Page 9 - 1957-08
P. 9
PROLETARI & N TOATE TARILE, UNIŢ1-VA / 2n mtimpinarea // ^iiei mineriili n i / /
'0<XKK>0•O<>OCOKOKOXO>O00O0C<O><O>O<O>0''.XX><X)<X/^ . -„'. v'^OWi^WVOOOOOWOO’OOOOOOOOpOOOOOJv'OOCOOOOOOOOO-
f . >• * '
Anul tX. Nr. 821 Sîmbătă 3 august 1957 4 pagini 20 bani
Tovarăşul
Sheoryhe Apostol
s-a înapoiat In Capitală
ţp v n e c fa i eantitătile, d t q,idui jj?mant tfaaetai& Joi seara s-a înapoiat în Ca
pitală venind de la Moscova,
ia Comuna Călan avea contractată din CăJam!^PN4icS^pars şi-au mărit tovarăşul Gheorghe Apostol, A luat sfîrşit un schimb, în adînc.uri. Brigada condusă de Aron Toma, de !a mina Ghelar, a fost prinsă de
pînă la începerea campaniei agricole cantităţile de grîu contractate. p.reşedintele Consiliului Central obiedivul aparatului, în momentul cînd a ieşit din galeria principală, la lumina zilei. Alembrii brigăzii au ex
icn gs*fui de vară, cantitatea de 41.000 kg al Sindicatelor din R.P. Romî- tras în cinstea „zilei de 23 August" şi în cinstea „Zilei minerului" cu 90 tone mai mult minereu de limontă, decît
grîu. Odată cu începerea treierişului, O metodă bună folosită tn Călan nă, care a participat la cea de prevedeau sarcinile de pian.
Ga urmare !a iobrockioerii sis munca politică de mărire a fondului pentru mărirea cantităţilor de cereale a XIV-® sesiune a Comitetului
temului de contractare !a cerea central de cereale al statului, nu a contractate şi care a avut rezultate Executiv al Federaţiei Sindica V a le a J-iuiui a încheiat Suna iulie eu re a liz ă r i deosebite
lelor, cele 19 gospodării !agri încetat. Cel din conducerea sfatului imediate, a fost şi aceea a adunărilor le Mondiale.
cole colective din raionul Se popular, împreună cu organizaţia de populare, în cadrul cărora s-au înche Se apropie „Ziua minerului“, ţinute de minerii de la Vulcan sută şi respectiv 100,1 la sută.
beş, au contractat cantităţi în bază P.M.R., au format echipe de a- La sosire, pe aeroportul Bă- Printre noile brigăzi fruntaşe
semnate de cereale ou între gitatori, care s-au deplasat în satele iat şi contractele. Asemenea adunare neasa, tovarăşul Gheorghe A- In cinstea acestei sărbători Va- şi Petrila, care !au dat peste dln j,,.,.., f Z J Z F Z
prinderea Recolta. comunei, precum şi acasă la ţăranii a avut loc în ziua de 30 iulie în sa postol a fost întâmpinat de to iea M u i a încheiat luna iulie plan 2MB tf respectiv ,088 tone
muncitori, convingîndu-i să mărească tul Batiz unde, pe lîngă cele două varăşii Nicelae Ceauşescu, Ale cu o depăşire a planului de, de cărbune. Minerii de. la Uri- două conduse de Gheorghe Nea-
Printre !aceste gospodării se cantităţile de grîu contractate. vagoane de grîu contractate, s-au xandru Moghioroş, precum şi producţie d e '0,3 la s u tă .‘Cele1 câni şi Lupeni şi-au îndeplinit gu şi Vasile Berarii şi altele.
numără şi gospodăria agricolă mai adăugat încă cîteva mii de kilo de membri ai Prezidiului Con
colectivă din Apol du de Sus, Rezultatele muncii nu au întârziat grame, iar în Strei pe lîngă cele siliului Central al Sindicatelor. mai mari realizări au fost ob- planul. în proporţie de 101,1 la
care !a contractat cantitatea de să se arate. In cîteva zile s-au mai 11.000 kg, ţăranii muncitori au mai
15.000 kg grîu. Tot această gos contractat încă aproape 5.000 kg contractat Încă 3.000 kg grîu. (Agerpres) C ărbt m e peste .angajarrient
podărie a fost prima pe raion grîu, şi această cantitate este în creş
oare a şi predat statului, lia tere. S-a evidenţia! în aceasiă muncă, Un an de activitate— — Sectorul nostru va da înaintări, nu ne îndoim de tra plan, 8.170 tone de cărbune.
baza de recepţie din Miercurea, in specia!, tov. loan Tuza, secretarul 1.000 tone cărbune peste plan, ducerea angajamentului în via „Ziua minerului“, va fi în-
cantitatea de 10.000 kg grîu. Ţăranul muncitor Gheorghe Prodan sfatului popular, Dionisie Ilian, loan 2 ,0 0 0 şarje de fontă pînă ta „Ziua minerului“ — a ţă*. — !a răspuns tov. losif Co-
din Strei, pe lingă cele 250 kg grîu, spus inginerul Dumitru Plăvi- toţ directorul ruinei. tîmpinată astfel de colectivul
Odată cu predarea griului, cit contractase anterior, şi-a mărit Barbara, Gheorghe Georgescu şi Ion Brigăzile de furnalişti oare cheanu de la sectorul IV al ti sectorului IV cu fruntea sus.
colectiviştii a-u încasat suma de cantitatea cu încă 150 kg. Acelaşi Judele, care au muncit permanent, şi deservesc furnalul de 700 m.c. ...A trecui, cîtva vreme de a- Poate că atunci tov. Cotoţ, va
15.000 lei, bani cane îi vor îm- lucru l-au făcut şi Baicu Constantin, au convins ţăranii muncitori să în de La Combinatul siderurgic neretului al minei Vulcan, cu tunci. Pînă la 30 iulie, anga ciocni un pahar cu minerii din
Gheorghe Filip Bălu şi Gheorghe Ueţ cheie contracte cu mari cantităţi de Hunedoara, cel mai mare fur jamentul era depăşit cu cca. brigăzile lui Gh. Ivăşcan, Tra-
oărţi ca avans la zile*muncă. nal al ţării, au ajuns la capă ocazia unei .consfătuiri pe ex 800 de tone. De la .începuiul a- ian Iovi, .sau Emil Bordea, şi-i
cereale. tul unui !an de activitate la !a- nului şi pînă în prezent, tine va felicita împreună cu şeful
ABEL CLEMNIC cest puternic agregat. ploatare. rii mineri ai sectorului au sectorului, pentru respectarea
corespondent Intovărăşiţii treieră scos la ziuă, peste sarcinile de cuvântului dat.
In ziua împlinirii unui an de — Deşi esle cam mult, pen
Se freîera Primii din comuna Cut, raionul kg grîu, iar întovărăşitu! Ilie Raho- cind furnalul a fost dat în ex
Sebeş, care au terminat secerişul veanu de pe 0,50 ha a obţinut can ploatare, furnaliştii !au descăr tru că aveţi un volum mare de
intr-un ritm griului şi au început treierişul, sînt titatea de 985 kg grîu. cat cea de a 2.000-ia şarjă de
membrii întovărăşirii agricole „1907". Fontă.
mai rapid ECATER1NA BLAGA
Intovărăşitul Petru Benea a obţi corespondentă Ultimele 10 zile din luna
nut de pe suprafaţa de 0,30 ha 400 trecută au fost considerate de
colectivul furnalului zile de pro
La Sireisîngeorgiu treierişul a înce Să fie grăbit transportul griului ducţie mărită, perioadă care s-a Femeile la muncă voluntară
încheiat cu o depăşire de plan
put pe data de 26 iulie. Pină acum, de 374 tone fontă. Intr-una din zilele de la sfir-
şitul lunii iulie, un grup de
din cele 908 hectare semănate cu de pe cîm p! Brigăzile de furnalişti con angajate de la mina Lupeni, obligase cineva să facă. acest mai bună utilizare a. parcului
duse de Victor Pali,, Ludovic puteau fi văzute lingă puţul lucru? Nu. Se hotărîseră. ' să de vagoneţi. Peste 40 de 'vago
gria, s-an treierat numai 42. Canti Cios şi Simion Jurca, care, la „Ştefan", iucrînd la curăţirea facă muncă voluntară in cins neţi au fost. încărcaţi cu căr
1 august anul trecut, au încăr vagonetelor, ori la încărcarea tea „Zilei minerului". bunele provenit de la sectorul
tatea de gria treierată ţină în ziua talte sate, lucrează din zori pină cat prima şarjă în cel mai mo cărbunelui ce provenise de la V sud. Printre cele mai. harni
noaptea. dern furnal, s-au străduit con pregătirile sectorului V sud Le Circa 40 de vagoneţi an fost
de I august, nu este deloc satisfăcă Recoltatul păioaselor de pe cele tinuu, să mărească producţia de curăţaţi astfel d.e cărbunele ca ce la curăţat şi încărcat, s-au
643 hectare a fost termirmt in comu Păioasele celor patru întovărăşiri fontă şi să sporească producti re se depusese pe fundul aces dovedit a fi Angela Csaclany,
toare, şi aceasta, cu atît mai mult, cu na Băcia. Dar nu acelaşi lucru se din comuna Băcia, au început şi ele vitatea muncii. In acel,aşi timp, tora, fapt care va duce la o Ana Mucea şi Ana Onisie.
poate spune şl despre transportul a fi treierate. Preşedinţii acestora constructorii siderurgicii au dat
cit in comună lucrează, in acelaşi griului de pe cîmp. La data de 1 au s-au angajat ca, in citeva zile, să in exploatare turbosuflanta nr.
gust se mai afla încă necărat apro termine, pentru a pune apoi batozele 2 pentru .mărirea debitului de
timp, 5 batoze. ximativ 30 la sută din griul, de pe la dispoziţia celorlalţi ţărani munci aer insufla) în furnal şi cea de
suprafaţa secerată. După cite se paré, tori. a doua maşină de turnat Fontă
Ţinind cont de faptul că, tn comu vremea, se anunţă a fi. din nou plo pe bandă. Producţia de fontă
ioasă. Aceasta presupune ca pină în Primii care au ieşit ta treierai au dată de furnalul 5 în cursul
nă, suprafaţa de grîu care trebuie 2— 3 zile cel nulii, nici un snop să fost ţăranii muncitori Hicolae Drtj- •lunii trecute a fost cu 42 la su Echipele artistice pregătesc noi repertorii
nu mai rămînă in lan. Este o măsură man, Ludovic Şoss. Acesta din urmă tă mai mare decît în luna au
treierată este''deştul d e' m are,’ar }t care se impune, pentru a fi înlătu a şi predai cantitatea de 200 ¦kg gritt gust a anului trecut, prima lu In vederea - tradiţionalelor Orchestra via interpreta: „Sub ‘lui „Constructorul“ din Petro
rate chiar şi cele mai mici pierderi contractai. Din satul Timpa, comu nă de funcţionare a furnalului. manifestări culturale oare vor steagul partidului“, valsul şani de !asemenea &e pregătesc
indicat ca sfatul popular să încerce din recoltă. Este de datoria sfatului nistul Gheorghe Moldovan a treierat Productivitatea muncii planifi !avea loc. cu prilejul „Zilei mine- „Dragoste de ţigan“, un potpu- cu intensitate. Corul, bună
popular comunal, să ia toate măsu şi a predat primul griul contractat. cată în !acest an, a înregistrat ruiui“ şi, !a zilei de 23 August, riu naţional şi un potpuriu de oară, pe lîngă repertoriul învă
organizarea treierişului pe grupe de rile pentru ca mijloacele de trans o creştere de peste 20 la sută. majoritatea echipelor artistice estradă cu cîntece revoluţiona- ţat („Mult mă întreabă inima“,
port existente să fie întrebuinţate cî La gazeta de perete a sfatului de 'amatori de pe lingă olubu- re, iar fanfara va interpreta de Ilie Micu, „Clopote“, Cîntec
case, aşa cum din iniţiativă proprie teva zile numai în acest scop. popular comunal şi a organizaţiei de Mari eco’ omii rile din raionul Petroşani se .„Uvertura 1812“ de Ceaikov- popular rus, „Imnul partizani
bază P.M.R., alături de articolele la termocentrala pregătesc intens, străduindu-se ski, un potpuriu maghiar — lor păcii“), pînă la 23 August
au făcut ţăranii muncitori din satul Treierişul a început in comuna Bă. scrise de instructorul teritorial de să alcătuiască un repertoriu fragment din opereta „Silvia“ va învăţa încă trei cîntece noi.
cia, de aproape o săptăinînă. Pină Paroşeni bogat şi variat, în bună parte din Katman. Conducerea muzi- Tn prezent el repetă cîntecul
Grid. * la data de t august se treierase partid sau de tehnicianul agronom, legat de cele două evenimente, cală a acestui spectacol ap.ar- „In noapte lin“.
griul de pe o suprafaţă de 42 hec sînt şi articole scrise de ţărani mun Prin reducerea consumului Pdntre aceste formaţii se nij- ţine lui tuliu Horacek.
Această acţiune ar grăbi în primul tare, ceea ce ar însemna cam 65 citori, care expun felul cum au lu mără şi cele ale clubului mi ^ F R A Ţ II
rînd ritmul treierişului, ceea ce este tone (ţinind cont de media la hec specific, prin creşterea randa nier din Petrila. Noi repertorii pregătesc pen
foarte important, şi s-ar face apoi tar). Cele trei batoze care treieră in crat ei la cîmp. Este o iniţiativă mentului. net, colectivul termo tru „Ziua minerului“ şi ziua de VLĂDUŢ
însemnate economii de carburanţi, u- satele Băcia, Timpa şi Petreni, ur- care ar trebui sp preocupe şi alte sfa centralei Paroşeni a obţinut Printre altele, repertoriul a- 23 August şi formaţiile artis
zura batozelor ar fi mai mică, iar mind ca apoi să treacă şi in cele- turi populare din cuprinsul regiunii mari economii la combusti4bil cestor formaţii cuprinde dan tice de amatori al*e celorlalte Cine-l cunoaşte acum pe tînărul
tractoarele care acţionează batozele noastre. convenţional şi la alte materia suri, recitări, bucăţi muzicale sindicate miniere din Valea Constantin Vlăduţ crede că aşa a
ar putea fi puse mai repede la dis interpretate de orchestră şi fan- Jiului, printre oare cele din Pe- fost întotdeauna. Un tînăr modest,
poziţia dezmiriştitului de toamnă. le. De la începutul anului, şi fară. întregul program va fi broşam’ şi Lupeni. Formaţiile politicos, cu preocupări care-i fac
pină in prezent, economiile rea intercalat ou momente vesele, artistice de amatori ale dubii- cinste. Ga lăcătuş la oţelăria elec
fntovă, ăşiţii din Chifid, care treieră trică din G.S. Hunedoara, el îşi fa
pe arie, s-au angajat ca numai în lizate se cifrează la suma de ce serviciul conştiincios, cîştigînd
două zile să termine treierişul. pentru 1.500.000 lei. Şi la energia e- încredrea şi simpatia tovarăşilor de
a elibera astfel batoza. Intovărăşiţii muncă. In timpul libe’-, îl întîlneşti
lectrică, s-au obţinui economii. împreună cu fratele său loan, un
Pani Şeminschi şi Siinion Şeminschi, Numai pe luna iulie au. fost e- tînăr tot aşa de modest, la cinema
conomisiţi 320.131 kw ore, care tograf, la vreun club, ori acasă, în
care au treierat primii, au predat ta echivalează cu suma de 80.000 frumoasa lor cameră din O.M. De
lei. cele mai multe ori însă, Constantin
baza de recepţie griul contractat. Vlăduţ îşi petrece după amiezile
Cit priveşte planul de energie' împreună cu antrenorul de box Lun-
P E D R U M U L ' GEIr B U N electrică pe luna iulie, el a fost A! VI-lea Festival Mondial gu, care se ocupă de antrenarea lui
realizat iti dimineaţa zilei de pe ring. De fapt, antrenorul de box
Cu aspect modest la exterior, aşe lui şi din birouri, grttpindu-se intr-o Cei agili de picioare 31 iulie, la orele 6. al J ineretului şi Studenţilor Lungu, împreună cu frateâe său loan,
zat pe o străduţă mititică, clubul lu formaţie de cor. loan Vlăduţoiu, di l-au adus acolo unde este acum. Ei
crătorilor din Trustul 7 construcţii, a- rijorul corului, a instruit temeinic S-au strîns şi aceştia., şi au format MOSCOVA 1 (Agerpres). rilor şi înclinaţiilor sale, poate l-au readus din nou în rîndul tine
dăposteşte tinere, dar puternice for „artiştii" şi, la „I Mai", pestrăzile patru perechi de dansatori. Toate De la trimişii speciali Ager rilor cinstiţi şi cumpătaţi.
maţii artistice. sărbătoreşti ale Petroşaniutui, din 45 mergeau bine ta început; dansatorii, pres : participa la întâlniri între dele
de piepturi, s-a înălţat tumultos imnul credeau că vor face şi ei o formaţie gaţii diferitelor ţări, între tine •k
De-a lungul anilor s-a tot discutat de „1 Mai". la fel de trainică ca aceea a corului. Festivalul oferă zilnic delega ri de aceeaşi profesie, sau cu
despre înjghebarea acestor formaţii, Ajunseseră să dea program în depla ţilor din cele cinci continente aceleaşi preferinţe, veniţi din Să ne întoarcem cu cîţiva ani în
dar acestea nu se mai formau, şi ac Azi, cu toate că nu a trecut prea sare la Uricard. cele mai variate manifestări. toate colţurile lumii. Amatorii urmă. Tînărul Constantin Vlăduţ, a-
tivitatea culturală batea pasul pe toc. mult de cind a luat fiinţă, formaţia Fiecare tânăr, potrivit preocupă- de artă pot alege spectacole de cum patru ani, şi-a luat rămas bun
are un repertoriu bogat. In cele opt In timpul pregătirilor pentru festi dansuri şi cîntece folclorice, mu de la părinţii săi, ţărani cinstiţi,
Intr-o zi primăvăratecă de april, in programe susţinute, s-au cintat im valul raional, s-a ivit insă deodată Cabana „Voivo- acum colectivişti în comuna Dobri-
întreprindere a bătut un vintuteţ de nuri, marşuri şi prelucrări pentru cor o „hibă". A plecat instructorul. Zilele du" de la secto zică clasică, teatru de pantomi- do-Galafat, îndreptîndu-se spre Hu
înviorare şi tinereţe. Bătea ta uşă un din muzica populară romlrvsască şi rul Lonea este mă, operă şi balet. Dacă mai nedoara cu ghidul să înveţe o me
nou „1 Mai", şi zilele festivalurilor sovietică. au trecut şi formaţia de dansatori a una dintre cele adăugăm posibilitatea de a ale serie.
regional şi mondial ale tineretului e- rămas de căruţă. Im faza pe raion mai frumoase con ge între manifestările artistice
rau aproape. Valoarea interpretării a' dus corul a concursurilor festivalului, echipa de strucţii, executată a zeci de ţări, fiecare cu parti Ajuns la Hunedoara, a scris pă
din treaptă in treaptă, pină pe estra dans, nu s-a putut prezenta, in neca- pentru muncitorii cularităţile ei, înţsjegem cît este rinţilor şi fratelui său. Timp de un
Sub îndrumarea organizaţiei de dele celui de-al 11-lea Festival re forestieri din ca de greu tinerilor să se hotărască an. de zile, poştaşul batea mai în
partid, s-au adunat sindicaliştii şi u- gional al tineretului, de ta Hunedoa , C. S. drul l.F.E.T.-uiui la ce spectacol să asiste. fiecare săptămînă la poarta familiei
temiştii. S-a discutat şi s-au luat ho- ra, unde s-a bucurat de o călduroa Petroşani. Proiec Vlăduţ şi anunţa cu bucurie.
tărîri, ce au prins de acum viaţă şt (Continuare tn pag. 2-a) tul acestei minu Nu sînt neglijaţi nici amatorii
nu au mai rămas ca altădată doar să apreciere din partea participa\nţi- nate construcţii a- de sport. Joi de exemplu, în — tar v-a scris feciorul I Şă vă
vorbe de dacă şi turtii la arhivă. parţine inginerului afară de competiţiile sportive trăiască, că-i tare grijuliu ou vpi 1
lor la festival. Ludovic Hanko, din cadrul Festivalului şi cele
iub {orii de muzică iar traducerea lui din cadrul Jocurilor sportive De la un timp, scrisorile ¦veneau
in viaţă echipelor prieteneşti internaţionale, tine tot mai rar, pînă cînd părirjţii lui
Cei cărora te place muzica, s-au a- conduse de !., Co- rii . delegaţi au putut participa Vlăduţ n-au mai primit nici un rînd.
dunat de pe toate şantierele Trustu man şi Augustin la o frumoasă serbare hipică. Atunci, opreau în drum poştaşul, ţ
. Giurcan. Cabana cercetînd dacă nu cumva au .şi ei
„Lu sare şi• pi9peru IM are 70 încăperi şi Organizatorii Festivalului scrisori. De fiecare dată însă, se
va adăposti 28 fa despărţeau de acesta întristaţi. 1
„Poftă bună ! pereche de ciorapi, ges ferite pretexte. Un ase milii ale muncito s-au străduit să asigure dele
tionarul dvs. Gheorghe menea pretext, şi anume rilor forestieri, plus gaţilor din diferite ţări condi tn timp ce ei erau îngrijoraţi de
birourile sectorului. soarla .„copilului“. Constantin Vla-
Ne adresăm tovarăşu Nicoară de la magazinul „uitarea", l-a ales şi to ţii pentru a petrece cît mai plă duţ se înhăitase cu o seamă de ti
lui Vision Baloan, pre mixt. varăşul Alexandru Di- Foto: cut şi interesant în zilele Fes neri destrăbălaţi, de moravuri uşoa
şedintele cooperativei nescu, medic consult la A. RIFGELHAUPT tivalului. Tineretul sovietic şi re, cu care-şi petrecea timpul în bo
„Plugarul“ din comuna Un om Policlinica din Petro alături de el poporul marii ţări degi sau „proptind" stîlpii şi gar
Pui, care, în toate şe care „uita“ şani. gazde aduce o contribuţie uria durile. Constantin Vlăduţ devenise
dinţele, afirm ă: „Dacă E adevărat că omul şă la reuşita Festivalului. un scandalagiu, un leneş şi beţiv,
gestionarii mei vînd E obositor serviciul mai -uită unele lucruri. Printre altele, tinerii delegaţi
mărfuri cu suprapreţ, eu de gardă la spital, mai Cum se face însă că pot face' cu vapoare special a- R. BUDIN
manînc banii ăia". ales că el se execută pe doctorul Alexandru Di- menajate, călătorii pe frumosul
timp de noapte. De aceea, nescu pină acum „a ui canal Moscova-Volga. In cur (Continuare în pag. 3-a)
Poftă bună,» tovarăşe unii care sînt puşi, în si tat“ de trei ori să vină sul ' unei asemenea excursii pe
B alcan! Ai ce „mînca". canal, membrii delegaţiei ro-
Sînt numeroase monede la serviciul de gardă,
mîne s-au înitilnib. azi cu dele
le de 25 bani pe care tuaţia de a-1 face, caută dar niciodată n-a uitat gaţii, francezi. In cursul după
amiezii delegaţia romînă a pri
mit, vizita tinerilor din R. F.
Germană.
Membrii delegaţiei romîne
!au parte activă la întâlnirile
pe profesii şi seminariile stu-
le ia în plus la fiecare să se eschiveze, sub di să ridice şi salariul ? 4 »-••• 3 i i b : i s i i ) t « * »-» • e a-t- # i it * !iiim iîn m i.m i CContinuiare în pag 3-a)