Page 86 - 1957-08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ______________________________________ Nr 841

Festivalul unional a! filmului In cinstea NOUTĂŢI TEHNICE Noi produse
celes -a -a aniversări a Revoluţiei din Octombrie
a maşinii de tipul vechi este de 65 km).
în ajunul celei de-a 40-a a- suportat cu curaj blocada Le- ) Automatizarea farmaceutice
niversari a Marii Revoluţii So- ningradului, „Verstele de ioc“ ( în minele carbonifere Noul autocamion este adaptat pen­
ciaiisie din Octombrie in toate povestind despre unul din epi- > tru a circula în diferite condiţii de Colectivul Institutului de cer­
centrele republicane şi oraşele soadele Suptei eroice a poporu- (n primele şapte luni ale acestui an, climă, ceea ce, avînd în vedere vas­ cetări chimico - farmacologice
mari vor rula filme artistice a- lui în sudul Rusiei în anii răz- întreprinderile industriei cărbunelui din lui teritoriu al U.R.S.S., aré o im­ din Harkov a elaborat un nou
preciate de spectatori, cum sini boiului civil, „Pe Donul liniş- U.R.S.S. au fost înzestrate cu peste portanţă esenţială. Pentru exploatare preparat pentru tratamentul bo-
filniele „Lenin în Octombrie“, tit“ după romanul cu acelaş 4.000 de maşini şi mecanisme, apa­ in regiunile sudice, maşina se utilează ] iii hipertensive. Preparatul de­
„Lenin în 1918“, „Omul cu ar- nume a Iui M. Solohov, „Năs- rate de comandă automată şi coman­ cu un sistem de răcire cu difuzoare şi numit „rezerpină“ este un al-
ma", „Tinereţea lui Maxim“ şi cuţi în furtună“ după romanul dă de la distanţă, adică cu aproape ventilatoare avînd 6 palete, iar pentru caioid extras din arbuşti de
multe altele consacrate Marii lui N. Ostrovski, „Scînteia par- 50 la sută mai mult utilaj decîl in a circula în regiunile nordice — cu specia rauwolfia — plantă ca­
Revoluţli Socialiste din Octom- tizanilor“ despre lupta tinerilor perioada corespunzătoare a anului tre­ un dispozitiv de încălzire special în re creşte mai cu seamă în In­
brie, războiului civil şi constru- patrioţi sovietici împotriva tru- cut. După proiectele Institutului „Ghi- vederea demarării. dia.
irii socialismului în ll.R.S.S. pelor hitleriste în timpul Mare- prougleautomaiizaţia“, peste 18.000 de
combine miniere, haveze, transportoare, Producţia autocamioanelor „Zil-164" Prepararea rezerpinei s-a
Pe ecrane vor apare noi fii- lui Război pentru Apărarea conveiere, trolii, maşini de extracţie este pusă la punct in timpul funcţio­ dovedit a fi deosebit de com­
me — „Familia Ulianov“, „Su- Patriei. şi pompe de evacuare a apelor au nării uzinei, fără a se opri conveie-

rul. După cum se ştie, la uzinele Ford,

rorile“ după romanul lui A. Vor rula de asemenea jur- fost dotate cu aparate automate. In cînd se pregăteşte producţia unei noi plicată din cauza fantului că
Tolstoi „Calvarul“, „Comunis- nale cinematografice şi filme 50 de mine din Donbas, Kuzbas şi mărci de automobil, de obicei se o- ea este conţinută în proporţie
tul“ despre constructorii cen- documentare consacrate istoriei (* Karaganda se foiosesc aşa zisele relee preşte conveierul pentru un anumit de numai 0,1—0,15 la sută în
tralei electrice de la Şatura, Marii Revoluţii din Octombrie, de viteză pentru dirijarea transportoa­ timp spre a fi reînnoit parcul de rădăcinile de rauwolfia. Lucră­
„Simfonia Leningradului“ des- victoriilor istorice ale poporului relor cu bandă. Aceasta a permis să maşini-unelte. rile colectivului au fost încu­
pre oamenii sovietici care au sovietic. fie eliberaţi pentru a fi folosiţi la alte

Folosirea atomilor marcaţi munci pesie 6.000 mecanici de motor • • C- »-O»->-C* *-0* i f l . •<•-»-©>» nunate de succes, realizîndu-se
şi muncitori auxiliari. Datorită auto­ un preparat eficace pentru com­
matizării, productivitatea muncii mine­ Industria sovietică foloseşte cete baterea hipertensiunii.
mai noi realizări ale ştiinţei şi tehni­
rilor a crescut cu peste 20 la sută cii. Iată in fotografia noastră un au­
tomat anticorosiu şi de îm­
faţă de cincinalul precedent.

Izotopii radioactivi ai caldu­ Cu ajutorul !atomilor marcaţi, Noile autocamioane pachetare a rulmenţilor cr O Industria farmaceutică sovie­
lui, sulfului şi carbonului şi-a:i oamenii de ştiinţa iau stabilit de bile folosit in atelierele au tică a reuşit să pună la punct
găsit o largă !aplicare în labo­ asemenea că în prima jumătate „Z il-1 6 4 " tomate ale uzinelor de spe fabricarea unui preparat medi­
ratorul de fiziologie şi biochi­ a verii, cînd rădăcinile puieţi- ciaiiiatc.
mie a plantelor lemnoase al lor de arbori nu s-.au dezvol­ Uzina de automobile „Lihaciov" din cina! denumit Ecmonovocilin,
Institutului ucrainean de cerce­ tat încă suficient, încorporarea Moscova trece la fabricarea noii mărci
tări pentru !silvicultură şi ame­ de autocamion „Zii-164" in locul ve­ C. «O- • 0« -t* .-e. .-o. .-a. O . . * . • O» • • - - care este o combinaţie de sare
lioraţii agrosilvice. parţială de îngrăşăminte fosfa­ chiului „ZiI-150“. Noul autocamion va
fi prevăzut cu un motor de 97 Cp (în novocainica şi penicilină cu
Intensitatea absorbirii fosfo­ ţice îmbunătăţeşte condiţiile lor loc de 90). Cu încărcătura completă
rului de către plantele lemnoa­ ei va puica să dezvolle o viteză dc Cel mai mare laborator hidrologic antibioticul ecmolina. Acest pre­
se tinere depinde intr-o măsură de nutriţie, măreşte rezistenţa pînă la 75 km pe oră (viteza maximă di î i parat prezintă avantajul că
însemnată de specia plantei şi u in poate fi administrat odată la
de condiţiile-de nutriţie. Astfel, plantelor la secetă şi diferite 24 de ore, spre deosebire de
arţarul foios, carpenul, arţarul penicilina obişnuită care tre­
!argintiu, lemnul cîinesc !absorb boli criptogamice.
fosforul mai energic, decît nu­
ira ® na In micul orăşel Valdal, situat nale. greutatea lui se reparti­ lie. Pentru control, aceste indi­ buie să fie injectată de mai
în nord-vestul Uniunii Sovieti­ zează pe flotoare care plutesc caţii vor fi comparate cu indi­ multe ori pe zi. De asemenea
m p rea jm a ce. pe platoul Valdal, acolo unde intr-o cisternă subterană de a- caţiile ătorva evaporatoare de s-a pus la punct fabricarea bi-
izvorăşte Volga, funcţionează pă. Cele mai mici variaţii în construcţie americană, care au cilinei, un nou preparat cu pe­
cul comun, alunul şi euoomia, La !atelierul nr. 3 al Institu­ teabr şi şoseaua Leningrad. Este cel mai mare laborator hidrolo­ greutatea monolitului (de exem­ fost aduse nu de mult aici nicilină care îşi poate păstra e-
iar dozele mari de îngrăşămin­ tului pentru planul general .al un loc neted şi ridicat, încon­ gic din lume. plu din cauza căderii unor pre­ fectul curativ timp de o săptă-
te azoioase au o influenţă ne­ Moscovei s-ia terminat întocmi­ jurat de masive verzi, pitoreşti. cipitaţii sau din cauza evapo­ Colectivul lucrătorilor ştiinţi­ mînă. Acest preparat este fo­
gativă asupra absorţiei fosforu­ rea schemei de sistematizare şi Aici, în fiecare an, in timpul rării), sînt înregistrate de apa­ fici ai laboratorului foloseşte în losit mai ales în scopuri profi­
lui. Astfel se explică de ce pu- de executare a construcţiilor în In afară de oasele de locuit verii, clin diferite colţuri ale U- rate. Indicaţiile aparatelor per­ experienţele lui ultimele ' cuce­ lactice.
ieţii de esenţe lemnoase, cres­ oraşul Kriukovo. S-a hotârît ca şi de clădirile social-ouRurale niunii Sovietice şi din alte ţări mit să se cunoască mecanismul riri ale ştiinţei şi tehnicii Pen­
cuţi în condiţiile nutriţiei abun­ acest oraş să fie înfiinţat la 38 se prevede să se construiască vin numeroşi oameni de ştiinţă, mişcării umidităţii in pămint. tru a determina scurgerea apei In laboratoarele experimenta­
dente cu azot suferă iarna mai km de capltgla.Ţarii Sovietice, hidrologi — observatori şi stu­ precum şi procesul evaporării ei. şi umiditatea din soi. aici se fo­ le sovietice au fost descoperite
mult de frig. deci, pujeţii cres­ in !regiunea actualei aşezări aici întreprinderi ale industriei denţi. ceea ce la dnclul său permite losesc pe scară largă aparate şi se află în curs de verificare
cuţi în condiţii obişnuite de nu­ uşoare şi locale, precum şi fa­ să se tragă concluzii cu privire cu izotopi, radioactivi. S-a ter­ cîteva noi preparate antibioti­
triţie. Kriukovo. Pentru construirea lui brici de prefabricate. Laboratorul hidrologic, cjjn la circuitul apei. ce care şi-au dovedii eficacita­
Valdai studiază circuitul apei in minat construirea unei instalaţii, tea faţă de unele boli grave,
este rezervat un teritoriu de 750 La Kriukovo se vor construi natură, circuit care nu încetea­ Oamenii de ştiinţă străini a- speciale, care pe un teritoriu a- cazuri de viroze, precum şi în
case cu trei etaje din blocuri ză nici o clipă pe întreaga su­ cordă o deosebită atenţie lucră­ vind o rază de 50—60 kilome­ tratamentul tumorilor maligne.
hectare, între calea ferată Ok- mari şi case din panouri, fără prafaţă a globului pămîntesc. rilor laboratorului în domeniul tri, va înregistra prin metoda
schelet prevăzute cu tot confor­ Aceste cercetări sînt necesare studierii procesului transpiraţiei, relevmentelor radiogoniometrice
tul — încălzire centrală, !apă pentru calcularea instalaţiilor adică al evaporării umidităţii precipitaţiile atmosferice (ploi
caldă şi apă rece, gaze. Aproxi­ hidrotehnice, pentru elaborarea din plante. Pe Ungă laborator, şi zăpezi), deierminînd precis
mativ 15 la sută din fondul de programului de punere în va­ in uriaşe căzi de oţel, cresc co­ cantitatea acestora.
locuinţe va fi format din case loare a păminturilor înfelenite, paci mari — brazi, pini, mes­
pentru silvicultură, pentru so­
avînd un etaj sau numai parter. luţionarea diferitelor probleme teceni. Ca şi evaporatorut de Oraşe noi 1rs bazinul Doneţului
de biologie. sol, aceste căzi servesc pentru
Construirea oraşului Kriuko­ studiile de hidrostatică. Apara­
Dalele laboratorului hidrolo­ tele înregistrează neîntrerupt
vo va începe în anii viitori. Se gic din Valdai au şi adus im­ variaţiile în greutate ale copa­ Pe teritoriul bazinului Doneţ existau Există in Donbas oraşe in dezvolta­
portante servicii cu ocazia con­ cilor. Intre altele, la laborator in 1916 cinci oraşe. In prezent numă­ rea cărora se oglindeşte destinul în­
prevede să se amenajeze în a- struirii centralelor electrice de rul lor s-a ridicat la 56. tregului ţinut. Unui din aceste oraşe
cest oraş un parc de cultură şi pe Volga, Karna. N ipru; ele au s-a dovedit in mod experimental este Gorlovka. Minerii din Gorlovka
odihnă, diferite instalaţii spor­ fost folosite şi peniru punerea că plantele încetează total tran­ Fiecare nou oraş constituie un cen­ extrag in prezent in numai trei zile
în valoare a păminturilor înţe- spiraţia umidităţii in timpul tru al industriei cărbunelui, metalu­ combustibil mai mult decît extrăgeau
tive, să se construiască cinema­ lenite din răsăritul Uniunii So­ nopţii. lui, construcţiei de maşini, un nou intr-o tună întreagă înainte de revo­
tografe, cluburi, şcoli de 10 ani, vietice centru industrial. In 1940 aşezarea luţie. Mica uzină din fosta Gorlovkă
Laboratorul dispune de ase­ Druşkovka din Doneţ a fost transfor­ se ocupa numai dc repararea maşini­
instituţii medicale, grădiniţe de Laboratorul dispune dc un e- menea de un evaporator de apă mată in oraş. Uzina constructoare de lor. In anii primului cincinal, in locul
copii şi creşe, magazine, canti­ vaporator de sol, unic în felul etalon, care are forma unui ba­ maşini miniere din Druşkovka produce micilor ateliere s-au ridicai uzinele Ki-
ne. Oraşul Kriukovo va fi legat său : o bucată monolită de pă- zin de o construcţie specială. 50 la suiă din numărul iotal al loco­ rov care produc haveze, combine car­
de Moscova prin trenuri electri­ inint, cu acoperămînt vegetai, Indicaţiile acestuia intră în pro­ motivelor electrice, două treimi din bonifere şi vcn'ilaloare ríe mine etc.
care cintăreşte 40 de tone. Cu gramul Anului Geofizic interna­ numărul Iotal al vagoneţilor necesari
ce, autobuse şi alte mijloace de ajutorul unei construcţii origi- ţional, care a început la 1 iu- transportului subteran in minele de In Donbas se dezvoltă încă un cen­
cărbuni ale Uniunii Sovietice, precum tru industrial — Selidovka. In căuta­
transport.

La Expoziţia industrială Uniona lă pe anul 1956 a fost expus lin ma­ In zona suburbană a Mosco­
ior cu aripi pentru ucisele fluviale Şi maritime. II puteţi eedea şi dumnea­ vei se prevede !să se creeze câ­
voastră in fotografia de mai sus. teva asemenea oraşe.

şi alte utilaje. rea de noi bogăţii, geologii au desco­

PATRUZECI D E ANI de A.FILIPOV ga), Krasno-Uralsk, Sungait (Azer­ Recent oraşul Kramalorsk a împlinit perit in regiunea acestui sat însemna­
baidjan), Mednogorsk (regiunea Ci- 20 de ani de ia înfiinţarea sa. In tre­ te rezerve de cărbune cocsificabil. A-
kalov), Kohtla-larve (Estonia), igar- cui era o mică aşezare, care s-a trans­ cum populaţia de bază din Selidovkd.
format în oraş după construirea uzi­ este constituită din constructorii celor
ka (pe Enisei), Novaia Kahovka (U- nei constructoare de maşini grele mai mari mine din Donbas. Fiecare
din acestea va da 6.000 ione de căr­
ţia absolută a formelor socialiste ale 88,2 la sută din comerţul cu amănun­ craina), Bratsk (pe Angara) etc. A- ouo-Kramatorsk. Peste doi ani mi­ bune în 24 de ore. S-au conturai deja
nerii clin Citeakooo vor sărbători 25 noile cvartale de locuinţe, cu cluburi,
A tr e ia ţa r ă d in lu m e în c e economiei : sectorul socialist reprezin­ tul. In acest din urmă domeniu 11,8 ceste oraşe numără zeci de mii de lo­ dc ani de Ia înfiinţarea oraşului lor. şcoli, spitale, grădiniţe de copii. Acum
In 1929, cînd a început construirea cinci luni Selidovka a devenit oraş.
tă 100 la sută din producţia indus­ la sută în total revine tranzacţiilor cuitori. centratei electrice raionale de la Zuie-
trială globală, 99,89 la sută din pro­ vo — cca mai mare centrată electrică Donbasul produce in prezent aproa­
p r iv e şte n u m ă ru l lo cu ito rilo r ducţia agricolă globală (socotindu-se comerciale încheiate de colhuouzuri, ude din bazinul Doneţului — această re­ pe o treime din cărbunele extras în U-
in aceasta şi gospodăriile personale giune nu era deloc populată. In 193P, niunea Sovietică, aproximativ a cincea
Uniunea Republicilor Sovietice So­ Pe atunci populaţia orăşenească a colhoznici şi de ţăranii cu gospodarii V e n i t u l n a ţ i o n a l parte din fonia şi oţel, o mare canti­
cialiste se întinde pe ieriloriui Euro­ Rusiei reprezenta !7,6 la sută în individuale. Sectorul socialIist repore- r centrul populai care a luai fiinţă in tate de laminate, precum şi maşini
pei răsăritene şi al Asiei de nord de timp ce astăzi ea depăşeşte 43 ia pentru cele mai diferite ramuri ale
ia Baltica pînă în insulele Kurile, de sulă din întreaga populaţie a ţării. zintă 99,99 la sulă din venitul naţio­ Trebuie subliniat că în U.R.S.S. jurul centralei electrice raionale a de­ economiei naţionale
ia capul Keliuskin piuă in munţii Pa-
mirului, cuprinzînd o suprafaţă de Uniunea Sovietică este un model de pe lingă casele colhoznicilor) şi nal. nu există clase exploatatoare. De a- venii ‘oraş.
22.400.900 kmp. de stat multinaţional. Ea este locuită
de zeci de naţiuni, grupuri naţionale ceea Irei sferturi din venitul naţional
In prezent Ţara Sovietică numără şi popoare. Populaţia ţării se compune
200.20Ü.00Ü locuitori. Prin populaţia din 60 la sută ruşi, 20 la sută ucrai­ Oraşe noi af ţării serveşte pentru a satisface
sa Uniunea Sovietică ocupă al trei­ neni şi 20 la sută bieloruşi, uzbeci, nevoile personale ale oamenilor
lea loc în iunie, după China şi india. kazahi, gruzini, armeni, azerbaid- Marele număr de oraşe uou construite nomiei naţionale a ţării se exprimă muncii. In anii puterii sovietice ve­
Ea întrece cu aproape 50 la sută .Ma­ jani, tadjici, kirgliizi, lurkmeni, litua­ in ţară este un factor evident al dez­ prin suma de 679.000.000.00ii de ruble. nitul naţional a sporit de peste 19
rea Britanie, Franţa şi italia, luate nieni, letoni, estonieni, moldoveni şi voltării rapide a economiei şi cultu­ ori. Avînd în vedere creşterea popu­
la un loc. alte popoare. rii sovietice. Acest fapt are o impor­ in prezent toate oraşele distruse laţiei ţării şî calculat pe cap de lo­
tanţă capitală pentru o ţară atît de de război au fost ridicate din ce­ cuitor venitul naţional a sporit de
In 1913, în ajunul primului război U.R.S.S. esfe alcătuită din 15 repu­ vastă ca Uniunea Sovietică. nuşă. 13 ori, producţia industrială (pe cap
mondial, populaţia teritoriului pe care blici unionale, 18 republici autonome, de locuitor) de 21 de ori,) din care
se află astăzi U.R.S.S. se ridica la 10 regiuni autonome, 127 ţinuturi şi In această privinţă este cazul să In timpul ţarismului în Rusia e- de 47 de ori producţia mijloacelor de
159.200.000 de locuitori. regiuni şi 10 districte naţionale. se amintească condiţiunile în care au xistau abia 700 de o ;e, dinire care producţie şF de .8,2 producţia bunu-¦
fosf realizate aceste progrese. Din numai trei aveau o populaţie mai rilor de consum).
S tru ctu ra so c ia la cei 41) de ani ai istoriei Ţării Sovie­ mare de 500.000 locuitori şi 28 de
tice au fost cel puţin 10 ani de răz­ oraşe cu o populaţie cuprinsă între Iii 1956 salariul real al muncito­
Este interesant de comparat com­ prezentau 16,3 la sută din populaţie. boaie împotriva duşmanului interii şi 100.000 şi 150.000 de locuitori. rilor şi funcţionarilor a crescut cu
împotriva intervenţiei străine. Aproa­ 82 la suiă faţă de 1940. In aceeaşi
pe tot atijia ani au fost necesari pen­ Astăzi în Uniunea Sovietică sînt perioadă salariul real ai muncitorilor
tru a reface tot ce a fost distrus şi 1.569 de oraşe. 22 dintre ele au o
ruinat de aceste războaie. Perioada populaţie de peste 500.000 şi 113 o din industrie a crescut cu 95 la sută.
populaţie intre 100.000 şi 500.000 de
locuitori.

poziţia de clasă a populaţiei înainte in prezent muncitorii şi funcţiona­ de construcţie propriu zisă nu cu­ Un număr de 6i8 oraşe şi i.175 de Datorită măsurilor luate în ultimii

de Revoluţia din Octombrie .şi in pre­ rii reprezintă 58,3 la sulă, ţărănimea prinde mai mult de 20-25 de ani. aşezări de lip urban au fost construite ani pentru a asigura un avînt pu­
zent. colhoznică şi meşteşugarii grupaţi în Numai in timpul Marelui Război in cursul ultimilor 30 de ani. Au apă­ ternic al agriculturii, veniiuriie ţă­
cooperative, 41,2 la sută, ţăranii cu rut oraşe noi cum este Karaganda (Ka- ranilor provenite din gospodăria —
In 1913 muncitorii şi funcţionarii gospodării individuale şi meşteşuga­ pentru Apărarea Patriei 1.710 oraşe zahstan), Magnilogorsk (Ural), Kom- proprietate obştească şi din gospodă­
(cu familiile lor) reprezentau 17 ia rii lucrind pe cont propriu numai şi aşezări muncitoreşti, precum şi pes­ somolsk pe Amur, Staiinogorsk (re­
suia din populaţia Rusiei ; ţăranii te 70.000 de sate din Uniunea Sovie­

(fără chiaburi) şi meşteşugarii repre­ 0,5 la sulă. U.R.S.S. nu are alte pă­ tică au f<si distruse sau incendiale giunea Moscova) Angarsk (Siberia ria ior personală au sporit în nu­

zentau 66,7 la sulă, marii proprietari turi sociale. în întregime sau în parte, 31.850 de de est) Norilsk (peninsula Taimîr), merar şi în natură, intre 1950 şi

funciari marca şi mica burghezie oră­ Aceste schimbări in structura so­ întreprinderi industriale au fost dis­ Magadan (Orientul îndepărtai), Bal- 1956 aceste venituri s-au mărit cu Uzina de construcţii de combine „Petrovsk" din Cherson (R.S.S. Ucrai­
şenească, comercianţii şi chiaburii re­ cială au ca bază economică domina- truse. In total pagubele pricinuite eco- haş (Kazahstan) Jiguievsk (pe Vol­ 68 la sulă pe cap de colhoznic. neană), produce combine de recoltare a porumbului.

'W'v Vwv*,-''W In foto: Combina de- recoltat porumb ieşind de pe baiula rulantă.
m