Page 90 - 1957-08

M »M |
Pdg. 2
EDALIOANE
GEORGE E-
NESCU, s-a
născut la 19
august 1881 in
satul Liveni-
V'îrnav, azi Ge­
orge Enescu,
din nordul Mol­
dovei. Compozitor, dirijor de
frunte, virtuos al viorii, mare
pianist şi pedagog, Enescu a
fost poate cel mai cuprinzător
înzestrat şi cel mai multilateral
muzician contemporan.
De la „Poema romlnâ", ope­
ră de debut şi pină la „Simfo­
nia de cameră" ultima sa lu­
crare, Enescu prezintă sub as­
pecte variate legătura organică
cu viaţa şi fondul sufletesc al
poporului. Opera sa compusă
ALEXANDRU
ŞAH IA. Mort
la 26 august
acum 20 de ani,
Alexandru Sa-
hia este unul
dintre scriitorii
de frunte ai li­
teraturii noastre. S-a născut la
11 octombrie 1908 în satul Mî-
nâstirea. A cunoscut de mic su­
ferinţele şi durerea poporului.
Retras din şcoala de ofiţeri, in­
tră la liceul Sf. Sava unde ci­
teşte mult, citeşte cu pasiune,
tot ce găseşte. încă de mic,
ia contact . cu muncitorii,
stabilind, mai tîrziu, strînse le­
gături cu mişcarea muncito­
rească. Citeşte operele lui
Marx, Engels, Lenin, şi se
dedică cauzei proletariatului.
Intră în Partidul Comunist din
Romînia, participînd la aspra
luptă ilegală.
Din însărcinarea partidului
scoate revista „Bluze albastre",
unde publică materiale de o
combativitate rară, de populari­
zare a marilor realizări ale
U.R.S.S. şi traduceri din litera­
tura sovietică. „Bluze albastre"
P t •ogram de activitate lunară
la clubul U. R . îl. M. P .
In numărul de ieri al ziarului nostru, am publicat prima
parte din programul lunar de activitate al clubului U.R.U.M.P.
In numărul de azi, publicăm continuarea.
Sîmbătă 17 august — orele 19
CONCURS — GHICITOARE LITERARA
cu tema : Suflul revoluţionar oglindit
în literatura noastră
Urmat de dans nifestărilor organizate în cinstea zilei
Duminică 18 august — orele KCdim.
In colaborare cu S.R.S.C.
Conferinţa :
ANUL GEOFIZIC INTERNAŢIONAL
conferenţiază:
Prof. Univ. Gh, Petrescu (din Buc.)
Marţi 20 august — orele 18
Sala mică a clubului “Gh. Apostol,,
„SA ÎMBUNĂTĂŢIM DESERVIREA
IN COMERŢUL DE STAT“
Consfătuirea echipelor de control obş­
tesc de la U.R.U.M.P. şi C.C.V.J.
cu participarea Secţiei comerciale a
raionului Petroşani, O.C.L.—T.A.P.L. şi
Aprozar
Joi 22 august — orele 19
In sala mai'e a clubului din str.
Mihai Viteazul nr. 9
“MOMENTE DIN LUPTA PARTIDU­
LUI IN ILEGALITATE“
Vorbeşte:
Iov. Griober — de. la C.C.V.J.
Urmat de program artistic
Intr-o seară obişnuită ia Petroşani
E luni după masă. In diferite
locuri prin Petroşani, .afişele ia-
urunţiă manifestările culturat-ar
tistice oe se desfăşunaisară în o-
raş ou o zi înainte. Se părea
că azi, nu se petrece nimic pe
la cluburile muncitoreşti. Pen-
itru informare am trecut pe la
cîtevia lăcaşuri culturale. Iată
iimpresiile.
Pe o străduţă laterală din
Petroşani, iani ajuns la clubul
Trustului 7 construcţii. In faţa
clubului, un grup numeros. In­
tre ei am cunoscut atunci pe
Ştefan Muscelean, C, Simoţa,
Elena Ivan, Sanda Hrişcu şi
Irina Martin. Aşteptînd începe­
rea repetiţiei de cor, ei comen­
tau pe întîrzîaţii din cauza că­
rora nu puteau începe la timp
repetiţiile la „Noaptea-i lină”.
Dirijorul corului, Ion Vlădu-
ţoi, discuta ou responsabilul
cultural Cazimir Ciupagea, în
sata de lectură, despre noul re-
pertoriu. In sala de şah, într-o
perfectă tăcere, păstrată cu greu
de „chibiţi“, Ion Iaşan şi Ion
Becherescu purtau o luptă crun-
din sonate, cvartete, simfonii,
cele două rapsodii, „poema ro-
mînă" şi tragedia lirică, „Oe-
dip" îl înscriu printre cei mai
mari compozitori.
George Eneşcu a fost admirat
de milioane de ascultători din
toată lum ea; numele său a fost
consemnat cu cele mai mari e-
logii ae către cei mai de seamă
tişti şi critici.
Enescu a pus bazele simfonis­
mului românesc şi a trasat dru­
murile de dezvoltare a muzicii
noastre naţionale, inspirate din
viaţa şi creaţia artistică a po­
porului, din frumuseţile peisa­
jului patriei. Intrată în reperto­
riul universal, ea constituie va­
loarea cea mai ele preţ a patri­
moniului nostru muzical.
Alături de popor, atent la ne­
voile sale, Enescu l-a slujit prin
fiind suspendată, devine redac­
tor la „Tribuna muncitorească" .
în care demască exploatarea
muncitorilor şi înfierează pe ex­
ploatatori.
A publicat nuvele şi schiţe in
care arată lupta organizată a
muncitorilor împotriva capitalis­
mului ( “Uzina vie", „Revoltă
în port"), dezvăluie mizeria în
rîndurile ţărănimii („Ploaia din
iunie"), condamnă ura de rasă
(„Moartea tînărului cu termen
redus"), înfierează odiosul răz­
boi imperialist („întoarcerea ta­
tii din război", „Pe cîmpia de
şînge a Mărăşeştilor"). In 1934,
face o călătorie de 2 luni în
U.R.SS., iar la reîntoarcere
scrie „U.R.S S. azi" prin care
face cunoscută viaţa fericită a
oamenilor sovietici şi marile
realizări ale constructorilor co­
munismului.
Este membru post-mortem al
Academiei R.P.R., recunoaştere
a meritelor sale în lupta pe tă-
rîmul literaturii. Iată ce spune
despre opera s a : „scrisul meu
este contribuţia la eforturile de
eliberare a maselor muncito­
reşti. Idealul lor este şi idealul
meu".
Vineri 23 august
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE
23 AUGUST
Program artistic prezentat de forma­
ţiile artistice ale clubului, în cadrul ma­ clubului din str. Mihai Viteazul nr. 9
de 23 August
DANSURILE Marţi şi Vineri între
orele 17-19
CERCUL RADIOFONIE Marţi şi Sîm­
bătă orele 16-18
CERCUL DE ARTA PLASTICA Marţi
şi Joi orele 17-19
FANFARA Marţi şi Vineri între orele
17-19
ESTRADA Miercuri şi Vineri între orele
19-21
CERCUL DE FILATELIE Duminica
orele 11
Sîmbătă 24 august — în grădina
de vară a clubului — orele 20
„SERATA ARTISTICA
DISTRACTIVA"
In program:
Dansul insignelor, concert-ghicltoare,
concftrs pentru cele mai frumoase şi
mai originale costume, cei mai buni
dansatori etc.
Intrarea cu invitaţii
tă. La masa de tenis, Borcea
Petru şi Truţă Marius se înbre-
ceau într-o aprigă dispută,
Pe scena sălii de spectacole,
Ion Siachefarie, Vasile Nichita,
Gh. Lungulescu, D. Simionescu,
I- Moţa, Gheorghiţă Oancea şi
Alexandrina Marinaş, repetau
cu sîrg ascuţitele replici sati-
rice ale lui Gamagiale, din „O
noapte furtunoasă“, sub privirile
atente ale instructoarei Maria
Iordache—Dumitrescu, de la
Teatrul de Stat.
La ieşirea în stradă, ne-au în-
tlmpinat exploziile de rîs ale
spectatorilor la ilariantul meci
de fotbal ce se 'desfăşura pe sta­
dion între echipa Teatrului de
Stat „Valea Jiului“ şi funcţio­
narii Combinatului Carbonifer.
Ajunşi lingă clubul minier
U.R.U.M.P. — C.C.V.J., lumi­
nile şi uşile deschise ne-au în-
ourajiat să intrăm, deşi pe pro-
gramul afişat afară, nu era pre­
cizată nici o acţiune pe azi.
Nicolae Terentuş, preşedinte-
le clubului, asculta raportul di-
rijoru’.ui în sala de repetiţii a
orchestrei şi fanfanai, printre
DRUMUL SOCIAUmOLÜf
mijloacele ce le avea la înde-
m în ă : pana, vioara, bagheta.
In timpul celor două războaie,
el a rămas în mijlocul poporu­
lui, împărtăşindu-i suferinţele,
alinîndu-i durerile şi întărin-
du-i nădejdile prin muzică. Du­
pă 1944, a militat din răsputeri
pentru strîngerea legăturilor de
prietenie cu U.R.S.S. Este mem­
bru fondator al A.R.L.U.S.-ului.
La întemeierea Academiei
R.P.R. este ales printre primii
membri, recunoscîndu-se astfel
în marele artist, pe unul dintre
cei mai nobili şi mai generoşi,
fii ai poporului.
A murit la 4 mai 1955.
In vizită Ia an activist cultural
Pe Vili il cunoşteam din diferite lo­
curi, pe unde p a şii. ni s-au încruci­
şat adesea. II cunoşteam din auzite,
dar voiam să-l cunosc acasă.
...înainte cu eiţiva ani, era puţin
cunoscut in Petroşani. Azi, nu sînt
amatori coregrafi în lungul Văii Jiului
care să nu-l ştie pe Dumitru Viloaică.
E drept, unii îl cuivoşc numai pe nu­
mele scurt — Vili,
Venise in Petroşani pe la sflrşitul
lui 1952, doar... „pe două luni" de zile,
odată cu înfiinţarea cabinetului meto­
dic artistic ; dar, lunile ' s-au adunat
cu încetul, s-a căsătorit şi... n-a mai
plecat.
Peste cîţiva ani, a trecut ca profe­
sor de coregrafie la Şcoala populară
de artă şi, cam tot pe alunei, şi-a în­
ceput aclivitatea de instructor de dan­
suri pe lingă Comitetul sindical ra­
ional minier. Azi, este instructor core­
grafic al Comitetului sindical carboni­
fer din Valea Jiului şi se preocupă
şi. de formaţiile artistice din Lupeni,
Vulcan, Petrila, Lonea, Aniiwasa si
Uricanl.
De fel, e din Risipiţi şi a plecat de
mic de acasă. Cum a plecai, i-a fost
greu să-mi spună. (Nu-i place să-şi
amintească de straiele sărăcăcioase
cu care a plecat, şi-l rog să mă ierte
că, deşi mi-a cerut să trec peste acest
lucru, totuşi nu m-am ţinut de vor­
bă), La oraş, îl chemau maşinile şi o
allă viaţă, mai bună ca cea de la sat,
Duminică 25 august — Sala'„G h.
Apostol — orele 10 dim.
Conferinţa: „DESPRE SITUAŢIA
INTERNAŢIONALĂ“
Conferenţiază: Gh. Stamate — Ziarist
din Bucureşti
Marţi’ 27 august — în sala mare a
Deschiderea expoziţiei
„ŞTEFAN LUCH1AN"
Alcătuită din reproduceri după operele
pictorului
Vorbeşte: A. Novac
Joi 29 august — în sala mare a clu­
bului din str. Mihai Viteazul nr. 9
Seară literară închinată poetului
„VASILE ALECSANDRl“
Vorbeşte: Tov. Jeiles Alexandru actor
al Teatrului de Stat Petroşani
Colaborează : Gh. Căprarii, prof. Holin-
gher Maria şi A. Novac
programulT h lm elo r
pe luna august 1957
11—13 august Trenul merge spre
răsărit film sovietic colorat.
18—20 august Căsnicia doctorului
Danwitz film german.
25—27 august Odată în viaţă... film
englez.
1—3 septembrie Ora „H“ film ro-
mînesc.
Orice schimbări survenite în pro­
gram, vor fi anunţate la timp.
başi, tromboane şi viori. De la
repetiţii, azi n-au lipsit solistele
Maria Ungureanu, Margareta
Munteanu şi Maria Micu şi nici
instrumentiştii A. Potocky, I.
Călinaş, Lazăr Jugaru, N. Me-
teşan şi Lazăr Adam.
De la preşedintele clubului,
iflăm că expoziţia deschisă la
club „Minerii din Donbas“, a
fost vizitată în după-amiiaza a-
eeea de peste 30 de cetăţeni.
La cinematograful din centru,
responsabila Rozalia Vereş ne
informează că azi rulează fil­
mul „In toiul luptei“, a cărei
prezentare ia fost făcută în sală,
de avocatul Micioni din partea
S.R.S.C. Pină la ora cînd am
trecut noi pe la cinematograf,
se vînduseră peste 924 de bi­
lele.
N-am maj trecut şi pe la ce­
lelalte unităţi culuiraie, deoa­
rece eram convinşi că la Petro­
şani, deşi e zi de luni, activi­
tatea culturală nu cunoaşte
pauze, cu toate că unele acţiuni
nu sînt prevăzute în planuri!'1
d;e muncă. r.¦ ,
A C. S,
Ca fiecare an ce trece, reţeaua cinematografica se lărgeşte necontenit,
în clişeu: Noul cinematograf, cu 400 locuri, ce urmează să fie dat in
folosinţă Ia Petroşani.
unde familia lui numeroasă, o ducea
cam greu, pe puţinul pămint ce-l a-
vea. Im C.F.R. Griviţa Roşie, în 1917,
a Luat „diploma" de montor mecanic,
şi-n producţie se descurca binişor.
Neastîmpărul l-a purtat înir-o seară
prin sala de repetiţii a sindicatului
C.F.R. şi i-a plăcut munca de aici. De
alunei, seară de seară îşi folosea ener­
gia cu încăpăţinare, învăţind msş-
teşugitele figuri ale echipei de dan­
suri. De-acum începuse să fie părtaş
la ţoale victoriile echipei, care-i a-
precia talentul şi agilitatea. Cu ea
a fost în turneu şi a ajuns la Praga,
cu ocazia primului Festival Mondial al
Tineretului şi Studenţilor.
Cu ansamblul C.F.R. Giuleşii a ju­
cat pe estradele Budapestei la cel
de-al II-lea Festival Mondial al Tine­
relului şi apoi în turneu prin ţară.
In 1950, i s-a părut deodată că a.
rupt legătura cu scena; plecase mi­
litar. Dar şi aici, talentul şi dragostea făcut un salt serios.
lui de arlă l-au 'făcut să fie repede
remarcat, şi aşa a fost recrutat in an­
samblul comandamentului de grăniceri.
Lăsat la vatră, s-a întors înapoi
la C.F.R. Griviţa Roşie, de unde apoi
a fost trimis Ia Petroşani, să lucreze
în cadrul primului cabinet metodic
artistic din ţară.
Toţi cei cu care a lucrai îşi amintesc zahăr la hectar. O asemenea
de Vili cu drag. Dintre ei, Nicolae
Brinduşa şi Troian Brici (care sînt as­
tăzi în ansamblul C.C.S.), Elisabeta
Maţanga şi Ştefan Lungoci (azi la
ansamblul „N. Băicescu" din Craio-
va), ca şi Ion Enăchescu, Virgil Siă-
nescu, Mihai Calistru şi Maria Budai
(azi instrudori la diferite formaţii de
dansuri), nu-l vor uita. El i-a instruit
şi i-a pregătit.
De la un timp încoace, Vili e fră-
mîntat de un gind — vrea să-şi în­
cerce puterile — organizînd un spec­
tacol de coregrafie cu grupa de copii
şi de maturi de pe Ungă comitetul de
întreprindere din Lupeni. Cu copii
vrea să prezinte dansuri de epocă:
Plo u ă în s a lă ...
In comuna Băiţa, din raionul
Brad, există un cinematograf
sătesc, unde ţăranii muncitori
şi minerii din localitate, sau de
prin împrejurimi, vin duminica
şi în unele zile ale sâptăminii
să vizioneze diferite filme. Şi,
spectatorii ar fi mulţumiţi de
toate dacă... n-ar ploua.
Ce legătură există între plo­
aie şi cinematograf ? Ei, iacă
există, şi încă o legătură foar­
te strînsă. In zilele cînd plouă,
operatorul e nevoit să-şi acopere
aparatele cu pînză gudronată,
cu bucăţi de tablă etc., deoa­
óO OO OO OO OO OO OO OO CO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO >DOOOOOOOOOOOOOOOOOOC 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000*
N o u tă ţi te h n ic o - ş tif n ţîf ic e viantaje din cauză că este fra- 8
Aliaj tipografic
fără plumb
Saturnismul (boala profesio­
nală provocată de acţiu­
nea toxică a plumbului) conti­
nuă să fie o problemă greu de
rezolvat în igiena industrială a
atelierelor grafice, deşi prin di­
verse măsuri de igienă preven­
tivă, conţinutul în plumb din
atmosfera atelierelor grafice a
fost mult redus.
Pentru a se evita efectul dău­
nător al plumbului, s-au încer­
cat diverse aliaje fără plumb,
care să poată fi folosite cu ace­
leaşi rezultate ca şi aliajul cu
plumb.
S-a găsit un astfel de aliaj,
format din 94 ia sută zinc, 4 la
sută aluminiu, 2 la sută mag­
neziu, cu o temperatură de fu­
ziune de 340... 365° C, care a
dat rezultate foarte bune. Acest
aliaj este cu aproximativ 25 la
sută mai ieftin ca aliajul cu
plumb.
S-a pus problema dacă noul
aliaj, care înlătură pericolul sa­
turnismului, nu este în schimb
vătămător din cauza producerii
în atmosferă a unei cantităţi
mari de oxizi de zinc, care să
provoace aşa-zisa „febră a tur­
nătorilor“.
aeeooooooooaooocosoosooooooooocoooooooowooooQîQîCWOCOOOOOWîîWogîiCCOOCsooooWîOOCOOoooooot ooococwcoccxioococooooooooooooooocooocoooocTCooocoQcoocwOÎWîObOOOOOOo;
mazurci, polci, menuete, valsuri eic.
Cu cei mari, vrea să pregătească un
dans cu tema „claca", „muda" sau
„nedeea”. încă nu s-a hoiărit.
In vară i s-a oferit să lucreze la
Combinatul siderurgic din Hunedoara.
A şovăit mult, li erau dragi formaţiile
Pe care h-a pregătit şi pe care le-a
condus pină acum, dar ademenitoare
e şi Hunedoara!
C. SOARE
(Urmare am pag, l-a)
mînţa de cartofi şi au luat o se­
rie de măsuri pentru combaterea
manei şi a altor dăunători. Ca
urmare, producţia de cartofi a
Colectiviştii au obţinut succese
remarcabile şi la cultura sfeclei
de zahăr. In anii 1954 şi 1955
au recoltat în medie cîte 43.000
kg sfeclă de zahăr la hectar. In
anul 1956 au recoltat 45.000 kg
la hectar, iar în anul acesta,
după evaluările făcute, vor obţi­
ne peste 50.000 kg de sfeclă de
producţie de sfeclă de zahăr
nu a fost realizată pînă acum
de nici un ţăran individual din pe care vor încasa desigur su­ albă nu lipseşte de pe masa lor,
comună. Ea este încă o dovadă me mari de bani. In anul ce aşa după cum nu lipseşte nici
a superiorităţii gospodăriei co­ vine, vor mări simţitor ferma de carnea şi alte bunătăţi.
lective. ~ .
Cresc veniturile,
creşte valoarea
zilei-muncă
Veniturile gospodăriei colecti­
ve au crescut de la an la an pe
rece ploaia se strecoară prin a-
coperiş; se ştie că apa pericli­
tează în mod serios desfăşura­
rea unei bune proecţii, cît şi
buna întreţinere a aparatelor.
Deşi, cinematograful achită
regulat căminului cultural cota
parte de 15 la sută, totuşi, to­
varăşul director, Gabor, nu ia
nici o măsură pentru remedie­
rea acestei situaţii. De ăte ori
este întrebat în legătură cu a-
ceastă problemă, răspunde
calm şi uniform : „Facem, to­
varăşi, facem, am şi luat mă­
suri"... Dar cînd ?!
Analizele arată însă că se
formează ZnO în cantitate de
0,8...3 mg/m3, ceea ce nu depă­
şeşte concentraţia admisibilă.
Nou! aliaj înlocuitor al alia­
jului cu plumb poate fi reco­
mandat fără nici o rezervă,
pentru a fi introdus pe scară
largă.
Metoda electronică
de detectare
a prăbuşirilor de stînci
Oe curînd s-ia realizat un a-
parat care permite să
se prevadă şi să se prevină
prăbuşirea stîncilor, prăbuşire
ce constituie una dintre princi­
palele ciauze ‘ale accidentelor
care se produc la construirea
tunelurilor şi în mine.
Prăbuşirile de stînci sînt
precedate de obicei de mişcări
şi zgomote, care fa început nu
pot fi percepute ou urechea o-
mului, iar cînd aceste zgomote
încep să se audă —• cu foarte
puţin timp înainte de prăbuşi­
re — este adeseori prea târ­
ziu pentru a se putea lua mă-
suri de siguranţă.
Aparatul, denumit „Seismi-
tron“, este un stetoscop elec-
Ironic compus dinfr-un element
sensibil şi un receptor tiip cas-
Realizări frumoase la Cugir
U u nou s p ita l
In ziua de 23 August a avut
Ioc la Cugir inaugurarea unui
nou spital. Această instituţie sa­
nitară este construită şi utilată
după cele mai moderne proiecte.
Spitalul cuprinde 5 secţii:
blocul operator, cu 13 saloane
şi 40 de paturi, secţia medicală
cu 15 saloane şi 45 de paturi,
secţia maternitate cu 5 saloane
şi 15 paturi, secţia de copii cu
5 saloane şi 20 paturi şi secţia
T.B.C. cu 12 paturi. Aproape fie­
care secţie are săli de trata­
ment, cameră de izolare şi al­
tele.
Spitalul dispune de încălzire
centrală, iar, în fiecare salon,
sînt instalaţii pentru apă caldă
şi rece. Blocul dietetic (bucătă­
ria), construit la mansardă, pen­
tru a evita mirosurile, este do­
tat cu sală de spălat vesela, sa­
lă de pregătire a alimentelor,
magazie pentru veselă, magazie
pentru alimente etc. Pentru o
deservire cît mai rapidă a bol­
navilor, blocul dietetic este do­
tat cu un ascensor.
Darea în folosinţă a acestei
noi instituţii sanitare, care se
adaugă la celelalte construcţii e-
xecutate în anii regimului de de­
mocraţie populară în Cugir, con-
măsură ce a crescut producţia dru Vinţe, Petru Iştoc şi alţii
la hectar şi s-au dezvoltat ra­
murile anexe. Ferma de oi, li­
vada de pomi, vacile pentru lap­
te, sfecla de zahăr au adus co­
lectiviştilor însemnate venituri
băneşti în fiecare an. In acest an prezent, 9 familii de colectivişti
numai de la turma de oi s-a
realizat un venit de-pesle 23.000
lei. Peste 25.000 lei se vor rea­
liza din vînzarea sfeclei de za­
hăr. Din vînzarea laptelui şi a
celorlalte produse contractate
vor fi realizate de asemenea
sume mari de bani.
Cu o lună în urmă, colecti­
viştii au înfiinţat o fermă cu
24 de porci. Pînă la toamnă vor
îngrăşa şi vor vinde 15 porci,
vaci. Pentru a putea realiza a-
cest lucru, au început construc­
ţia unui grajd cu o capacitate
de 30 capete vite.
Ca să ne dăm seama cît de
mult s-a întărit puterea econo­
mică a gospodăriei colective din
Hărău, este de ajuns să se arate
că valoarea fondului ei de ba­
ză a crescut de la 90.000 lei,
cît era la înfiinţare, la 320.000
lei. Ca urmare a întăririi pu­
terii economice a gospodăriei
colective, a crescut simţitor va­
loarea zilei-muncă. In anul
1954, valoarea unei zile-muncă
era de 52 lei, în anul 1955 s-a
ridicat la 62 lei, în anul 1956,
fa 74 Iei iar în iaoest ian, după
socotelile făcute, va spori mult
faţă de cea din anul trecut.
Viafa colecfivişfiIor
devine fof mai
îmbelşugată
Mult s-au străduit Romulus
Şerban, Ioan Jiboteanu, Alexan­
că radio. Elementul sensibil
este introdus intr-un orificiu
adînc practicat în stîncă, reali-
zîndu-se un contact strîns în­
tre element şi stîncă. Orice de­
plasare a stîncii, oricît ar fi de a pămînUdui săpat
mică, este transmisă elemen­
tului sensibil, ceea ce faoe ca
cristalul din interiorul acestuia
să se deplaseze cu 0,000.025
mm sau chiar mai puţin. Aces­
te mişcări sînt transformate în
impulsuri electrice, oare sînt
amplificate şi transmise căştii
radio, puţind fi astfel auzite.
Natura sunetului depinde de
formaţia geologică din care
fac parte rocile şi minereurile
respective, iar utilizarea cu
succes .a aparatului depinde de
măsura în care operatorul cu­
noaşte geologia regiunii şi de
experienţa sa în citirea semne­
lor.
Prin folosirea unor căşti
piezoelectrice în locul celor e-
lectromagnetice, împreună cu
un amplificator puternic, acest
aparat poate fi întrebuinţat de
asemenea fa detectarea iprezen-
ţei termitelor în lemn şi la sta-
bilirea poziţiei minerilor în-
gropaţi.
Aparatul, care poate fi in­
cliis ermetic, prezintă şi deza-
Nr. 842
stituie o dovadă a grijii partidu­
lui şi guvernului faţă de sănă­
tatea oamenilor muncii.
IOAN FAŢAN
corespondent
Muncă rodnică
Comisia de femei de !pe lingă
Sfatul popular din Cugir spri­
jină cu însufleţire acţiunile în­
treprinse. aici, în diferite sco­
puri. Aşa de pildă, în cinstea zi­
lei de 23 August, femeile iau
organizat diferite acţiuni, reali-
zînd importante sume de bani.
Cu aceşti bani, comisia de fe­
meii ia cumpărat pentriu noul
spital unifioat, pentru secţia co­
pii şi 'maternitate, perdele, 2
ceasuri deşteptătoare şi alte o-
bieote necesare, în valoare de
1.500 lei. De asemenea, comi­
sia de femei a muncit la înfru­
museţarea sediului comitetului
de partid.
La aceste acţiuni iau contri­
buit în mod deosebit tovarăşele
Maria Bărbulesou, Maria ?ă-
curar, Maria Manandiei, Roza-
lia Saluţi li, Cornelia Bucureş-
tean, Schiller Matilda, Paras-
chiva Opşa şi Ana Simu.
M. DOROBANŢU
Atv corespon«den,t„a
să-şi construiască case în tim­
pul cît erau ţărani individuali,
dar n-au reuşit. Această dorin­
ţă a lor a putut fi realizată nu­
mai după 2-3 ani de muncă în
gospodăria colectivă. Pînă în
şi-au ridicat case noi. Şi, nu au
construit orice case. Unele au
aspect de vile. Valoarea unei
oase construită de colectivişti se
ridică la peste 60.000 lei. Cîţi­
va şi-au construit grajduri şi
alte dependinţe.
Pe lingă faptul că-şi constru­
iesc case noi, colectiviştii din
Hărău se şi îmbracă bine, iar
hrană au din belşug. Pîinea
Pentru a vedea cît de mult a
crescut nivelul lor de viaţă, e
deajuns să separate că acei co­
lectivişti care muncesc cu hăr­
nicie, cum sînt de pildă Dumi­
tru Popa, Petru Iştoc şi alţii,
primesc în fiecare an produse
a căror valoare se- ridică la
peste 40.000 lei. Dacă împăr-
ţim această sumă la 12 luni
ale anului ar veni în medie
peste 3.000 lei la fiecare lună.
Cu un asemenea venit, este
limpede că o familie poate să
trăiască o viaţă îmbelşugată.
ik
Nu încape nici o îndoială că
peste alţi cîţiva ani se va putea
scrie că gospodăria colectivă din
Hărâu a devenit milionară, şi
că, datorită exemplului pe care
îl constituie pentru ţăranii in­
dividuali, în ea au intrat toţi
ceilalţi ţărani muncitori din sat.
E o cerinţă a logicii să se a-
jungă la acest rezultat, deoarece
gospodăria colectivă reprezintă
noul, şi întotdeauna viitorul a
aparţinut şi aparţine noului.
gil şi scump, iar semnalele nu 8
pot fi înregistrate pe un ca- g
dr,an. o
Metoda nouă
de compactare
8
8
8
8
In unele ţări se utilizează 8g
cu succes următoarea metodă o
de compactare a pămîntului g
săpat: un muncilor înfige in 8
pămîntul săpat o bucată de 8
ţeavă lungă de 3,65 m, cu dia- °
metrul de 1 ţol, legată prin- g
tr-un furtun de acelaşi diame- g
tru la o conductă de apă din 8
aluminiu cu lungimea de 9— 12 8
m şi diametrul de 4 ţoii. Dato- 8
rită presiunii apei (5,6 |
kglcm2), ţeava pătrunde in pă- g
mint din ce in ce mai adine, g
pînă ajunge la fundul şanţu- 8
lui. Pâtrunzînd în pămîntul 8
săpat, apa îl moaie şi il corn- 8
pactează. ^
Legătura ţevii cu conducta g
de alimentare s,e face cu mare
uşurinţă, deoarece îmbinările
sînt flexibile şi permit o îndoi­
re de 17°. In acest fel este po­
sibilă şi aşezarea conductei pe
un teren accidentat sau deni­
velat.
Cu această metodă, doi oa­
meni pot compacta zilnic pă­
mîntul pe 150 m lungime de
şanţ, mergînd pînă la adînci-
mea de 4,90 m.