Page 94 - 1957-08

;l\i vIu\ i'uMW1»V;1Vi ', \..V\ “ r '\ “ * * *;4 *TTTTTT \ 7 Y » » k tf f a ? 7>. •) V ^ 7' ' 7 V > s v»v»' ' ? v v _> l
f Pdg. 2
!ntimP!narea “k „Zilei A viaţiei pr o blem e: a c t u a l e a l e in t e l e c t u a liTĂJSî
Succese ale aviaţiei noastre
Lia imarea • lor sărbătoare
„Ziua Aviaţiei”, naviganţii şi
personalul terestru de transport
din ţara noastră se înfăţişează
eu realizări cu Gare, pe bună
dreptate, se pot mîndri.
Avioane purtîmd emblema în­
treprinderii TAROM asigură că­
lătorilor legături rapide între
Capitală şi .numeroasele locali­
tăţi din ţară şi de peste 'hota­
re ca : Moscova, Budapesta,
Praga, Berlin, Copenhaga, Sto-
ckholm, Belgrad şi Sofia. Prin
cele 15 reprezentanţe generale
pe care întreprinderea TAROM
le are în străinătate şi datorită
relaţiilor pe care le întreţine cu
alto companii aeriene străine,
călătoria piuă la cele mai înde­
părtate colţuri ale lumii se face
acum intr-un timp foarte scurt.
Plecînd din Bucureşti diminea­
ţa, bunăoară, un călător poate
ajunge la New York a doua zi
la ora 12. Aproximativ în ace­
laşi timp se efectuează şi zborul
pînă la Pekin, folosind de la
Moscova avioanele Tu-104. Fa­
ţă de anul 1946, lungimea tra ­
seelor internaţionale deservite
de avioanele TAROM a Gresout
pînă anul acesta cu peste 400
la sută.
Serviciile aviaţiei de trans­
port sînt mult preţuite de ţăra­
nii muncitori din diferite regiuni
ale ţării, ale căror ogoare au
fost salvate cu ajutorul aviaţiei
de acţiunea dăunătorilor, de mii
de oameni ai muncii care şi-au
redobîndit sănătatea prin in­
tervenţiile aviaţiei sanitare, pre­ comandantul! de aeronavă Du­
cum şi de oameni-i muncii care
lucrează în domeniul pescuitu­
lui, în geologie şi în alte dome­
nii în oare aviaţia utilitară a
devenit ajutor preţios în muncă.
De asemenea, La Berlin, Pra­
VEŞTI CULTURALE
Din activitatea clubului
minier Petrila
La biblioteca clubului minier
din Petrila, se duce o muncă
susţinută pentru propagarea
cărţii în rîndul minerilor şi
muncitorilor de la spălătoria de
cărbune.
De la începutul anului şi
pînă acum, biblioteca numără
peste 350 de cititori noi, dintre
cei 1.000 de cititori înscrişi.
Prin grifa bibliotecarei Silvia
Lupşa, la club se organizează
seri literare, seri de basm, re­
cenzii etc.
Cărţile bibliotecii se împros­
pătează regulat cu ultimele nou­
tăţi apărute în librării. In pre­
zent, biblioteca are un bogat
inventar de cărţi, cu caracter
felurit: ideologic, literatură,
In cartierul Simonov, în ju-
ru'l uzinei de automobile „Liha-
ciov“ din Moscova, s-iau ridicat
şcoli, biblioteci, clădiri de lo­
cuinţe, policlinici, magazine,
creşe şi alte instituţii.
Ce era aici înainte vireme,
înainte de instaurarea puterii
sovietice ? Nu exista nimic din
cele pe care le vedem astăzi.
Nici palatul culturii, nici insti­
tutul, nici şcoala medie tehnică,
nici spitalul, nici oreşa, nici mă­ sare a Revoluţiei din Octombrie,
car linii de tramvaie, fără să
mai vorbim de metro. Era un
loc viran, unde se depuneau
gunoaiele. Pe locul clădirilor u-
riaşe ale uzinei de automobile
din Moscova se găseau patru
miei ateliere pentru repararea
automobilelor. Ble aparţineau
bancherului Reabuşinski.
— Adeseori, trecînd prin u-
zina noastră, îmi aduc aminte
de perioada grea şi îndepărtată
a primilor ani ai revoluţiei —
povesteşte vestitul maistru for-
jar Piotr Olenev, vechi comu­
nist, participant la luptele din
octombrie.
— Acolo, unde se înalţă clă­
dirile secţiilor mecanice şi de
montaj, oreştea varză. Ceva mai
departe, fremăta o dumbravă.
In jur erau ruine. Atunci uzina
a fost vizitată de Benin. El a
stat de vorbă ou muncitorii...
Lenin a venit La uzină La 28
iunie 1918. Muncitorii se adu­
nară în încăperea secţiei forje,
a cărei construcţie nu era încă
terminată. Acum acolo se lu­
crează platforme de autocami­
oane.
Oricine a ascultat măcar o-
dată pe Lenin, ţine minte în­
treaga viaţă farmecul cuvîntu-
Lui lui, ideile exprimate de el.
In ce mă priveşte îmi aduc a-
minte acum despre ce a vorbit
i : . 1; ¦' ;x : ' > j) i . <• ' , ' ) ! l \ \ \ ) \ ' . i \ ¦1 ) | î l v
ga sau Moscova se pot consu­
ma fructe culese în aceeaşi zi
la Bucureşti, Oradea sau Sa tu
Mare, transportate cu avioane
ale întreprinderii TAROM în
cadrul convenţiilor comerciale
existente.
Dezvoltarea pe care a luat-o
aviaţia în ţara noastră, rod al
atenţiei pe care partidul şi gu­
vernul o acordă acestui mijloc
de transport, este oglindită în­
deosebi în volumul crescînd de
la an la an, al activităţii în a-
cest sector. Volumul transpor­
tului de călători pe liniile inter­
naţionale, prevăzut pentru anul
acesta, de pildă, este de aproa­
pe zece ori mai mare decîi ace­
la efectuat în anul 1946. In cei
10 ani de existenţă, aviaţia u-
tilitară a^ transportat circa
23.000 de bolnavi şi personal
medical şi circa 300 de tone de
medicamente; au ost executate
prăfuiri şi stropiri de substanţe
contra dăunătorilor din culturi
şi pădiuri pe o suprafaţă de
145.000 ha.
Navigatorii şi muncitorii ae­
roportuari, se bucură de preţui­
rea înaltă a partidului şi guver­
nului şi a întregului nostru po­
por muncitor. Pe piepturile mul­
tora dintre ei strălucesc ordine
şi medalii. Insigna de „milio­
nar“ şi „bimilionar“, — senine
ale activităţii îndelungate puse
cu abnegaţie în slujba poporu­
lui muncitor, este purtată cu
mîndrie de aproape 50 de navi­
ganţi. Printre aceştia se află şi
mitru Olaru, radiotelegrafistul
de bord Ion Miou Ghenciu —
„milionari“ şi mecanicul de
bord NicoLae Păunesou — „bi­
milionar“, oare au dobîndit de
curînd mult rîvnltele insigne.
ştiinţifică, tehnică etc.
'k
Echipa de dansuri şi soliştii,
de pe Ungă clubul minier, pre­
zintă la club reuşite dansuri şi
cîntece, în cadrul manifestărilor
culturale prevăzute în plan. In
această formaţie sînt salariaţi
ai întreprinderii carbonifere şi
ai preparaţiei din Petrila.
TRAIAN ST1RC
corespondent
Şcolile se pregătesc
pentru a-şi deschide
porţile
Sfatul popular orăşenesc din
Simeria se preocupă îndeaproa­
pe de şcolile pe care le admi­
nistrează. Astăzi, eLe sînt gata
să-şi deschidă porţile pentru a
priim-ii copiii. Condiţiile rmate-
el atunci — despre lupta îm­
potriva foametei şi împotriva
forţelor contrarevoluţionare, îm­
potriva ruinei economice. Spre
sfîrşitul cuvîntării sale, toate
îndoielile se spulberaseră. Fie­
care muncitor era pătruns de
un înalt spirit de răspundere
pentru munca sa. In anii pri­
melor cincinale s-ia ridicat uria­
şa noastră uzină, leagănul con­
strucţiei de automobile a ţării,
încă la cea de-a Vil-a aniver­
prin Piaţa Roşie au trecut pri­
mele zece autocamioane fabri­
cate de uzina de automobile
„Amo“.
In cadrul unei competiţii in­
ternaţionale de automobilism
din 1925, automobilele sovie­
tice „Amo — F-15“ au repur­
tat o mare şi meritată victorie.
Ele au parcurs întregul drum
fără nici o pană lăsînd depar­
te în urmă maşinile celor ma;
bune firme europene şi ameri­
cane. Aceasta era o mare şi im-
' portantă victorie deoarece ©a
a arătat de ce este capabilă
clasa muncitoare — stăpîna ţă­
rii sale.
’ ...Conveienul principal al u-
zlnei de automobile seamănă
cu un fluviu cu ape abundente
în care se varsă zeci şi sute de
afluenţi. Gomveierul de automo­
bile „izvorăşte“ de La furnalele
din Ural, de la cuptoarele Mar­
tin din Kuzneţk şi Stialingrad,
de Ia Laminoarele uzinei „Za-
ponojstal“. Construirea uzinei
de automobile din Moscova a
trezit La viaţă multe ramuri in­
dustriale noi, ia necesitat cons­
truirea de noi uzine fără de care
era imposibilă construcţia de
automobile.
Dezvoltarea cu precădere a
industriei grele si a pivotului ia-
D i n a c t i v i t a t e a u n e i f i l i a l e Bogdan Petriceicu - Hajdeu
Se împlineşte mai bine de un an de
cînd în oraşul Deva, a luat fiinţă fi­
liala Societăţii de ştiinţe istorice şi
filologice. Scopul urmărit de ea este
acela de a ridica necontenit nivelul
de cunoştinţe al membrilor săi, prin
cercetarea ştiinţifică a problemelor teo­
retice şi practice din istoria poporu­
lui, a patriei noastre, a limbii şi li­
teraturii romîne, prin popularizarea cu­
ceririlor ştiinţelor noastre istorice şi
filologice, şi prin combaterea hotărîlă
a teoriilor pseudo-ştiinţifice. Pentru
realizarea cu succes a acestui scop,
filiala şi-a luat ca sarcină să adune,
să studieze, să prelucreze şi să pună
la îndemîna membrilor săi materialul
documentar în legătură cu problemele
actuale teoretice şi practice, din dome­
niul ştiinţelor istorice şi filologice. Mo­
dul de lucru adoptat este acela al pre­
zentării de referate, comunicări, confe­
rinţe, al organizării de discuţii publi­
ce etc.
Aruncînd o privire asupra activită­
ţii pe care filiala din Deva a depu­
s-o în cele 14 luni de cînd există, se
poate constata că, într-o bună măsură,
obiectivul propus a fost atins. Dintre
cele două secţii care o compun, sec­
ţia de istorie şi secţia de filologie,
cea mai intensă activitate a fost sus-
ţinută de către prima din ele. In tim­
pul anului care a trecut, în cadrul
acesteia, au fost ţinute un număr de
9 conferinţe şi comunicări, dintre care
s-au bucurat de mult succes conferinţa
expusă de profesorul Octavian Floca:
„500 de ani de la moartea lui loan
Corvin de Hunedoara“, conferinţa pre­
zentată de profesorul Beniamin Basa:
„Din lupta clasei muncitoare hunedo-
rene în perioada 1926-1929“ etc. Din
cele 9 lucrări prezentate, două au fost
tipărite în publicaţiile muzeului regio­
nal.
Dintre comunicările ce au fost pre­
zentate în anul 1957, s-au remarcat mai
ale s: „Mineritul şi exploatarea fierului
pe valea Cernei“, expusă de profeso­
rul Eugen Ghişoiu, „Atacul asupra De­
vei în timpul răscoalei lui lloria pe
bază de documente inedite“ expusă
riale-administrative au fost asi­
gurate.
Astfel, şcolile din Simeria
Veche, Cărpiniş, Săuleşti şi şco­
lile din Simeria, au fost repa­
rate şi spoite: Lemnele, necesa­
re pentru încălzirea sălilor de
clasă la iarnă, sînt depozitate
în curţile şcolilor.
Au de ce să fie mîndri mem­
brii comitetului executiv, între
care, preşedintele Ştefan Fiilop
şi secretarul Mihai Puică.
A mai rămas de rezolvat doar
repararea acoperişului şcolii e-
lementare din Unoi, pentru care
se aşteaptă ţiglele promise de
Secţiunea de învăţămînt şi cul­
tură a Sfatului popular regio­
nal.
C. AA1ARIE1
corespondent
cesteia — construcţia de maşini
— a asigurat reproducţia lăr­
gită a întregii economii naţio­
nale a U.R.S.S., progresul teh­
nic neîncetat şi sporirea produc­
tivităţii muncii.
In 1926, pe porţile întreprin­
derii au ieşit 280 de autovehi­
cule. In primul cincinal, uzina
de automobile din Moscova a
fost supusă unei reconstrucţii
radicale. Paralel cu noile clă­
La uzina de
din M oscova
diri ale uzinei au fost ridicate
zeci de case mari de locuit a
început construcţia palatului de
cultură. In vederea pregătirii
cadrelor ia fost creată o şcoală
pentru tineretul muncitoresc şi
o şcoală medie tehnică. In 1931
s-a terminat reconstrucţia ge­
nerală a întreprinderii şi pro­
ducţia ei a crescut la 25.000 de
autocamioane pe an.
Ritmul construcţiei socialiste
oreştea cu repeziciune în Uniu­
nea Sovietică. Ţara avea nevoie
de sute de mii de autovehicule,
încă din 1937 constructorii de
automobile din Moscova au tre­
cut la o nouă reconstrucţie pen­
tru ia asigura producţia anuală
de 70.000 de autocamioane şi
10.000 de autoturisme. Se me-
canizează Lucrările necesilind
un mare volum de muncă La
turnătoria de fontă cenuşie, se
aplică metode de producţie în
; 1 V1 1 1
DRUMUL SOCIALISM ULUI
de profesorul Traian Bălan etc.
Secţia istorie are în total 13 mem-
bri, !ar secţia filologie 20. După cum
se vede, şi una şi alta dispun de forţe
suficiente pentru desfăşurarea unei ac­
tivităţi rodnice. In ce priveşte secţia
de istorie, se poate spune că aceasta
a obţinut unele rezultate. E neîndo­
ielnic, însă, că munca ar fi atins un
nivel şi mai bun dacă toţi membrii «i
şi-ar fi adus contribuţia din plin. E-
xistă însă unij dintre ei, care se mul­
ţumesc doar să figureze ca „membri
onorifici“, fără să ia vreo iniţiativă,
fără să participe cu interes la viaţa
secţiei. In rîndul celor de acest fel, se
situează chiar şi responsabilul secţiei,
profesorul Constantin Bulz.
Cu mult în urmă, din punct de ve­
dere al activităţii, se situează secţia
de filologie. Din totalul materialelor
prezentate pînă acum în cadrul filialei,
de abia 10 la sută dacă îi aparţin ei.
Dintre cele cinci materiale ce au fost
expuse în cadrul şedinţelor de secţie,
doar două aparţin profesorilor din lo­
calitate, (prof. Jacotă şi Feodora Rott-
rnan) celelalte trei fiind prezentate de
către profesorul loan lliescu din Orăş-
tie. Se cuvine să fie remarcat exem­
plul acestui om harnic, care ştie să gă-
sească timp pentru fiecare sarcină în
parte deşi are destule, şi care neobosit
face drumuri la Deva, Sibiu, Iaşi, Bu­
cureşti şi prin alte numeroase locali­
tăţi din ţară, pentru a cerceta surse
de documentare şi a scoate la iveală
materialele preţioase care le prelu­ un priceput cunoscător al psi­ noscător a întocmirii sufleteşti adinei procese de conştiinţă:
crează.
O vină destul de serioasă pentru fap­ titlul de mai sus constituie pen­ găsit şi cele mai adecvate mij­ şina unui om ? Ieşirea din di­
tul că în secţia de filologie, treburile tru cititorii săi adulţi un argu­ loace stilistice, pentru a le an­ lemă o face prin raportarea fap­
nu stau deloc strălucit, o poartă fără ment în plus pe linia formării cora interesul şi a le menţine tei la scop. Şi această soluţie
îndoială responsabilul acesteia, prof. unei convingeri definitive asu­ trează curiozitatea de-a lungul reflectă de asemenea pricepe­
Valentin Oprea, care, ca şi prof. Bulz, pra acestei calităţi a scriitoru­ filelor :¦ propoziţii scurte, acţiu­ rea autorului de a pune şi a
e lipsit de entuziasm şi lasă lucrurile lui.
să meargă după cum se nimereşte.
In oraşul Deva, există un foarte mare tul pe o temă epică: lupta ţi­ stilistice 'în genul romanelor de înveţe uşor, pe nesimţite prin­
număr de intelectuali şi, îndeosebi,
cadre didactice. E de neadmis deci
ca, activitatea în filiala societăţii de
ştiinţe istorice şi filologice să fie dusă
doar de cîţiva profesori, dintre care,
activi în adevăratul înţeles al cuvîn-
Peut™ oamenii m uncii
Intre celelalte construcţii măreţe, care se ridică la Hunedoara pentru
muncitorii siderurgişti, este în curs de terminare şi clubul-cinema. In curînd,
minunatele săli ale clubului vor adăposti o viaţă culturală intensă.
lanţ în .secţiile mecanice. Sec­
toarele de' producţie se Înzes­
trează cu conveiere, cu meca­
nisme de transport, cu rolgan-
iguri, cu utilaje mai perfecţio­
nate pentru prelucrarea metale­
lor.
începu Marele Război pentru
Apărarea Patriei. O parte con­
siderabilă din utilaje iau fost e-
vacuate în Ural. In acest fel au
apărut încă oîteva întreprinderi
de A. Popov
— filiale ale uzinei de automo­
bile din Moscova. In anii de grea
cumpănă ai războiului munca
încordată nu a încetat în uzină
nici măcar pentru o oră. Mun-
oa plină de abnegaţie a colecti­
vului a fost răsplătită cu dis­
tincţii înalte — ordinul Lenin
şi ordinul Drapelul Roşu al
muncii.
Dar toate acestea sînt de do­
meniul istoriei... Acum urina lu­
crează la îmbunătăţirea radica­
lă a construcţiei automobilelor,
sporeşte producţia acestora şi
îmbunătăţeşte calitatea maşini­
lor.
...Cel care vizitează pentru
prima oară uzina de automobile
este derutat La început văzînd
secţiile uriaşe cu sutele de ma­
şini automatizate, de transpor­
toare şi marele număr de linii
automate. Dacă acestea ar fi
puse cap la cap, ele s-ar întinde
\
, ; I i III II, II
tului, sînt doar cei de la Muzeul re-
gional.
Se aşteaptă din partea lor o mai vie
participare în sensul susţinerii acţiu-
nilor menite să sprijine munca pentru
propria lor pregătire, cît şi a acelor
acţiuni îndreptate spre folos obştesc.
Filiala societăţii de ştiinţe \istorice
şi filologice din Deva, poate munci
cu rezultate şi mai bune. Ea se bucură
de apreciere din partea organelor c e n ­
trale. E necesar deci să-şi /orienteze
în aşa chip * activitatea de viitor, să
desfăşoare o astfel de mobilizare prin­
tre membrii săi, încît să nu dezmintă
aprecierea ce i s-a acordat. Progra­
mul viitoarelor comunicări trebuie să
cuprindă problemele cele mai caracte­
ristice şi cele mai importante, atît din
domeniul istoric cît şi din cei filolo­
gic. Bunăoară secţia filologie, e bine să
ia în atenţia sa probleme etnografice
şi de folclor, deoarece în această di­
recţie există o bogată şi sănătoasă
bază materială în cuprinsul regiunii.
Note de l e c t o r
M icuţă Tánase
OOOOOOQOOOOOOOOOOOOOOQ
— EDITURA TINERETULUI —
Micuţă Tănase s-a dovedit cenţilor. Autorul, priceput cu­ Acest fapt îi produce lui Dinu
hologiei copilului. Povestirea cu a acestor categorii de cititori, a dacă e bine sau nu să strici ma­
Autorul îşi brodează subiec­ neprevăzute, expresii şi clişee aşa fel, în ă t micul cititor să
nui copil pentru a-şi opri tatăl aventuri, numiri extravagante,
să săvîrşească o faptă imoralii, (agentul nr. 13, „Pană de
să fure.
¦A-
Povestirea se adresează în
primul rind copiilor şi adoles-
pe o distanţă de peste 40 km,
— spune inginerul şef Semeon
Stepaşkin. Pînă la sfîrşitul anu­
lui 1957 la uzină se vor mai a-
dăuga încă un km şi jumătate
transportoare cu bandă suspen­
date precum şi alte transportoa­
re şi rol ganguri.
Intr-un viitor apropiat 6 sec­
ţii .ale uzinei se vor racorda di­
rect la conveierul principal. A-
ceasta va elibera un număr coti-
isÎdeirlabil de electrocare şi de
autotractoare, va permite să se
mărească producţia. Va creşte
considerabil numărul de linii
automate. Astăzi sînt nouă ia
număr. Pînă în 1960 vor fi puse
în funcţiune încă cîteva zeci de
linii automate.
Din punct de vedere al înzes­
trării, al nivelului tehnic de pro­
ducţie, uzina de automobile din
Moscova este urna din întreprin­
derile fruntaşe ale Uniunii So­
vietice. Aceasta este o univer­
sitate de producţie în felul său.
pentru numeroase uzine ale ţă­
rii. Aici vin să înveţe din expe­
rienţa colectivului uzinei, lucră­
tori din multe întreprinderi.
Constructorii de automobile din
Moscova -îşi împărtăşesc cu plă­
cere experienţa tovarăşilor din
ţările de democraţie populară.
In secţiile uriaşei uzine de
automobile se află o aparatură
Nr S P
M ED A L IO N
Născut în 1838 Hiajdeu a elaborat lucrări im­
la Cristineşti în portante în domeniul lingvis­
ţinutul Hotinu- ticii. Dicţionarul său „Miagnuin
1ui, Hajdeu a Aetymologicum Romaniae“ ne-
fast un om de tenminat la 2.000 de pagini,
o vastă erudiţie, pune pentru prima dată bazele
un reprezentant cercetării comparative a limbi­ I
de ©eiamă al cul­ lor.
turii noastre. O- Ascuţit spirit critic, polemis­
•' pena aa imensă tul Hiajdeu şi-a bătut joc şi ia
se împarte în două părţi — rîs cu poftă de hidoşenia po­
ştiinţifică şi literară. liticienilor corupţi din timpul
In literatură, numele lui său, prin ziarele „Satyrul“ şi
Hiajdeu seleagă de toate ge­ „Aghiuţă“. Bl a dus o luptă
nurile literare. Cia dramaturg susţinută împotriva ideologiei
ne-a lăsat „Răzvian şi Vidra“, reacţionar — conservatoare a
piesă în versuri, ca romancier cercului junimist, împotriva
„Hatmanul Arbore“, nuvelist artei pentru artă şt a creat o
„Duduca Mamuoa“, iar ca poet literatură ou tendinţă.
a publicat un bogat volum de Cu toate greşelile de la sfîr-
versuri dintre care se remarcă şitul vieţii, Hajdeu, de la a că­
temele de revoltă socială. O
poezie minunată şi bine cunos­ rui moarte se împlinesc 50 de
cută este „Odă La ciocoi“. ani, rămîne unul dintre pionii
Cercetător ştiinţific' profund, culturii romîneşti.
Muzicuţa cu schimbător
ne vie, presărată cu episoade rezolva o problemă de etică, în
cipiile noii morale.
şoim", „ora Ii" etc.). Un alt episod bogat în învă­
ţăminte morale este acela în
Dar povestirea excelează mai care Dinu, cu toată dragostea
ales prin fecunditatea sa mora­ lui pentru muzicuţă, la glndul
lă. Căci Dinu şi colegii lui, tra­ că e cumpărată cu bani de fu­
vestiţi pentru cîteva ore în de­ rat de la Sterică, o fărîmă, iz­
tectivi, sînt preocupaţi de ideia bind-o cu sete de păm'înt şi căl-
împiedicării sâvîrşirii unui furt. cînd-o cu tocul pantofilor. A-
Şi această idee nu e generată ceeaşi tărie o manifestă Dinu şi
numai de dorinţa de a face o a- cînd rupe banii primiţi de la
ventură, specifică virstei, ci din Sterică.
conştiinţa că impiedicînd furtul Cartea face în acelaşi timp
săv'irşesc o faptă patriotică. A- un aspru rechizitoriu părinţilor
ceastă idee se cristalizează în din categoria tatălui lui Dinu
discuţiile lo r: (şi din păcate mai sini dintre
aceştia).
— „...Dacă fură cheresteaua,
tu ştii ce va să zică ? Ştii ce Cu toate bogatele calităţi li­
înseamnă ? terare şi mai ales pedagogice,
povestirea „Muzicuţa cu schim­
— înseamnă că fură. bător" are totuşi şi unele scă­
— Bine, dar ce fură ? deri, e adevărat, puţin însem­
— Cherestea.
— Nu, mă.,, bunul poporului! nate.
Cheresteaua nu e muzicuţă. Ştii Ele rămân insă pe plan mi­
ce va să zică a sta : bunul po­ nor şi cartea se înscrie în rîn­
porului ? E ca o muzicuţă care dul cărţilor cu mare coeficient
nu e numai a ta, ci şi a mea,
şi a lui Rădulescu, şi a lui... educativ. Şi acest coeficient,
în sfîrşit a întregii clase. Şi are o triplă valoare: pentru
copii — cărora se adresează în
dacă Oprinescu fură muzicuţa primul rind - - pentru educa­
asta, însemnă că ne fură pe tori şi pentru părinţi. Fiecare
toţi nu numai pe tine...“. in parte şi toţi ia un loc găsesc
Ca să-l împiedice pe Sterică in povestire ceva de învăţat.
să fure, copiii se văd nevoiţi să-i
strice maşina, luindu-i maneta. Prof. ION DRÂGAN
radiotehnică şi electronică com­ ducători capabili de sectoare.
plicată şi originală, aparate ul- Printre ei există proiectanţi ta­
trasonioe, precum şi instalaţii lentaţi, ca Scris Soskov, Va-
pentru folosirea în industrie a sili Rodionov, ingineri cu înaltă
energiei atomice. Aici atomul calificare ca Mihail Pokrovski,
este pus în slujba uzinei. Ast­ Vsevolod M.assen şi muiţi alţ'i.
fel controlul calităţii sudurii se
face cu . ajutorul cobaltului ra­ Colectivul uzinei de automo­
dioactiv. Prin metoda izotopi­ bile deţine de mai mulţi ani
lor radioactivi sg apreciază ca­ drapele roşii de produeţei,
litatea sculelor aşchietoare, gra­ printre care Drapelul Roşu al
dul uzurii lor, regimul de aş- Consiliului de Miniştri al
cliiere. Pentru rodajul automo­ U.R.S.S. şi al Consiliului Cen­
bilelor există un laborator ato­ tral al Sindicalelor din Uniu­
mic mobil. Uzina se pregăteşte nea Sovietică.
pentru fabricaţia în masă de noi
autobuse interurbane şi urbane, Pregătindu-se în vederea ce­
precum şi de autocamioane mo­ lei de-a 40-a aniversări a Ma­
dernizate „Zii-164“ şi de noi au­ relui Octombrie, lucrătorii uzi­
toturisme „Zii-J11“. nei de .automobile au îndeplinit
înainte de termen programul
In multe secţii este afişată semestrial al întreprinderii.
Gazeta de uzină „Uzina de a u ­ Mulţi fruntaşi au şi îndeplinit
tomobile din Moscova“. Aceas­ deja sarcina anuală.
tă gazetă a consacrat numeroa­
Dar oricît de mari ar fi bogă­
se materiale iniţiativei muncito­ ţiile giganticei uzine de auto­
rilor, maiştrilor, inginerilor, a mobile, cel mai preţios capital
vorbit despre vestiţii forjori Uş- al său sînt oamenii. 12 lucră­
kalov, Sustretov, fKokoşka, des­ tori sau foşti lucrători ai uzinei
sînt eroi ai Uniunii Sovietice,
pre matriţiiera Ovcinnikova, 32 de ingineri sîrit candidaţi în
ştiinţe tehnice. Mulţi lucrători
despre formarii Patrakov, Gon- ai uzinei de automobile sînt ac­
tivişti de vază ai partidului şi
cearov, despre strungarii Bu- statului. De exemplu, fosilii in­
giner !al uzinei Ivan Goroşkin,
şuiev, Popkov şi mulţi alţi trun- este în prezent preşedintele So­
iaşi în producţie. vietului Suprem al R.S.F.S.R.
Redactorui Gazetei de Uzină Autocamioanele şi autoturis­
mele, autobusele fabricate de
— Mark Uşakov — spune: colectivul uzinei „Lihaciov“,
care s-a ridicat pe locul foste­
— Iniţiativa lucrătorilor uzi­ lor ateliere „Amo“, circulă nu
numai pe drumurile' Uniunii
nei de automobile are un roi Sovietice, ci şi pe drumurile al­
tor numeroase ţări. In prezent
excepţional în îndeplinirea de la uzina de automobile dom­
neşte un mare avînt în muncă.
către întreprindere a programu­ In vederea celei de a 40-.a ani­
versări a lui Octombrie, mun­
lui. Este suficient să arătăm citorii uzinei vor produce şi
că numai anul trecut raţionali- mai multe automobile, de cali­
tate şi mai bună.
zatorii şi inventatorii uzinei
au economisit aproximativ
35.000.000 de ruble. Mulţi din­
tre lucrătorii uzinei de automo­
bile au fost decoraţi cu ordine
şi acum au devenit maiştri, con-