Page 91 - 1957-08

Nr 842
Pentru im ita re a sectorului socialist
îi agricultură
Zilele trecute a avut loc lia Ilia
plenara lărgită a Cornitetiulul ra­
ional de partid. La plenară a
participat un număr de peste
350 tovarăşi făcînd pante 'din
activul comitetului raional, se­
cretari ai organizaţiilor de ba­
ză, preşedinţi ai gospodăriilor
colective şi întovărăşirilor a-
gricole, conducători ai organi­
zaţiilor de masă, preşedinţi al
cooperativelor, directori de că­
mine culturale, tehnicieni şi in­
gineri agronomi. Scopul plena­
rei a fost acela de a se ana­
liza stadiul de transformare so­
cialistă a agriculturii şi a se dis­
cuta măsurile ce vor trebui lua­
te pentru a îmbunătăţi munca
in această direcţie.
Din referatul prezentat de
către tov. Dumitru Togoe, se­
cretar al Comitetului raional de
partid, a reieşit că, în ultimul
timp, s-au obţinut unele rezul­
tate. Au fost înfiinţate noi în­
tovărăşiri agricole şi zootehnice
în comuna Lăpuşnic, satul Brîs-
nic, Monee!, Şoimuş, Roşcâni,
Lăpugiu etc. In unele sate ale
raionului, ca de pildă- Saloiva,
stadiul de cooperativizare a a-
grioulturii este înaintat, aju-n-
gîndu-se ca, pînă în prezent,
peste 99 la sută din numărul
de ţărani din sat să facă piarte
din sectorul socialist. Unele u-
nităji socialiste au crescut în ul­
timul timp. întovărăşirea din
Dobra a crescut de pildă, de la
146 familii, cit anau În 1955, la
208 familii. Alte întovărăşiri, ca
aceea de la Răduileşti, fiind bine
organizată, a reuşit să-şi creeze
un fond de bază însemnat. Gos­
podării agricole colective, ca a-
ceea din Ilia, de pildă, s-au în­ Surduc, au arătat că lipsuri se­
tărit din punct de vedere eco- rioase există şi în altă direcţie.
nomico-organizatoric etc.
Atît referatul cit şi discuţiile accentul pe întărirea economi-
purtate de unii tovarăşi, printre
care tov. Ionel Ionescu, loan
Handel, Manóle Herbei, Nidolae
Mateiaş, loan Gosma, Tiberiu
luga şi alţii, au scos însă în e-
videnţă faptul că faţă de posibi­
lităţile existente, ritmul de coo­
perativizare a agriculturii este
destul de scăzut.
— E deajuns să arătăm că
pînă în prezent avem coopera-
ti vizat abia 8 la sută din su­
prafaţa pămîntului din raion,
ca să ne dăm seama că în a-
ceastă direcţie s-a muncit nesa-
P R O S IP IE C Y
pentru Şcoala tehnică de conducători arhitecţi
Alături de tehnicienii de înal­
tă calificare din Institutele de
Proiectare, centrale sau regio­
nale, ca şi de pe şantierele de
construcţii, la unităţile de gos­
podărie lo-cativă şi întreprinde­
rile de locuinţe şi localuri sînt
necesare cadre de tehnicieni
medii care să elaboreze şi să
conducă o serie am.plă de lu­
crări.
In scopul pregătirii acestor
cadre, solicitate şi necesare în
numeroase posturi ale econo­
miei naţionale, funcţionează în
sistemul şcolar al Ministerului
Construcţiilor şi al_Miaiterialelor
de Construcţii ŞCOALA TEH­
NICĂ DE CONDUCTORI AR­
HITECŢI cu o durată de studii
de trei ani.
Absolvenţii acestei şcoli sînt
plasaţi în producţie ca auxiliari
ai proiectanţilor în arhitectură
şi sistematizare, proiectanţi de
lucrări sub limită la I.G.L.-uri
şi I.L.L.-uri, precum şi oa con­
ductori arh iţeaţi, repreziemtanţi
ai organizaţiilor de construcţii
ai beneficiarilor sau ai proiec­
tanţilor, pe şantiere.
Elevii şcolii de conductori ar­
hitecţi sînt pregătiţi pentru a
ajuta şi participa la întocmirea
proiectelor de arhitectură şi în
special la elaborarea planşelor
de detalii constructive a măsu­
rilor şi devizelor, preoum şi
pentru a conduce mici luorări
de construcţii.
De asemenea, prin cursurile
pe oare te urmează, învaţă să
întocmească proiecţie pentru
mici parcelări şi amenajări, să
urmărească respectarea preve­
derilor din planurile generale
de sistematizare, să întocmeas­
că mici r'dicări topografice şi
relevee complete.
Pentru a realiza pregătirea
unor astfel de cadre, planul de
invăţămînt al şcolii conţine
cursuri de statică, rezistenţă şi
calculul structurilor, construcţii
şi instalaţii, topografie, desen
şi, în special proiecte complexe
de arhitectură. De asemenea se
predau cursuri de istoria miş­
cării muncitoreşti şi economie
politică.
In şcoala de tehnioieni de ar­
hitectură vor putea fi admişi —
pe bază de concurs — ab sol-
tisfăcător — a spus în cuvîn-
tul său tov. Dragomir Cojian —
preşedintele sfatului popular ra­
ional. Cauzele pentru oare am
obţinut rezultate slabe isînt mul­
te. Să amintesc doar ctteva. S-a
dovedit că încă multe organiza­
ţii de bază, sfaturi populare
şi organizaţii de masă,
muncesc fără răspundere în
această direcţie. Şi nu e
de mirare că avem rezul­
tate slabe, dacă însăşi cadrele
de conducere ale organelor lo­
cale ale puterii de stat, ca spre
exemplu Cornel Bulea, seareta-
rul sfatului popular din Q rjiţi,
nu este de acord să se înscrie
în întovărăşire, deşi posedă nu
mai puţin de 4 hectare. Alţi sa ­
lariaţi ai sfaturilor populare, ca
I. Faur, contabil la Sfatul popu­
lar Buruiene, merg pînă acolo,
înoît, pun piedici dezvoltării
sectorului socialist. In lioic să
ducă o muncă politică susţinu­
tă pentru crearea de noi unităţi
socialiste, el personal, desfăşoară totuşi au trecut pe aci, au pre­
o propagandă mincinoasă, în-
demnîndu-i pe ţăranii muncitori
din comună să nu- se înscrie în
nici una din formele socialiste
ale agriculturii. Atitudine ne-
justă faţă de sedorul socialist
din agricultură, au încă mulţi
salariaţi, printre oare pioate fi
amintit şi şeful secţiei de sta­
tistică ia sfatului popular raio­
nal, loan Băleanu, care nici nu
se 'gîn deşte să se înscrie în în­
tovărăşirea sau gospodăria a-
grioolă colectivă din Ilia, unde
are pămîntuL
Alţi vorbitori, ca de pildă tov.
Ionel Ştef de la G.A.C. Leşniic
şi Manole Herbei de la Cîmipuri
In prea mică măsură s-ia pus
oo-organizatorică a unităţilor
socialiste existente.
O lipsă deosebită o constituie
şi faptul, că, deşi sînt unităţi
socialiste care obţin rezultate
bune, totuşi, acestea nu sînt cu­
noscute. Şi nu sînt cunoscute
tocmai pentru faptul că atît or­
ganele de partid cît şi sfaturile
populare se preocupă insuficient
de popularizarea acestora. Ga­
zetele de perete tratează super­
ficial realizările şi lipsurile e-
xistente şi nu iau poziţie faţă
de greşelile şi atitudinea de pa­
veniţii şcolilor medii de 10 ani
pînă la vîrsta de 25 ani, neîn-
corporabili în perioada de şco­
larizare.
Concursul de admitere va cu­
prinde un examen de matema­
tici (soris-orial), fizică (oral)
şi două probe de desen elimi­
natorii.
a) o probă de desen liniar.
b) o probă de desen orna­
mental.
Concursul va avea loc între
1— 10 septembrie, iar înscrie­
rile se vor face la secretariatul
şcolii între 15 august — 1 sep­
tembrie.
La înscriere candidaţii vor
prezenta :
— actul de naştere (copie) ;
— actul de studii (diplomă
de maturitate original) ;
— actul de stare materială al
susţinătorului ;
—- fişă autobiografică-;
— certificat de sănătate (pul­
monar, analiza sîngelui).
Şcoala funcţionează în Bucu­
reşti, Bd. Gh. Coşbuc nr. 24—
28 şi dispune de oantină şi că­
min pentru bursieri şi solvenţi
în limita locurilor disponibile.
La intrarea în şcoală, elevii
sî-nt obligaţi a prezenta un an ­
gajament semnat de ei şi de
părinţi sau susţinătorii legali,
prin oare se obligă a lucra în
producţie, după absolvire, timp
de cel puţin 3 ani, la locul de
muncă indicat.
' -? a ;
liB S flill A1ÎKMUWI
( ABAVIT,GLRMI$AN»AGRONÂl)
qjfyfum cu a stfe ffe riţip ia n îe k
( yr/u, orz, o vă z) de. m ăfu ra i>
ş f în lă tu ra ţi p/erder/fe,
ca re se rid ică , u n e o ri
ia . 20-30 % d/k re c o ltă
SUBSTANŢE AN7IMALURJCE
|!jl d e dttfetite ¦&*.
!iii COOPERDT/VC?OP UaCONŞuM a lisa . REO. HUNEDOft&ß
d ru m u l SOCIALISMULUI Pag. 3
Le bine-tsa ser! SPO R
La G,A.S. Apoldu de Sus, există Cu alţii de prin Bucureşti, de exem-
un „şef“ care uită de toate obliga- piu, care vin ia băi, (să zicem la Energia Petroşani a debutat pé teren
propriu cu o victorie
sivitate de care încă dau dova­ ţiile pe care ie are, uită de regulile Miercurea), şeful se poartă de jos în
dă unele comitete de conducere
ale întovărăşirilor, şi consiliile după care se conduce o instituţie, sus. Intîi se apleacă, apoi le pune ia
de conducere ale gospodăriilor uită de ceea ce ar trebui să facă. A- dispoziţie tot ce poftesc. Le pune la
agricole colective.
cesta se consideră, „buricul pămîn- dispoziţie chiar şi două camioane, da­ Cu mult înscrie nestingherit de aproape.
Din discuţii a mai reieşit că, înainte de în- Golul marcat dinamizează şi
în prea mică măsură s-au preo­ tului“, cum sezice în popor. El face că e nevoie, ca cei veniţi să se poată i\ oeperea me- mai mult jocul, oare şi aşa
cupat organele de partid şi sfa­ ciului dintre se desfăşura pînă atunci înitr-o
turile populare .de organizarea totul exact pe dos, iar atunci cînd plimba în grup la Alba, Orăştie, Energia Pe­ alură rapidă. Puţin mai tîrziu,
unei activităţi culturale, care troşani şi Loco­ şuturile lui Cornaanu şi Florea
să vină în sprijinul cooperativi­ cineva îi atrage atenţia asupra rău- Geoagiu etc. c motiva Bucu- întîmpină bara. Oaspeţii pierd
zării agriculturii, La unele că­ veşti, mii de în minutul 29 şi 41, două mari
mine culturale, ca cele din Brîs- lui pe care i-a făcut, continuă cu Cum este adusă hrana muncitorilor \
nic, Răduleşti, Leşnic şi altele, , <SLL . oameni se în- ocazii de a egala prin Ene II,
trec ani de zile pînă cînd se or încăpăţînarea naivă să persiste în — carne, pîine şi altele — de l a ) wt ţ f ' j dreptau ca un care a tras peste poartă şi în
ganizează vreo conferinţă sau .sIHSS 1 şuvoi spre sta­ bara transversală. In ultimile
program artistic, legat de pro­ rău, dînd invariabilul răspuns Sebeş la Apold, pe şef nu-1 intere- dionul Energia. minute de joc ale primei repri­
blema transformării socialiste ze, Florea scapă o mare ocazie
a agriculturii. Sînt luni de zile, „Am făcut şi-o să mai fac“, sează. Administratorul „să-şi spargă La ora 17, cînd stadionul era de a majora scorul, trăgînd pe
arhiplin ,1a fluierul arbitrului lîngă poarta goală de la numai
sau chiar ani, de cînd, prin u- Dacă se întîmplă _______ capul“, Cînd ace­ Rusu din Arad, pe teren şi-au cîţiva metri.
nele comune şi sate, ca Pane, făcut apariţia următoarele for­
Gîmpuri Surduc, Leşnic, Pojo- ea „îndrăzneţul“ "______________________________ sPune ?e^u,ui maţii : Locomotiva Bucureşti: După pauză, tot gazdele sînt
ga şi Brîznic, caravanele cine­ Dungu—Dodean.u, Stancu, Grea-
matografice nu au mai fost să care-i atrage a- că a plătit bacşiş vu — Vărzan, Seredai — Co­ cei care domină. Corneanu,
prezinte vreun film, sau, dacă pil, Rab, Ene II, Langa, Macri. Ghitoieia, Nertea şi Ciurdărescu,
tenţia şefului a- 1------1 1"" unei maşini de o- asaltează rînd pe rînd poarta
zentat filme oare sînt pe departe Energia Petroşani: Grîsnic lui Dungu. Din minutul 15 al
de a trata aspecte ale transfor­ supra faptului comis, să deţină o cazie, şeful surîzător îl face „fraier“, cetei de a doua reprize pînă în
mării socialiste a agriculturii. — Ciolan, Pianait, Tîrnoveanu minutul 20, oaspeţii îşi revin
funcţie egală sau cu un grad mai îi bate pe umăr şi... gata socoteala — Del eanu, Cosmoe — Cor- puternic. Cursele şi centrările
Plenara a apreciat că sînt în­ mică, acestuia i se recomandă inie- Sarcinile care-i revin în întreprin-1 nea-nu, Florea, Giurdărescu, tui Copil, produc panică în ca­
că şi alte lipsuri oare au făcut Ghibea, Nertea. reul gazdelor. In minutul 17,
ca munca desfăşurată pînă în diat „să fie mai elastic“, ca să nu dere, şeful le rezolvă dintr-o aruncă- J şutul lui Seredai zguduie bara
prezent să fie socotită ca neoo- Din primele minute de joc, ia o astfel de centrare. Mingea
raspunzătoiare. i se întîmple ceva. Şeful este grijuliu, tură de ochi. Din fugă dă dispoziţii,, gazdele atacă dezlănţuit. Şutu­ se plimbă pe linia porţii şi
rile puternice trimise de Ciur- Grîsnic, primtr-um reflex, sal­
Pentru remedierea acestei si­ Cu subalternii, şeful ia întotdeauna lucrează de unul singur. Pentru el nu , ¦dărescu şi Ghibea, trec de pu­ vează.
tuaţii şi pentru a face o coti­ ţin peste poarta lui Dungu. Oas­
tură în munca de transformare o ţinută marţială, ton de comandă, există comitet de partid, nu există peţii răspund cu rx>ntraaitacuri Sfîrşitul jocului îi găseşte pe
socialistă a agriculturii, plena­ periculoase iniţiate de Ene II, g azd e'în plină dominare, dar
ra a adoptat, un plan de măsuri, vorbeşte numai din vîrful buzelor, pri- colaborare cu conducerea întreprin- 4 care sînt însă respinse ou prom­ scorul rămîne .acelaşi : 1—0 pen­
în care au fost prevăzute sar­ ptitudine de apărarea Energiei, tru Energia Petroşani.
veste de la înălţime şi nu găseşte cu- derii, nu există nimic. De grija faţă în formă bună.
cini concrete, menite să ducă vinte pe care „plebea“ să le poată de avutul obştesc, nu se poate vorbi Am reţinut de la gazde apă­
In minutul 14, se marchează rarea care ni s-a părut bine
la îmbunătăţirea muncii în a- înţelege. în faţa şefului, fiindcă se supără foc unicul gol al partidei, de alt­ pusă la punct, iar de la înain­
fel Şi punctul victoriei. Ghibea tare, în mod special pe Ciur­
cest domeniu. Dacă-i arde de plimbare, şeful ia şi după ce tună şi fulgeră, îţi în- primeşte o pasă bună de la dărescu şi pe tînărul Ghibea.
imediat motocicleta întreprinderii şi toarce spatele, iar mai tîrziu... să te Ciurdărescu, trage puternic la De ia oaspeţi au plăcut Dungu,
V. PITAN poartă, Dungu nu poate reţine, Stancu, Copil, Ene II şi Seredai.
pleacă, să zicem la Sibiu, ori în altă ţii- Zice-se că şeful are neamuri multe iar Corn eanu, oare urmăreşte,
GH. T.
parte. Bineînţeles şi-a luat şi nevasta în toate părţile. Şi de asta nu se
în ataş, iar motocicleta o conduce sin- teme de nimeni şi de nimic. Dimpo-
gur. trivă, se crede infailibil.
Cînd este vorba să-şicinstească ...Un tabjou sumar al însuşirilor
vreun prieten, nu există motive care unui şef. S-ar putea să aibă alte şi
să-i împiedice pentru a nu-i servi alte calităţi“. Deocamdată nu le enu-
prompt. Nu se dă înapoi deloc. Din merăm. Nici nu mulţumim, ingine-
contră, dă dispoziţii imediat ca un ca- rului şef Ianuşevici de la G. A. S.
mion „Steagul roşu" de 4 tone, să Ap.oldu de Sus, care ne-a prilejuit
fie scos din producţie şi să plece de constatarea unor astfel de calităţi
la Apoldu de Sus, la Sibiu pentru a căci despre ei este vorba,
transporta pe un şef contabil, soţia Ii spunem doar că dacă are ceva
şi copilul acestuia. In total 4 tone de obiectat, îi stăm la dispoziţie şi
greutate trecute pe ordinul de servi- cu alte documente.
ciu. I. N1COD1M
Succesul pavilionului C l a s a m e n t u l după e ta p a l-a a c a m p io n a tu lu i
R.P.R. de la fîrgui regional de fotbal
M o ţ m u m w f w â e 4 i e 4 t&
„D ăn ilă p rin s cu m îţa în sac“ internaţional din Izmir 1— 3 Recolta Sebeş 1 1 0 0 3— 0 - 2
1— 3 Progresul Deva I 1 0 0 3— 0 “ 2
A fost prins cu lăbuţa diva timp, „pe inspec- Q nd să inşface sacul Participarea Romîniei la tîrgul I I 0 0 3— 0 ” 2
internaţional din Izmir (Turcia) I— 3 Energia Gheţar 1 1 0 0 2— 0 = 2
tn cursă, cetăţeanul ăsta, torul“, am să intru mai in spate, Dăniluţă a !ost este privită cu un deosebit in­ 4 Energia Lonea 1 1 0 0 2— 1 ” 2
teres de oamenii de afaceri şi 1 1 0 0 2— 1 = 2
tocmaicînd vroia s-o tare la om. Zis şi făcut. prins cu „miţa in sac . întreaga presă. In coloanele zia­ 5— 7 Locomotiva Teluş 1 1 0 0 2— 1 - 2
şteargă acasă cu niscai- S-a gindit bine pentru Vigilenţa întovărăşiţilor, relor se pot citi aprecieri elo­ 5— 7 Progresul Zlatna
gioase privind prezenţa pavilio­ 5— 7 Energia Căiian 1 0 0 1 1 —2 = 0
va grîu„cîştigat“ de la el Dăniluţă ăsta, dar a !ost trează şi Dăniluţ nului romînesc la tîrg, 1 0 0 1 1— 2 - 0
8—10 Ener. 30 Dec. Cugir
întovărăşiţi. Nu era can- P W la urmă a ieşit rău. s-a trezit acum, pentru * vj\ ^ i 8—10 Energia Alba 1 0 0 1 1 —2 = 0
1 0 0 1 0—2 = 0
titate mare, aşa... vrep „Socoteala de acasă cu !apta lui-, dat pe mina In numărul său din 22 august 8—10 Energia Vulcan 1 0 0 1 0— 3 = 0
„Fuar Gaziti", scriind despre 11 gua Aninoasa 1 0 0 1 0— 3 = 0
150 kg de grîu m cea din tîrg nu _ se po- organelor de miliţie. participarea ţării noastre Ia cel 12 Locomotiva S.i!meria 1 0 0 1 0—3 = 0
de-al 26-lea tîrg internaţional 13 Dinamo Orăştie
metru — maje şi jumă­ triveşte. De asta s-a Pînă acum pedeapsa de la Izmir, îşi exprimă admi­ 14 Energia 115 Huned.
raţia pentru deosebitul gust cu
tate — cum zic oamenii convins mai muli ca o- cuvenită încă nu şi-a care sînt amenajate ştandurile
ricine Dănilă Chirilă. luat-o. Unii spun că ar noastre de exponate şi tot oda­
din partea locului. tă pentru abundenţa acestor ex­ Etapa ll-a dîn 1 septembrie
fi prieten cu iov. Miluş ponate ale industriei romîneşti.
„C„ a sa„-şi. poată re. ali.z..a Dzeunpriăai p' îlnanuzliuaSăud,e s-a p' raeu-- Sci.ncraian, care girează
10 Ziarul mai subliniază succe­
ginduL acesta necinstit, gust la aria întovărăşi- funcţia de preşedinte al sul de care se bucură pavilio­ 1. Locomotiva Simeria — Energia Alba
mai întîi, Dănilă Chirilă ţilor. Aici, a asistat la sjaiului popular, şi că nul romînesc în rindurile sute­ 2. Energia 30 Dec. Cugir — Recolta Sebeş
lor de mii de vizitatori ai tîr- 3. Dinam o Orăştie — Locomotiva Teiuş
— că aşa se numeşte ireieriş, a dat dispoziţii pentru asta se lărăxgă- gului. 4. Energia Călan — Progresul Deva
5. Energia Aninoasa- — Energia Gheţar
„inculpatul“, şi-a făcut un în dreapta, in stînga a- nează rezolvarea lucruri- 6. Progresul Zlatna — Energia Lonea
pian de acţiune. S-a gîn- poi a î.ncercat. să.-.ş.i i.a lor 7. Energia 115 Huned. — Energia Vulcan
dit e., cam aşa, într una p0r^ a ]je unde a Noi credem totuşi că
din zile, mai precis la gfislt ei că are drept Ia nu mai durează mult
10 august, cînd s-a în- această porţie, noi mi P'ină cînd celui prins cu De la Subcomisia de fotbal
timplat fapta. „Mă pre­ şt.i.m. Ştim -in„soăţ cr*ă n..-ar, mita în sac i se vor tăia In urma abaterilor de la re- brie şi loan Oţoiu de ţa cotecti-
zint la batoză şi mă dau ghiarele. gulamentul de joc, se suspendă vul Locomotiva Teiu.ş, timp de
drept delegat la aria înio- muncit omul nimic. Nici Să auzim de bine. jucătorii Gnapfel Gheorghe de trei etape, pentru lovirea inten­
ta colectivul Energia 30 Decern- {!ornată a adversarului.
vărăşiţilor din Sînian- măcar o zi la plivit n-a
drei. După ce voi face fost. tyyioi Şhhuwwjfzij
¦xnSaîiâottK&SUi*)» M a i m u ltă afen fie secinţă, ele sînt săpate în steril şi tre­
buie susţinute cu material rezistent. In
ÎN C Ă L Ţ Ă M IN T E lu c ră rilo r d e invesfifîl m in ie re cadrul sectorului V, şi în general ia
DIN PÎNZÂ exploatarea Aninoasa, sînt frecvente
Directivele celui de-al 11-lea Congres lie şi a decadei a I-a din luna au­ nului ar fi fost mai satisfăcătoare dacă cazurile cînd nu se respectă normele
-CU LO RI DIFERITE - ai partidului prevăd ca pînă la sfîrşitul gust. ar fi existat o preocupare mai mare de executare a lucrărilor miniere de
celui de-al doilea cincinal, producţia din partea conducerii sectorului, a co­ deschidere şi pregătiri. Se practică
c /a - T n á q e ú & M e é k de cărbune să cunoască o creştere Dacă analizăm rezultatele obţinute, mitetului de secţie şi a organizaţiei încă procedeul de a executa o serie de
COOP d e c o n su m de 80-90 ia sută. Această creştere va vom vedea că planul a fost îndeplinit de bază. Conducerea sectorului trebuie galerii transversale sau direcţionale
trebui obţinută prin mărirea capacită­ după cum urmează : armate în lemn de brad sau gorun şi
c tin s ţii existente a minelor şi prin deschi­ salcîm necojit. De asemenea, în foarte
R E Cr. HUNEDOnRn derea de noi exploatări. Betonări multe cazuri, bandajarea se execută cu
seîndură de brad verde sau putredă,
Un procent oarecare, din această Săpări m.l. Săpări + lărgiri m.c. m. I. m. c. a cărei rezistenţă este scăzută. Această
creştere a producţiei de cărbune, re­ Trimestrul I 97,6% susţinere necorespunzătoare a făcut ca,
vine şi minei Aninoasa. Pentru ca 93,5% 98,3% 67,9% 87,9% în aceste galerii, să se producă unele
sarcinile de plan să fie realizate şi II 65,1% 86,4% surpări. Se poate da ca exemplu ga­
în viilor, se cere ca lucrările de in­ Luna iulie 64,8% 83,9% 117 % 169 % leria transversală de la orizontul 9
vestiţii să fie bine eşalonate, iar lu­ Dec.l august 56 % Piscu, unde, din cauza unei armări
crările de săpare, lărgire şi betonare 103 % 147 % necorespunzătoare şi datorită intîrzierii
să fie realizate la nivelul planificat. ai betonarea, galeria să fie închisă pe
Este necesar de asemenea să se dea 87,5% 148 % o distanţă de 20 m.
o atenţie corespunzătoare calităţii lu­
crărilor. se poate ve- să vegheze ca brigăzile să fie mai Cazuri de lucrări miniere de deschi­
dea că planul la săpări se îndeplineşte bine aprovizionate cu vagonete goale dere şi pregătire necorespunzătoare se
Lucrările de deschidere de la mina într-un ritm nesatisfăcător, iar realiza­ şi material lemnos, lucru care în unele mai găsesc şi în alte sectoare de la
Aninoasa sînt executate de sectorul V, rea metrilor liniari (m.l.), ia aceeaşi cazuri Iasă de dorit. Conducerea secto­ exploatarea Aninoasa. Este timpul ca
al cărui colectiv de muncitori, teh­ lucrare, scade lună de lună, ajungînd rului V trebuie obligată să ia toate mă­ în această direcţie să se facă o co­
nicieni şi ingineri au înregistrat unele de ia 93,5 la sută în trimestrul I, la surile în vederea urgentării săpării ce­ titură. Este necesar să se dea o aten­
succese în muncă. Se constată, însă, 56 la sută în decada I-a a lunii au­ lui de-al doilea bazin de decantare de ţie mai mare recepţionării lucrărilor a-
şi o rămînere în urmă ia unele cate­ gust. Acelaşi lucru se observă şi la Ia puţul nr. 1 Piscu. Lucrările de să­ tît la sectoarele de investiţii cît şi la
gorii de lucrări. Dacă pe ansamblu, metri cubi (m.c.) realizaţi ia săpări-f pare la acest bazin sînt tărăgănate, sectoarele productive.
lărgiri şi betonări, facem o analiză a lărgiri, unde, în trimestrul I, planul a în timp ce bazinul existent este înă-
realizărilor din trimestrul I, trimestrul fost realizat în proporţie de 97,6 ia molit, iar apele de la rambleu nu au De buna executare a lucrărilor mi­
II, luna iulie şi decada I-a din luna sută, ajungînd în decada I-a a lunii unde să se colecteze. Această stare niere de deschidere şi pregătire, de­
august, vom vedea că ia cubaj, planul august la 83,9 la sută. O situaţie face ca sectorul IV să sufere din
a fost realizat în proporţie de 95,1 la neclară se observă şi la lucrările de lipsă de rambleu, să întîrzie crearea pinde buna desfăşurare a procesului de
sută. Alta este însă situaţia la metraj, betonare, unde depăşirile mari la m.c. zonelor de izolare şi să realizeze pla­
unde, pe ansamblu, pianul a fost rea­ nu prea justifică realizările la metri nul de producţie numai în proporţie de producţie. Nu se poate executa un
lizat numai în proporţie de 73,7 ia liniari. 80-90 ia sută. Se cere ca problemele
sută. Rezultate mai satisfăcătoare în mai sus arătate să fie adine dezbă- transport la sarcinile cerute, fără o
perioada amintită, s-au obţinut la lu­ Este momentul ca întreg colectivul iute în cadrul sectorului de către con­
crările de betonare, unde planul Ia cu­ sectorului V, cît şi conducerea exploa­ ducerea tehnică, biroul organizaţiei de execuţie şi o întreţinere bună a ga­
baj a fost realizat în proporţie de 115 tării Aninoasa, în frunte cu directorul bază şi comitetul sindical de secţie, şi
la sută. La metraj, însă, pianul a ing. Pompiliu Merfu, să dea o mai să se ia- măşjiri corespunzătoare pen­ leriilor care duc către straturile de
fost realizat numai în proporţie de mare importanţă realizării pianului ia
82 la sută. acest • sector, pentru că de realizarea tru înlăturarea lipsurilor existente. cărbune.
lui depinde viitorul minei.
Se constată o mare rămînere in ur­ L e v a ş j d e s p re C alfÎatea Securitatea muncitorilor şi aerajul se
mă, la lucrările de săpare şi lărgiri, Cu toată rămînerea în urmă sînt şi
unde plănui nu a fost realizat pe pe- brigăzi care au obţinut rezultate fru­ lucrărilor pot face în bune condiţiuni numai în
ricpda trimestrelor I şi II, a lunei iu­ moase. Pot fi evidenţiate brigăzile lui
Iuiiu Nagy, loan Damian, loan Lucă- Deschiderile subterane trebuie în aşa cazul unor galerii executate conform
cel şi ale aiiora. Sînt însă şi brigăzi fel executate, îneît exploatarea zăcă-
care răinîn în urmă lună de lună, ca mînfului să se facă în cele mai bune normelor tehnice. Conducerea sectorului
de pildă cele ale tov. iuiiu Neincty şi condiţiuni de regularitate, continuita­
Nicolae iancu. te, siguranţă şi economie. Aceste lu­ şi cea a minei, trebuie să ţină seama
crări sînt de lungă durată şi, în con­
Rezultatele obţinute în realizarea pla- de aceste lucruri şi să ia măsurile
necesare pentru remedierea deficienţe­
lor semnalate.
Ing. GH. 1L1ESCU