Page 93 - 1957-08

!
i r ORCAN A L COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA SI A L SFATULUI POPULAR REGIONAL
Anul IX. Nr. 843
Cu planul lunar îndeplinit
înainte de termen
Incepînd djn ziua de 29 august, lamina1terii
hunedoreni laminează oţel în contul lunii sep­
tembrie.
Succesele cele mai de seamă revin, în luna
. aceasta, brigăzilor şi echipelor din schimbul lui
/Constantin Petru, care au dat peste sarcinile de
.pian în perioada 1—30 august, 544 tone lami­
nate. Succese asemănătoare iau obţinut şi schim­
burile conduse de Gheorghe Andrăşescu şi Ioan
Trifu. S-au evidenţiat în mod deosebit echipa
comunistului Samoilă Senciuc, manevnanţii Du­
mitru Ionesou şi Ioan Pâlniei, fochistul Ghena-
sim Sîrbu, candidat de partid, şi alţii.
Meritele laminatorilor hunedoreni sînt oglin­
dite însăşi prin faptul că au sporit productivita­
Din munca sfaturiloi
Pentru asistenţa medicală
In ultimii ani grija pentru a-
şjstenţa medicală a ţăranilor
muncitori din satele raionului
Alba a devenit o preocupare de
seamă a secţiei sanitare raio­
nale.
Pînă acum, în întreg raionul,
au fost create 14 circumscripţii
sanitare, 7 case de naştere, un
dispensar de copii, un dispensar
T.B:C. şi mai multe puncte sa­
nitare. Şi înfiinţarea creşei de zi
de la fabrica de cărămidă din co-
muna.Sîntimbru este tot meritul
secţiei sanitare. Este demn de
remarcat efortul pe care-1 depun
pentru sănătatea locuitorilor me­
dicii Nicolae Nicolescu din Me-
teş, Laurenţiu Botoş din Bără-
banţ’ şi Bernard Gofman din
Galda de Jos.
Intr-o comună din vîrf
de munte
Comuna Intregalde se află,
t.ocm.ai sus, în v'iîrf de munte.
Nu-i tocmai uşor să ajungi pînă'
aici. Şi pu-s deăt o mînâ de
4 5 , trenuri cu tonaj
sporit
Mecanicii de locomotivă din
Depoul Petroşani obţin frumoa­
se succese în muncă. In ultimul
timp, mecanicii Mihai Cosma,
Gligqr Crişan, Ion Jdiţoiu, Au­
rel Marcu şi alţii au remorcat,
pe secţia Subcetate—Simeria
Triaj, 45 trenuri cu tonaj spo­
rit, evitînd în felul acesta a-
plomerarea staţiei.
C. MARIN
corespondent cutiv, pe. ţărmul mării şi de „Combinatul siderurgic Hune- vre-unul din ei şi să-l descoşi.
Un pod peste Strei
Sătenii din Govmagi, comuna
Bretea Romînă, au construit un
pod de lemn peste rîul Strei.
La construcţia podului s-au evi­
denţiat tovarăşii Ion Miumfeanu,
Izidor ' Sterian, Garol Galan şi
alţii. N. ROŞU
,i
corespondent
Clişeul nostru re­
prezintă pe membrii
brigăzii de tineret,
condusă de Gheorghe
Bîitnaru, de la fabrica
de cărămidă a între­
prinderii I. C. Frimu
din Orăştie lucrînd de
zor la încărcarea ben­
zii rulante cu argilă.
In medalion: un grup
de tineri şi tinere s-au
adunat după termina­
rea lucrului, în jurul
utemistului Gheorghe
Butnaru, care citeşte
un interesant articol
din ziar,
A venit un om la minărtt\r PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. (JNIŢI-VA /
Era pe la sfîrşitul lui iulie. Un tâ­ — La alimentarea furnalelor din rativ.ă şi aducea bani frumoşi in ca-
năr înalt, ca figura' atletică, cu o- Hunedoara, -'-Taică-meu o fost¦ Insă ¦să: Erau primii bani • munciţi d e . el.
‘ chil mari, negri şi sprintene stu­ cind-va miner la Petrila, şi mi-o Cînd împlinise 18 ani a plecai pen­
foase, îmbrăcat intr-o salopetă gri, băgat în cap şi mié să mă fac1miner. tru totdeauna din salul natal pe me­
poposi pentru ' prima dată la iriina — Şi n-o să-ţi fie frică să m un­ leagurile hunedoren'e, la . Hunedoara,
Vulcan. ceşti in adlncuii? unde s-a angajat la încărcări şi
— Vreau să mă fac miner — spu­ 1— Cui ie frică de apă, n u , mtncă descărcări, în cadrul . combinahihn
se el oarecum emoţionat, şefului ser­ peşte — răspunse cu înţeles tinărul. siderurgic. Aci a lucrat pînă cînd a-
viciului personal al minei. — Bravo, aşa răspuns, m a i, zic şi piec.at să-şi satisfacă stagiul mili- i
Acesta îl privi cu luare aminte, eu. După formalităţile necesare vei tar. S-a reîntors cînd. a terminat -sta- (
apoi •îi zise : lucra in sectorul IV unde mai toţi giul .militar, cu singura deosebire- că S
Sîmbătă 31 august 1957 4 pagini 20 bani — Unde ai ¦lucrat pîhă acum, ti­ stnt tineri. de la încărcări şi descărcări, -a tre­
nere? - ' ‘ * ' ' < • ' ‘ Inginerul Plăvicheanu şeful secto­ cut La alimentarea furnalelor, Deşi
rului, se arătă mulţumit de la bun ciştiga bine, circa 1.500 Lei ¦lîindr,
început de înfăţişarea ¦noului om, îl frămînta mereu gindul să se facă, )
Colectivişti laîmpărţirea avansului — Ăsta are stofă de miner. O să miner. Povestirile tatălui său.; pur
fie ca dumneata Fedor-baci, înalt, şi sim-plu îl cuceriseră, li fascinase­
muşchiulos şi bun miner — spuse ră. Intr-o bună .z i. şi-a luai decon­
' inginerul, maistrului principal. tarea şi a plecat de îndată spre Va­
— Şi eu îs de părerea asia — lea Jiului.
tea muncii planificată pe primele 7 luni din zise Fedor-baci în ¦timp ce-l studia ...Cîteva săptămâni, a , Lucrat ia
acest an, ou 9,37 la sută.
cu ochi de cunoscător in materie de transporturile sectorului. începuse
'k ’
oameni. să se familiarizeze cu viaţa din mi­
Şi la'fabrica de aglomerare, planul lunar de
producţie a fost realizat în dimineaţa zilei de 30 — N-o să fugi de la mină? — îl nă; Cu ochii săi negri,, pătrunzăiori,
august, înainte de ieşirea din lucru a schimbului
de noapte. Aglomeratort ştii din brigada condusă întrebă inginerul (ih. Plăvicheanu. scruta semiobscuritatea galeriilor.
de maistrul Grigore Moraru, au dat încă ieri
dimineaţă primele tone de minereu aglomerat — N-am venii pentru o lună- Cînd aveau nevoie de materiale, mi­
în contul lunii septembrie. Succese de seamă în
producţie au obţinut, echipa de dozatori a co­ două, ci am venit pentru o viaţă în­ nerii se adresau de acum cu încre­
munistului Pangias Tănase, echipa de aglome-
ratorişti condusă de candidatul de partid Dumi­ treagă, replică tinărul. dere tinărului, care încărca sau des­
tru Ardeleianu, electricienii din echipa utemistu-
lui Nicolae Roman şi alţii. In faţa acestui raţionament, ni­ cărca popicii ca pe nişte surcele.
A. Z. meni nu mai putea spune nimic. Se Era nespus de bucuros că pioate fi. 1
vedea că- ttnâru! ţinea cu orice preţ de folos cu munca sa, cu forţa sa
să devină miner. Poate că sigu­ puţin obişnuită. In vremea asta, şe- t
ranţa cil care răspundea, se datora fii de brigăzi ¦se gindeau care ' mai
faptului că din adolescenţă se călise de care să-l aducă în brigadă. zi
cu munca. fost repartizat pînă Ia urmă in bei- •
Familia sa care- trăieşte în comu­ gada lui Gh. Ivăşcan, care abia ve­
na Demşoi din regiunea Ciuj, este nise de la festival şi nu ştia de c-\
destul de numeroasă. Pănwit aveau GH. TAUTAN
puţin. Pe cînd. avea 15 ani, a înce­ (Continuare in pag.' 3-a)
put să colecteze trestie pentru coope-
populare
| „După muncă şi răsplată“, pare că spun feţele bucuroase ale colecti-
şcolar. Clasele spaţioase îşi vor
primii oaspeţii dragi — şcolarii. ţ viştllor Ion Şerban şi a soţiei, din Gospodăria agricolă colectivă „21 De- VEŞTI DIN ŢARA
Părinţii din Berghin, raionul Al­
oameni întregăldenii, dar har­ ba, în frunte cu deputaţii, s-au 4 cembrie“ din Pricaz.
nici. Cînd e vorba să se facă gîndit ca noui an şcolar să gă­
ceva în sat, dau ajutor cu toţii. sească totul pregătit pentru co­ \ Ei primesc avansul de 40 la sută. Peniru cele 320 zile muncite, au pri-
Nu degeaba se numără ei prin­ piii lor.
tre fruntaşii raionului în proble­ ! mit SOO kg grîu, 300 kg orz, 3 000 kg furaje, 11,200 kg lină, 13 kg brînză Se pregătesc pentru cea de a 40-a
ma încasărilor din autoimpu- Astfel, s-au făcut reparaţii ge­
neri. Au realizat pînă acum pes­ nerale Ia cele două şcoli şi, de J de oaie şi 4.200 iei. ...
te 80 la sută. Ei au ştiut cum curînd, s-a terminat şi curăţenia.
să împartă banii. Au construit Prin grija deputaţilor şi a comi­ aniversare a M arii R evolu ţii S ocialiste
un grajd nou în cătunul Tec- tetului de cetăţeni comunal s-au
şeşti şi l-au reparat pe cel din sfîrşit şi reparaţiile la cele patru 2.166 kg. grîu la hectar din O ctom brie
Ghioncani. Au mai construit un fîntîni din satul Henig şi Ber­
pod peste Vale şi alte lucrări. ghin şi construcţia noului pod. Aceasta este producţia medie de grîu cer un sol bogat, şi de Teatrele din întreaga ţară fac iar Teatrul Evreesc de Stat „Să
La grajdul cel nou din Tecşeşti Toate acestea au fost făcute prin intense pregătiri în vederea ce­ nu-ţi faci chip cioplit" de Fring.
s-au efectuat peste 19 zile de contribuţia în muncă a cetăţe­ obţinută de întovărăşirea agrico­ aceea au căutat să cultive o lei de a 40-a aniversări a Ma­ Teatrul Naţional din Craiova
muncă cu carele şi peste 21 de nilor. rii Revoluţii Socialiste clin Oc­ repetă . piesa „Tragedia optimis­
zile cu braţele. lă „6 Martie“ din Rapoltu Mare. mare parte din grîu, după plan­ tombrie. Ele vor prezenta în pre­ tă", iar Teatrul Naţional din
Două localuri noi mieră 22 de piese clasice ruse Ciuj piesa „Baia". In reperto­
Gînd a fost vorba de strînsul Dacă ne gîndim la faptul că pro­ te bune premergătoare. Astfel, şi sovietice. Printre altele, la riile teatrelor de stat din ţară
furajelor, iarăşi au venit cu to­ Intr-o adunare populară, ţă­ Bucureşti, teatrul naţional „I. L. au mai fost înscrise piesele „Bă-
ţii. Lotul zootehnic era un ade­ ranii din comuna Ampoiţa au fă­ ducţia medie pe care o reali­ pe o suprafaţă de 18 ha. au a- Caragiale" pregăteşte piesa „Ca­ trineţe zbuciumată", „Tania", „O
vărat şantier. S-a reuşit astfel cut mai multe propuneri legate leaşca de aur" de Leonid Leo- chestiune personală", „Liceenii",
să se siringă în ăteva zile finul de gospodărirea satului. Printre zează ţăranii muncitori indivi­ vut trifoi, pe 3 ha borceag şi nov, Teatrul Municipal, piesa „Un om obişnuit" şi altele.
de pe 20 de hectare. acestea a fost şi aceea a constru­ „Uraganul", de Beloţernovski, Tot în cinstea aniversării Aca­
irii celor două localuri de coope­ duali nu trece de 1.500 kg, pro­ pe 5 ha tutun. Restul griului
Iniţiatorii acestor acţiuni in rativă, una în Lunca Meteşului Teatru! Tineretului piesa „Mar-. rii Revoluţii Socialiste din Oc­
comuna Intregalde şi satele a- şi cealaltă în Ampoiţa. ducţia obţinută de întovărăşiţi s-a însămînţat după porumb în- şui victoriei", de Galin, Teatru! tombrie, numeroase teatre din
parţinătoare au fost - de-putaţii este mare şi ea vine să confirme grăşîndu-se în prealabil tere­ C.F.R. Ciuleşti - „Baia" de Ma- ţară vor organiza seri literare,
Gheorghe Cioară, Ioan Ciamba Prin grija comitetului de cetă­ încă odată superioritatea lucră­ nul.
şi ţăranii muncitori Silvestru ţeni şi a comitetului executiv al iakovski, Teatrul Armatei „Tra­ seri de' recitări şi alte manifes­
Boian, Alexandru Boţan, Iulian rii pământului cu mijloace meca­ Beneficiind de ajutorul S.M.T.
sfatului comunal, în curînd cele nizate. întovărăşiţii au avut posibilita­ gedia optimistă" de Vişnevski, tări.
Topor şi alţii.
două localuri vor fi date în fo­ Cele 61 hectare cultivate cu te să execute arătura de însă-
grîu de întovărăşiţi au fost a- mînţare din timp şi să înceapă
losinţă. rate şi însămînţate numai de însămînţarea în jurul datei de
către mecanizatorii de la S.M.T.. 15 septembrie. ’ Sămînţa •’ fiind Pen iru elevi Vşi eleve
Orăştie. O suprafaţă de 16 hec­ pregătită Ia vreme, din soiul
Totul e pregătit tare, de pe care grîul n-a fost Cenad 117, însămînţările s-au Unităţile comerţului, socia­ lor şcolare de orice categorie.
culcat la pămînt, s-a recoltat cu efectuat într-un timp scurt. In- list din întreaga ţară au pus Un costum de băieţi uniformă
Nu ne mai despart decît cî- secerătoarea-legătoare. Nu tre­ sămînţînd în perioada optimă, în vinzare 825.000 costume uni­ din stofă de lină. .costă intr'e
teva zile de începerea noului an buie să se creadă însă că pro­ într-un teren bine pregătit, grîul forme pentru elevii şi elevele 220—250 lei., faţă de 280-320
ducţia obţinută se datoreşte ex­ şcolilor medii şi elementare, şi lei cit. se vinde un costum si­
clusiv lucrării pămîntului cu a răsărit uniform şi a ¦intrat-în 125.000 uniforme „Pionier". Cu
producţia trimestrului IV, de milar obişnuit de schi. La ro­
mijloace mecanizate. iarnă bine înfrăţit. - chiţele unifarme-şorfuri, preţu­
întovărăşiţi! ştiu că plantele
In primăvară,- devreme, după
>¦<$>¦<&" . ce s-au controlat cu atenţie cul­ circa 350.000 uniforme, pe care rile sînt inferioare cu' circa' 20-^
turile, pentru a se cunoaşte ce le va pune in vinzare in prime­ 25 lei la sută, faţă de cele care
S-L'dejmiAgJ'ptlí din eú-mbinat lucrări trebuie aplicate, s-au le tuni ale anului viitor, se va se vînd în mod curent.
grăpat cu o grapă uşoară. Prin asigura necesarul de uniforme
ţut Liter această lucrare s-a distrus crus­ pentru toţi elevii, care. trebuie O înlesnire pentru părinţii
ta care favoriza evaporarea a- să poarte uniformă. copiilor care-şi, procură Unifor­
pei şi buruienile apărute. Mai me este vlînzarea cu plata în
tîrziu s-a plivit cultura de bu­ De la 1 septembrie, în ma­ rate. La achiziţionarea unifor­
joritatea oraşelor din ţară se melor se plăteşte un acont . de
vor organiza expoziţii de ¦pre­ 25 la sută din valoarea .unifor­
ruieni. De menţionat că acolo zentare cu vinzare a uniforme- melor.
unde grîul a urmat după trifoi,
Sînt în al treilea an,conse- de corturi. Citesc inscripţia: a soarelui. E greu să prinzi pe buruienile au apărut într-un nu­ Se apropie recoltarea porumbului
măr mai mic decît în restul cul­
turilor.
fiecare dată mi se pare că o doara, tabăra de corturi Va- Dimineaţa, plaja ii cheamă cu Condiţiile favorabile de climă Peste puţin timp, în gospo­ tează pe o producţie medie pe
dăriile agricole de stat înit'Peigul tnust Gostat de circa
a văd pentru întîia oară. Am ve- sile Roaită". Administratorul o forţă irezistibilă. Seara, spec- $ din acest an au-contribuit -la din întreaga ţară, începe 3.500 kg baahe la heatar, iar
o bună desvollare a plantelor. recoltarea porumbului. Potrivit în regiunea Timişoara de 3.000
a nit aici pentru a scrie un re- taberei îi întimpină cu bună tacóle şi plimbare pe faleză De îndată ce grîul a ajuns în evaluărilor făcute pînă acum, kg la heatar. In acelaşi timp,
pîrgă, s-a şi început secerişul. gospodăriile agricole de stat gospodăriile agricole de stat din
^ portaj despre felul cum îşi pe- voinţă, îi repartizează în cor- sau prin parcuri. Strîngînd grîul pe arie şi clă- vor obţine anul acesta de pe Balta Dunării, printre oare Fe­
§ trec oamenii din Combinatul furi, le distribuie cearceafuri Parcurile., se pare că toate dindu-1 în stoguri, întovărăşiţii fiecare hectar o recoltă dublă teşti, Coeărdeaua, Petroiu, Mî-
§ siderurgic Hunedoara conce¦ curate şi pături, îi îndrumă un- florile din lume şi-au d a t‘ în- au terminat treierişul !numai în de porumb faţă de anul trecut. năstirea şi altele, vor realiza
cîteva zile. Odată cu terminarea Ca urmare a sporirii produc­ pe mii de hectare producţii me­
dini de odihnă pe litoral. de să ia masa, iar oamenii se ţilnire pe aleele şi stâzile din treierişului, ei au avut.satisfac­ ţiei la hectar şi creşterii supra- dii de cîte 5.000 kg porumb
eţelor lor însămînţate. pro­ boabe la ha.
Iată azi au început a sosi gospodăresc repede. După o Vasile Roaită. ducţia globală a unităţilor agri­
cole de stat din întreaga ţară In prezent, în toate unităţile
muncitori din a treia serie la utît de lungă călătorie o baie Cu smalţuri albe, roşii şi * agricole ale statului.se fac pre­
odihnă. Ei sosesc de la gară în apa sărată a mării, e in­ violete florile te întimpină pre­
şi se opresc în faţa taberei viorătoare. Din incinta tabe- tutindeni. Nici unde încă nu
-o-o rgi' marea se vede nesfirşită, am văzut o mai mare ,,risipa
| albastră. Azi e agitată. Valuri de flori, cu o gamă de culori |
înspumate ca nişteescairoane m a'i variate ,şi o mai mare şi
I lichide, aleargă, se sparg în mai atentă grijă pentru ele. ţia de a afla că iau obţinut de va depăşi cu peste trei ori pe gătiri pentru recoltarea şi depo­
I spume de ţărm. Intr-o dimineaţă mi-am luat pe fiecare hectar o producţie cea realizată în anul trecut.
l ...Şi vacanţa cea albă, cea in/ ma in dintl trecut prin zitarea recoltei de porumb. Pen­
& purtătoare de uitare, pune stă- (l'evaA ,n cede 18 corturi, la. medie de 2.166 kg grîu. In regiunea Oradea se con- tru oa rectoha să se facă în
pîtiire pe inima şi gindurile °Ja uCLnc. tăptăreasa îşi anunţă condiţii optime se prevede în­
deobicei vizita. zestrarea gospodăriilor cu încă
tuturor şi zilele de concediu, — Ziaristul. c u P I LA P E R U G I N a
zboară una după alta... 500 de. combine de porumb.
Dar fiecare zi lasă amintiri. — Fi bine venit. NU E PĂCAT DE NOI? Totodată, se construiesc, pătule
IOAN BAI.AN pentru depozitarea recoltei'. In
Oamenii îşi schimbă culoarea
acest scop, s-a repartizat peste
. feţei, capătă culoarea stalorni- (Continuare lh pag 3-a) Pcate veţi fi tentaţi să altele au fost rănite mai nu numai atit. Multe că- 27.000. im. c. de. material lem­
\ că a bronzului. ner.eien dn nur credeţi că e vorba de oa- mult sau mai puţin grav. rămizi sînt „condamnate“ nos pentru ¦cpnstruirea a, 2.000
meni. de fiinţe vii. De un- Şi, curios, tovarăşul P. To- să stea îngropate în pă- de pătule cu o capacitate de
de ! De data aceasta e vor- !ev, primitor de materiale, mint pe jumătate sau chiar depozitare de 300.000 tone.
ba de nişte biete cărămizi, a închis ochii în faţa stă- de-a înlregul. De, proba-
rare dacă ar fi vii, cu si- rii de fapt. Se gîndea o- bil că nu s-or fi călit des- O atenţie deosebită se •acor­
guranţă că ar plînge amar- mul că ¦ „medicamentele“ tul de bine în cuptoarele dă recoltării şi depozitării po­
nic şi ar fi necesari mulţi cos*ă mult, cu toate că, în fabricii şi tovarăşii din rumbului destinat însămînţări-
medici ca să le oploşească general, pentru „consulta- conducerea şantierului vor lor din anul viitor. Gospodă­
rănile şi să ie pună prd- fii" se ştie că nu se plă- să le facă mai rezistente. riile agricole de stat vor asigu­
ra anul acesta appoape, 4.000
teze. Astfel de cărămizi se teste nimic. N-am ce zice, „îndrăzneaţă
găsesc în mare număr, pe tone sămînţă hibridă de po­
-antierul nr. 1 de locuinţe Ei, dar asta nu-i nimic. idee“ I rumb. In felul acesta, pentru
din Petroaşni, din cadrul Să vedeţi ce,am văzut în — Nu e păcat de noi ? prima dată, ele îşi asigprâ din
Trustului 7. Construcţii. faţa blocului L. Vreo trei producţia proprie întreaga can­
grămezi, în care se însu- — parcă ar vrea să spună titate de sămînţă hibridă de po­
In faţa unei magazioare tiîau circa 4.000 cărăm izi; cărămizile. rumb necesară însămînţărilor
de pe şantier, — s-a oprit erau nestivuiie, aruncate din primăvara anului 1958.
un camion mai zilele tre­ claie peste grămadă. Bine­ Cu pila mea cea mai as­
cute. Era încărcat cu cără­ înţeles că multe din aces­ pră aş dori ca pe această, Paralel cu pregătirile ce se
mizi sănătoase. Transporto­ tea nu erau în apele lor, cale, să curăţ un pic ru­ fac în vederea recoltării. şi de­
rii, oameni grăbiţi, uneori, aşa cum au fost cînd au gina ce s-a cuibărit şi a pozitarii porumbului pentru boa­
au descărcat într-un timp venit de la fabrică. Ce mai contaminat răspujidereâ be de pe . celé aproape 200.000
incoace-încolo, erau certate fată de materiale a tova- ha, în toate unităţile se recol­
record cărămizile, fără să rău cu „sănătatea“, precum făşilor P. Toicv şi I. Ma- tează porumbul pentru siloz de
nolache, precum şi celor- pe aproape 14.000 ha.' Pînă în
le mai stivuiască, ci aşa de altfel, erau certaţi cu lalţi tovarăşi din conduce­ prezent, au şi fost recoltate şi
răspunderea şi tovarăşii P. rea şantierului, , care văd,
cum le veneau Ia mină. Toiev.i şi I. Manolache, însilozate peste 86.000 tone de
ştiu, dar nu iau măsuri.
Rezultatul? Multe cărămizi porumb furajer.
au dat „ortul popii“, iar gestionar de materiale. Şi IONICA AJUSTORU