Page 89 - 1957-08

\'

PR0LEŢAR1 DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAt
PE U N D R U M LU M IN O Sr ^ a

Ieşeam din Cerbia. Un băietei oii Lugoj, cînd Aurelia a venit, din păr- ţătură. învăţătoarea I-a luat să-l îngri­
jească. A obţinut dela sfatul popular
ochii ageri, jucăuşi, fugea spre sat. (de Aradului, în sat. Sînt 23 de ani de 300 de lei pentru întreţinerea lui. L-a
dus ia medic, i-a îngrijit zilnic şi l-a
L-am oprit şi l-am întrebat: “Cum te aţUncj: Şţef Aurelia nu, mai e azi le- făcut sănătos. Zi de zi s-a străduit
pentru ca micuţul Emil să ajungă din
cheamă?“ I ' r i : tiţa ¦puţin înaltă, ¦cu părul tuns băie- urmă pe ceilalţi copii. Datorită . muncii
migăloase, perseverente a învăţătoarei,
. Timid, cu un zîmbet dulce în colţul jeşte, cu ochii vioi, dar timidă la gin- Emil nu numai că i-a ajuns pe cei­
lalţi, dar i-a şi întrecut, devenind cel
gurii, nevinovat, mi-a răspuns: M^reş' dlil că trebuia să înveţe copiii unui-sat mai bun elev din şcoală.
de munte, mărunt, mai mic de 80 de
Emil . familii; Părul a început să poarte am­ Ştef,Aurelia se preocupă şi de edu­
prenta argintie a timpului, scurs şi a caţia practică, gospodărească a elevilor.
— Şi unde mergi tu? . ' muncii, dar ochii îi sîn t'la fel de vioi, Fetele învaţă, să. gătească, să-şi gospo-
mai vioi, plini de energie. In sat a în-
— La mam... îngînă el şi se corectă tîmpinat multe greutăţi. Sătenii, în ma­
joritate analfabeţi, nu-şi lăsau copiii la
repede, tresărind... la tovarăşa învăţă­ şcoală. Lecţiile le ţinea într-o casă ve­

IAnul IX. Nr. 842 toare Aurelia Ştef.

Vineri 30 august 1957 4 pagini 20 bani ik
...Abia terminase şcoala normală din

ÎNAINTEA vremii PRINTRE F R U N T A Ş II STAŢIEI TEIU Ş che, întunecată, friguroasă. Ii era greu dărească viitorul lor cămin. Băieţii al­
şi n-avea nici un ajutor, dar avea în­ toiesc pomi şi trandafiri în grădina
H La data de 27 a lunii, furnaliştii şi turnătorii uzinei „Victo- După prim irea diplom ei de onoare spun adesea comuniştii (tind ci­ credere că visurile ei de la “Normală“, şcolii. La absolvirea celor 4 clase, fie­
= ria" Călan şi-au îndeplinit planul lunar. In ziua de 28, conti- neva aduce vorba despre tine­ se vor realiza cîndva. Aceasta s-a în- care băiat primeşte cîte un pom altoit
g nuînd cu aceeaşi însufleţire întrecerea socialistă, furnaliştii au dat Primirea diplomei decadă a lunii au- Zi şi noapte au ret. tîmplat numai după instaurarea regi­ de el, pe care-1 sădeşte în grădina ca­
!g nu mai puţin decît 287 tone fontă peste planul lunii august. In de onoare pe ţară gust, cei trei indici, drum liber prin sta- mului democrat-popular. sei lui, ca o vie amintire a anilor de
jf mod deosebit, s-au evidenţiat echipele conduse de tov. Iosif Bîr- pentru siguranţa cir- după care se conduc ţia Teiuş zeci de tre- Nu-s mulţi la număr utemiş- şcoală.
g lea şi Iosif Ştefănescu de la furnalul I, şi Ioan Moraru de la culaţiei, i-a însufleţit ceferiştii în activita- nuri. E un continuu tii, dar felul în care ei îşi rea­ Ştef Aurelia s-a căsătorit în sat. Are
g furnalul II. şi mai mult în mun- tea lor, au fost înde- dute-vino. Ceferiştii lizează sarcinile de plan ii în­ şi doi fii: Sorin şi Georgeta. De multe Dar pe iîngă munca la şcoală, Ştef
H Turnătorii au repurtat şl ei succese însemnate în ziua de ca lor pe ceferiştii pliniţi. La tranzit cu stau ta datorie. Prin- dreptăţeşte pe comunişti să-i în­ ori îi vine să plîngă cînd îşi aduce Aurelia îndeplineşte şi alie sarcini. Este
H 28, realizînd, în această zi, 4 la sută din planul lunii septembrie, staţiei Teiuş. De la manevră de ta 6 cit tre fruntaşii staţiei drăgească. Cei mai harnici au aminte cît de greu i-a fost ei să ur­ directoarea căminului cultural „7 No­
g S-au dat cu 58,1 Ia sută mai multe piese mecanice, cu 73,6 la acari şi pină la şe- era sarcina de plan, se numără Ioan Ge- fost cei din brigada condusă de meze ,1a şcoală. Cîte sacrificii pentru iembrie“. Mîna ei se cunoaşte şi aici.
H sută mai multe cazane pentru încălzire centrală, cu 82,3 Ia fut de gară, toţi mun- ei au realizat un in- can, Ioan Pilţ, Ioan părinţi L Copiii ei însă, primesc bursă. Cele două echipe de teatru, formaţia de
g sută mai multe vase emailate şi cu 15 Ia sută mai multe cochile, cesc pentru a păstra dice de 3,79, la în- Cisteian, Ioan Găl- Ion Beldean de la reparaţie lo­ Sorin a terminat şcoala medie minieră dansuri, conduse de ea, se bucură de
ceea ce au cucerit, carcare-descărcare fa- geanu şi aiţiL Foto- de la Brad şi vrea să urmeze Institu­ aprecierea întregului raion.
5H poduri şi plăci pentru oţelării. Dintre turnători, s-au evidenţiat Cîteva din rezultate- tă de 18 au obţinut ... , * , comotive, care şi-au depăşit pla­ tul de mine, Georgeta, acum în clasa
*ov. Vasile Tîrziu şl Alfred Stemppel. X-a la Deva, e sigură că peste puţin O muncă intensă a dus Ştef Aure­
nul cu 67 la sută. Nici cei de
lia pentru lămurirea oamenilor de a în­
la reparaţii cu ridicarea de pe
fiinţa o întovărăşire. Rezultatul a fost

Colectivul m inei Aninoasa, le obţinute ne vor- un indice de h g l . ţ * f V osii nu s-au dat bătuţi in faţa timp va urma Facultatea de matema­ minunat, însă tovarăşa Ştef tot e ne­
prim ul pe bazin tovarăşilor lor. Utemiştii din tică şi fizică. mulţumită : mai sînt trei familii care
besc despre strădu- iar la tranzit fără a ‘¦oc cinste, pe brigada lui Dumitru Joju au nu s-au înscris în întovărăşire. „Dar
obţinut o depăşire de 70 la sută învăţătoarea e fericită astăzi. Toţi se vor înscrie şi aceştia" — spune
inţa lor. manevră faţă de 1,70 panoul de onoare al a planului. copiii din sat vor să înveţe. S-a con­ dînsa.
struit o şcoală nouă. Visul ei de a a-
Astfel, în a doua au realizat 1,15. staţiei. Munca nu o oboseşte. Concediul şi
l-a făcut tot în sat. Şi, cum e deprinsă
Dacă pe luna iulie colectivul ritmică cu materiale şi vago- La depoul de locomotive ca să nu stea locului o clipă, a mai
minei Aninoasa n-a avut rezul­ nete goale, precum şi întrece­ dat ajutor la arie, a adus şi a împărţit
tate. prea strălucite, cu totul alt­ rea în cinstea zilei de 23 Au­ încă de la intrarea, în depoul cît a fost angajamentul. Meca- ( vea o sală de clasă mare, luminoasă, zilnic cărţi de la bibliotecă şi a îngri­
fel stau lucrurile pe luna au­ gust, au fost factorii determi­ de locomotive Teiuş te întîm- jit de punctul sanitar.
gust. In 27 de zile, minerii de nanţi în succesele colectivului. pină o inscripţie. O citeşti, şi ~] încălzită, un muzeu al şcolii, un spă­
la această întreprindere au scos Brigăzile conduse de M. Tuea- titlul ei îţi trezeşte curiozitatea In sat e iubită, e stimată, oamenii
din adînouri circa 2.600 tone de ciuc, recent decorat cu Ordinul să afli mai multe despre oame­ lător s-a înfăptuit. E fericită pentru că o simt aproape. Bătrînii satului o nu­
cărbune peste plan, situîndu-se Muncii clasa Il-a, cele conduse nii de aici şi faptele lor. Este . n n l ] datorită şi muncii sale, încă din 1953 mesc „Aurelia noastră“. Pentru munca
astfel în fruntea întrecerii, pe de A. Gristea, Francisc Bodo şi vorba despre inscripţia „Unitate nicii şi fochiştii au făcut şi o
bazinul Văii Jiului. Ghenasim Prata, au fost în frun­ fruntaşă pe ţară“.
tea luptei pentru mai mult căr­ iŢESATOAREA 1economie de combustibil de
Buna organizare a lucrului bune. Prima dată am aflat despre
în abataje, aprovizionarea mai rezultatele pe oare le-au Obţinut D E C O V O A R E20,8 tone. In ultima vreme s-au f i v i -—\
redus oonsidenabil defecţiunile j
la locomotive cu 33,34 la sută, ^ toţi locuitorii satului ştiu să scrie şi să

O încăpere nu prea spaţioasă, im- -. citească. A fost o muncă grea, dar
iiaaTr liaatotnoanjuajluml ecmiiuediu ppee ttrreennuu- - pinzită cu diferite gherghefuri şi cu i
rrin ee .mmaarnfaă so-.,an rrpe,unşciitt rrpe.aal1iiz7a.arrepaa , spu[url de ltnă1 oops®ită ®tn 1 ce,le 'mai )) frumoasă. 60 de batrini, care o viaţa

unui procent de 12,93 la sută. cdiferi{e culorL Aşa pare la prima oe. ) întreagă n-au ştiut măcar să se iscă-

Şi-au adus contribuţia la rea- Ldere secţia de covoare a cooperaţi- \ lească, mulţumesc azi Aureliei Ştef

oeferiştii în întrecerea socialis­ Uzarea acestor sarcini meoani- ^vei „Moţul" din Baia de Criş. Pă- j pentru că pot citi ziarele, pe Eminescu, ei a fost evidenţiată la raion. A fost

U N SECTO R D E FR U N TE tă cu depourile Dej şi Oradea. cii de locomotivă Eugen Mari ftrunzlnd tnsă mai mult în tainele ) pe Coşbuc, ori ce. pusă la panoul de onoare, ca învăţă­

Fără să siai de vorbă cu norma- Francisc Borta a scos 12 tone pes­ Pînă acum, producţia globală a şi Ignea Mihai,împreună CU fo- acesiel seclll> am aIlat lucrurl ?l j ştef Aurelia lucrează cu pasiune, cu toare fruntaşă.
iorii, la mina Peirila poţi deduce te plan, iar cea condusă de Panait .,, [ mai interesante. Cele 12 tinere roiau 1
întotdeauna care sini sectoarele cele Bogoş, 167 tone. fost depăşită în proporţie de chiştn lor,^ fru n ta ş u l cazangiu LCfl w>/e a[bine ^ jurul dragoste. Elevii îi sînt ca ş. copii In toate acţiunile ei, a fost ajutată
mai bune. Există aici un graţie
foarte interesant, cu nişte becuri e- — Şi o să cîştigaţi întrecerea ? 9,60 la sută, faţă de 5 la sută Pompei Hîrlea şi alţii. rilor. Mîinile lor îndeminatice înnă- j Pe toţi îi ocroteşte cu pceeaşi dragoste de organizaţia de partid, a cărei mem­
lectrice. Orientindu-mă după acest — Nu se ştie pină la urmă, dar
grafic, am ajuns in biroul sectorului deocamdată avem un avans de cir­ C î t e ceva şi despre u fe m iş fi [ deau de zor în urzeală firele de lină I părintească. bră activă este. Cu ajutorul partidului,
I, sector fruntaş pe exploatare. ca 130 tone faţă de sectorul II, al harnica învăţătoare Ştef Aurelia a rea­
doilea pe mină în întrecere. pe care apoi le îndesau cu un bă- Micuţul orfan, Mareş Emil, şi-a găsii lizat atîtea lucruri mari şi frumoase în
— Stăm bine — spuse normată- satul Cerbia, lucruri la care nici nu
rul. De la începutul lunii şi pină la Colectiva trăieşte Cele două brigăzi utemiste de hărnicia tor, de întreg colecti- ţ tător. Sing5ura ' lor dorin¦ţă este de a J in tovaraşa mvaţatoare o a d.oua mama. putea visa acum 23 de ani.
28 august, colectivul sectorului nos­ şi în f lo re ş t e da covoare cît mai multe, mai fru- ']
tru a dat peste plan 1.237 tone de Iq. depoul de locomotive din Te- vul de aici. I
cărbune. Steagul roşu de sector Cu cîţiva ani în urmă, în Hă- moaşe şi de bună calitate j ,n c,a6a l' a era mereu bo,nav’ MPsea
fruntaş întărea de altfel, spusele rău aveau loc frămîntări mari, iuş au ajuns cunoscute pentru — Flăcăii noştri-s harnici l
normatorului. frămîntări ee cuprinseseră pe
toţi ţăranii muncitori din s a t Şefa secţiei m-a condus Ungă u n ] de la ?coa,ă mer2ea slab la învă‘
— Şi ce brigăzi s-au remarcat In Se foi mase pe atunci un nucleu
Mod. deosebit ? de oameni, in frunte cu com.u gherghef unde lucrau trei fete. Prin- -j
niştii, care se hotărîseră să ia­ LL tre ele am recunoscut o fată mărun-
— După cum se ştie, sectorul nos­ că o cotitură în viaţă, să a-
tru este un sector de tineret. Iată puce pe drumul agricultmii so­ ===== [ ţică de statură, cu ochi pătrunză- j IN FO R M A ŢII
de pildă, membrii brigăzii de tine­ cialiste. Acestui nucleu i s-au 1 tori, negrii ca tăciunele. O măi vă- ]
ret, condusă de Gheorghe Neagu, alăturat treptat mai multe fa­ ţ zusem In fruntea coloanei,, cu oca- ) In ziua de de 28 august a. gunarea fondului centralizat al
care lucrează intr-un abataj cu fi­ milii de ţărani muncitori ro- LL zia manifestaţiei de la 23 August. J c. Ia Comitetul regional de statului, transformarea socia-
guri din stratul 13, au reuşit să dea mîni şi maghiari şi, pînă în cele
peste plan în această perioadă 500 din urmă, frămîntările au dat msm. - Ziarul care-l avea alături pe o mă- I partW-a’ avut loc o şedinţă la listă a agriculturii, întărirea e-
tone cărbune. Brigada condusă de naştere gospodăriei colective
„Viaţă nouă“. suţâ, l-a trădat numele. Pe el era care au participat secretarii cu conomico-organizatorică a gos-
REALIZĂRI ALE probleme agrare de la comite- podăriilor agricole colective,
Gurile rele nu au încetat nici care se hotărîseră să pornească ţă nouă“ din Hărău a început [ scris r Măria Achlm. Discuţiile du ^ tele raionale de partid, secreta- întovărăşirilor agricole şi zoo-
Z O O T E H N IŞ T IL O R o clipă clevetirile nici înaintea pe drumul cel nou. Dar, în ciu­
înfiinţării gospodăriei şi nici da clevetirilor, în martie 1954, să-şi' dovedească superioritatea L scos la iveală multe frămîntări ale j
DIN G.A.S. APOLDU după înfiinţarea ei. înainte de
a lua fiinţă spuneau : „orice se faţă de sectorul individual.' Co- 4 acestei tinere. '¦'}
Muncitorii zootehnişti, de la poate întîmpla, numai gospodă­
gospodăria agricolă de stat din rie colectivă în Hărău nu va fi colectiva a fost înfiinţată. După ¦ lectiviştilor le-au venit în spri- ^ In primul rînd viaţa ei zbuciu- rii organizaţiilor de partid din tehnice, precum şi măsurile
Apoldu, au obţinut în acest an niciodată“. Aceste cuvinte le înfiinţarea ei, „prorocii“ . au jin tractoarele S.A'l.T., care i-au [ mată şi plină de griji a avui mare j S.M.T.-uri şi G.A.S.-uri şi pre- menite să ducă la grăbirea
succese însemnate în muncă. spuneau, bineînţeles, pentru a
Dind o bună îngrijire animale­ descuraja pe ţăranii muncitori schimbat placa. Acum spuneau: ajutat să lucreze mai b ne pă- [ influenţă asupra formării unui ca- 1 şedinţii sfaturilor populare ra- treierişului în regiunea noa-
lor şi aplicînd metoaele înain­ „a luat fiinţă moartă, nu se va, ionale. Cu această ocazie s-au stră şi pregătirea campaniei a-
tate de mulge re a vacilor, ei au ” lege nimic’ din ea, va pieri". mintul. Agronomii le-au dat sfa- f racter sobru. De altfel ea este co- ^ discutat probleme privind asi- gricole de toamnă.
reuşit plină la 31 iulie să rea­ Prorocirile lor s-au dovedit a fi
lizeze planul anual la produc- tot atît de lipsite de temei. In turi în legătură cu aplicarea ^pie fidelă a tatălui său, care s-a ^
¦ţia de lapte, in proporţie de ciuda greutăţilor şi a gurilor
110,9 la sută. rele, gospodăria colectivă din regulilor agrotehnice. Munca a [ stins din viaţă tn urma unei inde- ]
Hărău trăieşte şi înfloreşte pe
Planul de producţie la ouă a zi ce trece, iar viaţa colectiviş­ devenit mai spornică, mai plă- f lungaie si grele boli. j ¦ ----- -k -k -k • , ........ - -
fost realizat, de asemenea, în tilor devine tot mai îmbelşu­
proporţie de 104 la sută. gată. cută şi, totodată, mai uşoară,f. — Fui . eram o copită pe atunci — 1

Dovezi grăifoare Colectiviştii se străduiesc să ^ spune Maria — cînd lata îmi po- ] Zilele trecute a avut loc şedinţa nanciară. Din această cauză, cît şi

de superioritate aplice regulile înaintate CU SCO- vestea de hrubele întunecoase ale j Comitetului executiv al sfatului po- din altele, în unele domenii de acti-

Chiar din primul an de exis­ pul de a zmulge pămîntului re- (. minelor de altă dată şi de groză- J pular regional. In cadrul şedinţei s-a vitate, printre care învăţămint şi

colte cii'11 ce în ce mai mari. Şi ţ viile războiului. Din loaie acestea ' analizat activitatea secţiei financia- cultură, industrie locală, cotnerţ, etc.,

reuşesc să facă acest lucru. Ta­ nu pricepeam pe atunci mai nimic. re regionale privind execuţia buge- sarcinile de plan privind folosirea
belul de mai jos ne înfăţişează L Totuşi mă frâminta ceva'. De ce sa* j
(ului pe anul 1957 şi măsurile ce judicioasă a fondurilor destinate, nu

cum a evoluat producţia în gos- * fera tata? Dar cînd m-am făcut j trebuie luate pentru întărirea dis- sînt realizate în proporţie corespun-

podăria colectivă în comparaţie , mai mare am aflat toiul j ciplinei financiare. zătoare. De asemenea, a reieşit fap-

cu sectorul individual, la princi- L E suficienl gă m i o singură j Comitetul executiv a apreciat că, LjI că unele secţii ale sfatului popu-
palele culturi, de la înfiinţare şi f privire pentru a observa dibăcia cu ;
pe lingă realizările obţinute pe linie Lar regional (industrie locală, co-

tenţă, gospodăria colectivă „Via- pînă în prezent. j: care Maria şi-a însuşit meseria de financiară, există încă lipsuri se- mercială etc.) nu varsă banii la bu­

! ¦ r r ' i w w y m r . ' ' • »-• ^ ţesătoare de covoare. De un mare rtoase, lipsuri împotriva cărora tre- SeE din care cauză se produc per-
L folos i-a fost şcoala de calificare pe
1Anul Producţia medie la ha. Producţia medie la ha. buie luptat cu toată fermitatea. turbări în anumite compartimente de
în kg. la G.A.C. care a absolvit-o de curind. Cînd a
grîu porumb cartofi în sectorul individual terminat prima carpetă lucrată de Este necesar, în primul rînd, ca acGvitate.
secţia financiară din cadrul sfatului Există apoi lipsuri destul de mari
grîu porumb cartofi

1954 1.300 5.200 18.000 900 3.600 12.000 mîna ei, a avut aceleaşi emoţii ca popular regional să-şi îmbunătăţea- in ce priveşte acţiunea de încasare a
şi in momentul cînd i s-a înminat \ scă serios activitatea de îndrumare şi impozitelor; comitetele executive ale

1955 1.600 3.800 12.000 1.100 3.100 6.000 carnetul roşu de utemistă. La un , control a organelor financiare raio- sfaturilor populare raionale, orăşe-

Cu muncitorii fruntaşi în excursie 1956 1.750 4.200 8.000 1.300 3.200 4.000 moment dat discuţiile . s-au între- 1 nale şi comunale; să studie* îndea- ne?fi comunale n,uncesc nesalisfă-
1957 1.900 6.000 16.000 1.350 3.000 4.000 rupt. ^ cător în această direcţie. La rîndul
In contractul colectiv din acest an, de la Atelierele cen­
trale Gura Barza, s-a prevăzut organizarea de excursii în di­ — Ce s-a întlmplai ? ¦— întreb eu. ] FproapFe felul cum muncesc aceste or- lor, ni.ci. secţiile sfatului popu,lar re-
ferite oraşe, cu fruntaşii intre prinderii.
(Producţia de porumb la ha a fost mai mică ca în alţi ani — A... mai nimica toată — răs- 1 gane şi să le ajute la aplicarea şi gjona| nu-şi aduc contribuţia cores-
Astfel, au fost vizitate oraşele Hunedoara, Timişoara şi este calculată în ştiuleţi. Pro­
Arad. ducţia de porumb şi cartofi pe din cauza inundaţiilor. De ase- Lpunse Maria. Un fir, nu preavrea'\ respectarea întocmai a legilor în vi- punzătoare la realizarea unei aseme-

Nu de mult, un grup de 61 muncitori, tehnicieni şi ingi­ menea, producţia de cartofi la (. să mă asculte. Dar nu-i după el. Ii ¦ goare din domeniul financiar. nea sarcini.
neri de la Atelierele centrale au vizitat oraşul Bucureşti. In ca­
drul excursiei ei au vizitat uzinele „23 August", Combinatul anul 1957, atît la gospodăria hectar, a mers în descreştere fac eu sâ uieargă după cum -vreau. 1 Din analiza făcută a reieşit apoi Este necesar ca în viitorul cel mai
poligrafic „Casa Scînteii", Expoziţia industriei locale a Ca­
pitalei: Muzeul de artă al R.P.R-, Cişmigiul şi altele. colectivă cît şi la sectorul in­ di'n cauză că această cultură a L Şi Maria îl înnoadă la iuţeală, a- : faptul că, începînd de la secţia fi- apropiat munca organelor financiare

Comitetul de întreprindere de aici intenţionează să mai dividual, este stabilită pe baza fost atăoată de mană. In 'acest p.oi fir după fir, de cele mai. diferite -j nanciară regională şi pînă jos, există să se îmbunătăţească simţitor, să
organizeze asemenea excursii, care au avut un rezultat pozitiv evaluărilor făcute). an, colectiviştii au schimbat să- l culori, sînt bătute în noua carpetă j un birocratism înrădăcinat, care îm- fie ridicată la nivelul sarcinilor noa-
tn procesul de producţie. piedică în mare măsură execuţia fi- stre actuale.
Interesant este că, în gospo­ T. MARINESCU L cu motive olteneşti. ]
OSYVALD ZATOSCHIL dăria colectivă producţia de
----------------------------------- L I. PIRVA 1
(Continuare în pag. 2-a) Ş )

grîu la hectar înregistrează o 4* < ^ . . rt

creştere sistematică, în timp ce,

în sectorul individual, bate pa­ MARELE RESTAURANT DIN HUNEDOARA DE CURÎND DESCHIS
sul pe loc. In anul 1955, pro­

corespondent ducţia de porumb în gospodărie

S -a d e sc h is 12.000 volume de cârti citite
de 1.160 de cetăţeni
o e x p o z iţie
La biblioteoa centrală din fost organizate 2 cercuri de ci­
Miercuri după amiază Consiliul re­
gional A'R-L'U.S., • în colaborare ,ou Brad, cît şi Ia filialele şi co­ tit la întovărăşirile din Valea
S.R.S.C., ă deschis în localul clubului
„Cooperatorul" din Deva expoziţia: munele învecinate, se duce. o Bradului şi Mesteacăn, precum
„Folosirea energiei atomice în U.R.S.S.
în scopuri, paşnice". . muncă intensă pentru o cît mai şi 2 biblioteci de casă.
, Aici sînt expuse aproape 70. de ta ­
blouri, reprezentînd aspecte ale folo­ largă pătrundere a cărţii în rna- Printre cei mai buni 'bibliote­
sirii energiei atomice în domeniul in­ 'sete de cetăţeni. Astfel, de la car i din raionul B rad,,se numă­
dustriei, agriculturii, medicinei etc. începutul anului şi pînă în pre­ ră tovarăşa Lucaciu Stela, din
zent, la .biblioteca din •Brad au 'Baia de Criş, oare organizează
Vizitarea expoziţiei se poaie face fost citite circa 12.000 volume frumoaise manifestări de mase,
de-către peste 1.160 cititori; Au Ind-rei Constanţa' de! la biblio-
zilnici fost organizate I I recenzii, 11 ţd.ca dj;n Vaţa, oare a reuşit să

consfătuiri asupra cărţilor, 4- răşpîndească," în masa vizitato­
seri literare şi- o seară de bas­
me. rilor veniţi în staţiune în luna

In raionul Bnacl există 5 bi­ iulie, 1.008 cărţi.

blioteci filiale, 2 biblioteci de P. ION v -ii * A SPEC T DIN IN TER IO R

casă şi 5 serouri de cijit şi au corespondent