25 lei/
nă seara tîrziu. ce înlesneşte cunoaşterea pro­ reprezintă această producţie fa­ tonă, iar Ia Lupeni, cu 0,83 Iei/
dioficare s-au prezentat 5 recenzii a- BRAD 26,86% fundă a probiejnelor economice ţă de planul anual al întreprin­ tonă la Uri câni etc.
supra diferitelor cărţi, Luarea unor măsuri corespun­ din regiune, iar în ansamblu, să derii.
zătoare, care să ducă la termi­ determine cooperarea întreprin- (Continuare in pag. 3-a)
C. TUDORAN şi I. PIRVA narea grabnică a treierişului, derilor între ele, să generalizeze
metodele bune de conducere, să
ajute la descoperirea şi folosi­
rea tuturor rezervelor interne în
scopul creşterii producţiei, pro­
ductivităţii muncii şi reducerii
preţului ide cost al produselor,
să manifeste o grijă permanen­
tă pentru îmbunătăţirea calităţii
produselor.
Prin mobilizarea
rezervelor interne —
însemnate economii
în siderurgie
şi metalurgie In cadrul decadei prieteniei sovieto-romîne
Recent, comisia economică a In K azah stan s-a deschis săptăm îna
Comitetului regional de partid
Hunedoara, !a ţinut prima sa film u lu i romínese
consfătuire, efectuând bilanţul
primelor rezultate după o lună Duminică după amiază s-a deschis turii, studenţi din capitala Kazahsta-
de activitate. săptămîna filmului romînesc organizată nului. A participat de asemenea o
în cadrul decadei prieteniei sovieto- delegaţie de scriitori din Nepal, care
Trenul este gala format şi poate pleca — spun tovarăşii din partida de romîne în Kazahstan. vizitează în prezent Kazahstanul. Scrii­
manevră, condusă de loan Joldoş, din staţia Coşlariu. (clişeul 1). In cadrul săptămînii filmului romî­ torul M. Davidoglu a prezentat un re­
ferat despre înflorirea culturii romî­
Ca să reziste la trepidaţiile trenurilor, podurile de oţel trebuie asam­ nesc, pe ecranele din Alma Al^ vor neşti în anii de democraţie populară,
blate bine, nu glumă. Nu-i aşa, tovarăşe Florea ? De fapt, zîmbetul d-tale rula producţiile „Nepoţii gornistului", iar F.rnest Gali, redactorul şef al re­
este destul de semnificativ. Cei din sectorul tabliere al complexului te re­ „Directorul nostru", „Mitrea Cocor“, vistei „Korunk“ din Cluj, a vorbit
comandă drept unul dintre cei mai buni montori (clişeul 2). „Nufărul roşu“, „Afacerea Prolar". despre dezvoltarea culturii minorităţi­
lor naţionale din R.P.R. A urmat un
Fotoreporterul i-a surprins pe cei doi scriitori de vagoane E. Cerghedean ¦Ar concert de muzică romînească, rusă şi
şi V. Cimpoieş, în momentul cînd au terminat de înregistrat două noi ga«v In seara zilei de 26 august, la Tea­ cazahji, la care şi-au dat concursul ac­
trul de Operă şi Balet „Abri", a avut tori ai colectivelor artistice fruntaşe
nituri care au plecat din staţia Coşla riu. (clişeul 3). loc o seară închinată liieraturii şi ar­ din capitala Kazahstannlui.
_ Liber pe linia III-3, — a semnalizat acarul V. Oancea, mecanicului tei romîneşti. In sală se aflau scrii­
tori, artişti, lucrători pe tărîmul cul­
care a introdus trenul de tnarfă pe linia indicată din staţia Coşlariu. Ne­
importantă în aparenţă, meseria de acar are totuşi un rol de seama la
calea ferată (clişeul 4). C i l sare şi piper 9 ©©
Mecanicul M. Igna, de la Depoul CFR Teiuş, a desfăcut regulatorul şi
trenul s-a urnit cu putere din loc. Fochistul său priveşte din uşa marchizei
gara care, treptat, treptat, rămînc în urmă (clişeul 5).
Expozijie ... ori re c la m ă ?
Pietre, nisip, bălării, deasupra imensei gră- au contribuit din . plin
crengi uscate, rădăcini mezi de gunoaie, se în­ Sfătui popular oraş De­
de copaci, hîrtii, burii- tind şiruri de volbură, va şi Sanepidul oraş. Vij
icni, brusturi, fel de (el p e un ţeren, parca a- zitatorii se . pot docu­
‘Í-¦'¦¦•*&>• V*’- • de gunoaie aruncate. Pes- n,ime a]eSi Ungă şcoala menta zilnic la laţa lo-
te un gard de sîrmă, ca- de construcţii şi în spa- culuţ. Chiar şi tovarăşii
yy.-fx<76.yy>'<- ^ re nu a mai rezistat |e|e imobilului din stra-
greutăţii ,se întind în da Moio(ov nr. 1, din- 4e la sfatul pópular o-
jos bucăţi de cîrpe care colo de gardul care îrn- raş şi de la Sanepid,
acoperă molozui şi gu- prejmuieşle parcul eu pot trece pe acolo să-şi
admire... „opera“, care,
noiul ce s-a depozitai sera de flori, se aîlă a- pe lingă faptul că pre­
zintă un focar de infec­
într-o nouă grămadă ceastă... originală, expc- ţie, strică şi aspectul o-
+-9-o %t t i• - « - o s i : 9 • t t < t i lingă gardul părăsit. Pe ziţie. La deschiderea ci raşului.