Page 95 - 1957-08

N r. 8 4 3 D/WMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

PE TEME DE PARTID 0 0 OO OO OO OO OO OO 0 0 OO OO 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 OO OO 0 0 0 0 - 0 0 0 0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 O C 'O O O O O O O O C Respectarea contractului colectiv -
a

8 Siderurgiştii din combinat
8
condiţie ils t e ii l i îndeplinirea8
8pe litoral8 8
8
planului de protecţie8 (Urmare din pag. /-a)
8 8
8
cu mersul legănat al marinari-%

------------------------------------- lor şi pescarilor. 8 Se obişnuieşte ca la sfîrşitul enţe. Toate acestea au avut me­

Alunea politică şi organizatorică des­ chită cu cinste de sarcinile care le de plan şi pentru primirea de candi­ g Rolurile sînt de data aceas- Oţelari, cocsari, turnători, o fiecărui trimestru, să se facă un nirea ca, pînă în momentul de
g /a inversate. Ziaristul în loc el jurnalişti — în tabăra de cor- g scurt bilanţ al activităţii oame­ faţă, să ducă la îndeplinirea şi
făşurată de către organizaţiile de ba­ stau în faţă. Sub îndrumarea birou­ daţi şi membri de partid. Pe baza 8 să aducă noutăţile, le vînează. ţurţ s_a întrunit Combinatul în 8 nilor din întreprinderi, pentru a depăşirea planului de producţie,

ză de la exploatările carbonifere din lui organizaţiei de bază — secretar propunerilor făcute de participanţii la Cum' vă simţiţi, cum vă miniatură cu oameni din toa- 8 se vedea cum au fost respectate Ia îmbunătăţirea condiţiilor de

Valea Jiului, pentru primirea de noi iov. Aurel Crlstea — membrii de par­ discuţii şi ţinînd seama de hotărîrea o petreceţi tim pul. ^ te sectoarele de muncă. După „ şi realizate obiectivele contrac­ muncă ale muncitorilor, la o bo­

candidaţi şi membri de partid, din rîn- tid din acest sector îmbină cu price­ Comitetului regional de partid, a fost 8 ...Unanimă îneîntare; cor- cn eva zile ei s'înt parcă mai o tului colectiv. Deşi nu ne aflăm

dul celor mai harnici mineri, s-a îm­ pere muiica politică de masă, pentru întocmit un plan de măsuri, în care 8 turile sînt curate, masa bună, zvelţi, mai sănătoşi tonifiati g la sfîrşit de trimestru sau de gată activitate cultural - artisti­
g sezonul de aur, un cer de au- de aeru[ marin ’g an, am făcut totuşi o scurtă vie că. Pînă Ia 23 August au fost
bunătăţit simţitor. Ajutate de către depăşirea sarcinilor de plan, cu munca s-au stabilit sarcini şi răspunderi con­ procurate 100 costume de doc

Comitetul raional de partid, organiza­ politică pentru a atrage în rîndul can­ crete pentru membri de partid, în ve­ 8 gust !ă,ă Pată--- Peste doi-trei ani, în locul 8 zită la atelierele principale CFR pentru formaţiunile artistice. O

ţiile de bază de la cea mai mare parte didaţilor de partid pe cei mai buni mi­ derea îmbunătăţirii muncii politice de d Lhsabeta ^ Dănescu, educa- acestor corturi se va înălţa pe o Simeria, să vedem cum au fost altă măsură importantă a fost

a exploatărilor carbonifere, şi-au fixat neri. La propunerea biroului organiza­ la om la om. Care a fost rezultatul? g toare^ la Grădiniţa de Copii a ţărmul mării albastre un bloc o respectate obiectivele contractu­ aceea a reparării sobelor de te­

ca obiectiv principal în întreaga lor ţiei de bază, fiecare membru de partid, Cu cîteva excepţii, sarcinile de plan g Combinatului a strîns un sac încăpător cu camere spaţioase g lui colectiv la jumătate de tri­ racotă de la căminul de zi din
8 de scoici de toate soiurile şi cu terase şi bibliotecă cu du- 8 mestru. Aceasta, pentru a ne Simeria unde sînt copiii fero-
activitate, desfăşurarea unei susţinute în frunte cu secretarul organizaţiei de au fost îndeplinite lună de lună. Nu­

munci politice de masă, pentru a a- bază, a primit printre altele sarcina să mărul candidaţilor a crescut de ase­ mărimile pentru a le duce în şur^ clădire demnă de combi- 8 convinge dacă există o activita­ viariior.

trage în rîndul candidaţilor şi apoi al se ocupe de un miner, doi, să stea de menea simţitor. Numai în primele 27 0 dar micuţilor la întoarcere. Na- natul, siderurgic şi de oamenii § te continuă, dacă îndreptarul
o dia. Labuneţ, laborantă la fur- sdi Atunci c\înd oamenii corn- o principal în activitatea lor zil­
membrilor de partid, minerii care ob­ vorbă cu ei, să-i ajute în muncă şi ori de zile ale lunii august, minerii de la Cele mai multe obiective au a-
vut ca scop uşurarea procesului
ţin cele mai frumoase succese în în­ de cîte ori se iveşte prilejul, în timpul această exploatare carboniferă au dat 0 nale, soţia vestitului oţelar binatului vor coborî din tren în o nică este contractul colectiv. de producţie. Alecanizarea ridi­
cării cuzineţilor la secţia loco­
trecerea pentru a da patriei cărbune orelor pentru masă, în drum spre mină peste plan 2.452 tone de cărbune. Ran­ g Vaier Lâbuneţ, e în al şase- gara Vasile Roaită, ei nu vor g Trebuie să afirmăm de Ia înce­ motive, are o dublă importanţă:
scutirea muncitorilor de un e-
mai mult, mai bun şi mai ieftin. în sau spre casă, să le vorbească des­ damentul a crescut pe exploatare de g lea an la mare. Ea poate servi mai avea nevoie de călăuze. 8 put că vizita nu nc-a dezamăgit fort fizic mare şi siguranţa ri­
dicării cuzineţilor. Asemenea
semestrul II al anului care a trecut, pre politica partidului, despre lupta Ia 0,953 kg la 1,044 kg cărbune, pe 8 de ghid tovarăşelor ei, Elisa- Li se va spune: „Casa aceea% şi că la Simeria am găsit numai realizări au mai fost obţinute la
partida de armătură a cazanu­
în Valea Jiului s-au primit în medie sa, pentru a crea minerilor şi tuturor cap de salariat. In acelaşi timp, la 8 beta Dănescu şi macarugistei mare de la marginea mării e% lucruri bune. Aici, ia atelierele lui, unde a fost montată o ma­
şină de găurit, montarea maca­
47 candidaţi de partid pe lună, ceea oamenilor muncii, o viaţă tot mai cererea lor, au fost primiţi în rîndul g Ana Mihalache, care vin anul casa voastră". n principale, contractul colectiv ralei cu braţ la cuptorul de la
pilărie, punerea în funcţiune a
ce este extrem de puţin, ţinînd seama bună. candidaţilor de partid 10 mineri, iar g acesta pentru înt'îia oară pe — !je unde ştiu eu acest ° este respectat cu stricteţe şi două transformatoare cu bandă
rulantă, organizarea schimbului
de numărul mare al muncitorilor cali­ Metode bune de muncă, pentru pri­ alţii 4 au fost primiţi în rîndul mem­ g litoral. lucru ?! Aşa vorbesc între ei ° multe din obiectivele consemna­
ficaţi care lucrează direct în producţie. mirea de candidaţi şi membri de par­ brilor de partid.
8 Ion Furdeanu, topitor doi, oamenii din combinat. Şi IIn i te în urma propunerilor munci­
Incepînd din primele luni ale acestui tid, au folosit organizaţiile de bază Rezultate bune au obţinut şi o parte
an şi pînă acum, situaţia s-a schimbat nr. 3 şi nr. 5 de la mina Vulcan, or­ din organizaţiile de bază, de care răs­ 8 la oţelăria electrică n-a mai zilele noastre e o regulă ,care g torilor, au fost realizate de pe
simţitor. Numărul tovarăşilor primiţi ganizaţia de bază de la sectorul V Sud pund tovarăşii secretari iosif Ledrer şi
în rîndul candidaţilor şi al membrilor Mihai Zeleneac. De la începutul acestui o fost pînă acum pe ţărm. Anul nu se dezminte niciodată' E 8 acum. Tov. lacob Şincu, respon­
de partid a crescut de la o lună la al minei Lupeni şi altele. an şi pînă acum, organizaţiile de bază
alta. in luna mai, bunăoară, au fost Trebuie subliniat faptul că acum de Ia mina Lupeni au primit 25 de g acesta a avut ocazia să facă o suficient ca o idee să se nas- 8 sabil cu muncă şi salarizare, cu­
primiţi în rîndul candidaţilor şi mem­ candidaţi şi 12 membri de partid, iar g excursie în largul mării cu va- că. 8 noştea pe de rost ceea ce s-a rea­
brilor de partid, 39 de tovarăşi, în luna munca organizaţiilor de bază nu se la mina Petrila, au fost primiţi 27 de
iunie 117 şi in iulie 123. Numai în termină odată cu primirea candidaţilor. candidaţi şi 10 membri de partid. g porul „Neptun". împreună cu Ea va căpăta în scurt Ump 8 lizat pînă acum, însă, pentru a
primele 7 luni ale acestui an s-au pri­ Abia după confirmarea acestora începe
mit 679 candidaţi şi membri de partid, o muncă de cea mai mare răspundere ? 8 el au mai plecat Ion Zidaru, forme aevea. Nu-şi constru- g ne con\ nge, a scos dosarul pe ciocane etc. Un aport serios
cu 237 mai multe decît s-au primit în — educarea lor în vederea intrării în Pînă acum am arătat cîleva exem­
aceleaşi luni ale anului trecut. Procen­ partid. ple care ilustrează experienţa pozitivă o mecanic şef la laminoare, iese oare oamenii muncii pre- 8 unde erau întocmite situaţii pe în obţinerea acestor succese a
tul de muncitori a ajuns în prezent la a organizaţiilor de partid din Valea Jiu­ g maistrul loan Poclitaru, care zentul şi viitorul cu mîinile 8 fiecare trimestru şi lună.
71 la sută din totalul candidaţilor Aşa cum dovedesc faptele, munca de lui, în munca pentru îmbunătăţirea g lor? Nu sînt ei oare stăpînii 8 adus secţia mecanic-şef, condusă
de partid. educare a candidaţilor de partid, îm­ compoziţiei sociale a partidului, prin 8 clipei de faţă şi a celei care\
bracă forme dii'crile. Dar ce este co­ primirea de noi membri şi candidaţi de lucrează la finisarea noii o- — La noi — ne-a spus tov. de tov. Nicolae Bondoae. Din a-
Pe bună dreptate se poate pune în­ mun însă iufuror organizaţiilor de ba­ partid. Trebuie arătat însă că în acest 8 ţclarii şi alţii. Vaporul a piu- vine? Atunci? Să ne dăm în- g Şincu — numai cîteva obiective ceastă secţie s-au remarcat în
trebarea : cum au reuşit organizaţiile ză este faptul că toţi candidaţii sînt domeniu al muncii de partid mai sînt mod deosebit tov. Vasile Petra-
de partid să obţină asemenea rezul­ încadraţi în diferite forme de învăţă- încă mulie de făcut, există încă lipsuri tit 20 km în larg. Excursio- ru, montator maşini-unelte, ca­
tate ? Ce metode de muncă au fost mînt de partid, ţinînd seama de pre­ împotriva cărora trebuie luptat cu ho- o niştii au urmărit jocul delfini- Mlnire peste doi-trei ani în cea% din contractul colectiv n-au fost
folosite ? gătirea şi dorinţa fiecăruia. Organi­ tărîre. Şi acum sînt organizaţii de
zaţiile de partid le repartizează sarcini bază care nu se preocupă cu destul g lor, legănarea largă a valuri- mai frumoasă şi mai încăpă- 8 realizate, dar sperăm ca pînă la re a realizat toate lucrările, Ca-
La începutul acestui an, Comitetul concrete, iar membrii de partid îi a- simţ de răspundere de primirea de îg lor, iar cînd au coborît de pe toare vilă de pe litoral: Casa ° 7 Noiembrie să le înfăptuim.
raional de partid Petroşani, a indicat jută să le ducă la bun sfîrşit. candidaţi şi membri de partid. Orga- 8 vapor au mers şi ei dţiva paşi siderurgicilor din Hunedoara Intr-adevăr, la atelierele prin­ rol Ulmeanu, Emil Canijă şi
Emil Morărescu. Acestea sînt
tuturor organizaţiilor de bază să ana­ A ju to ru l dai o rg a n iza ţiilo r 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 OOOOOO00 00 00 OO00 OO00 00 CO00 OO00 00 00 O >000 00 00 cipale C.F.R. Simeria s-au ob­ numai cîteva exemple. Se mai
ţinut o serie de succese remar­ pot enumera nume de fapte şi
venit un om la mină
cabile. Din cele 96 angajamen­
lizeze cum au muncit în privinţa pri­ d e b a z ă , d e c ă t r e C o m i t e t u l 'lizajiile de bază nr. 9 şi nr. 5 de Ia (Urmare din pag. t-a) — Da ce-i baiul tovarăşe jorha- te trecute în contractul colectiv oameni, care îndrumaţi de orga­
ier? la începutul anului, au fost în­ nizaţia de bază şi comitetul sin­
mirii de candidaţi şi membri de partid raional de p a rtid mina Aninoasa, organizaţiile de bază ... ---------------------“ J . deplinite pînă ia sfîrşitul lunii dical, depun interes în a se a-
Măsurile adoptate cu prilejul acestor nr. 3, 10, 11 de la mina Lupeni şi al­ — Iţi prezint pe tovarăşul repor­ iulie un număr de 83. Pentru chita de obligaţiile luate. Ei în­
Rezultatele obţinute de organizaţiile tele, au primit un număr de candidaţi xisienţa lui. De fapt, clnd a venit ter care vrea să scrie ceva despre a rezolva cit mai repede şi util ţeleg pe deplin că contractul co­
şedinţe de analiză, munca politico-or- de bază din Valea Jiului, pe linia îm­ Ivăşcan în primul şut, tînărul era de dumneata. cele prevăzute, angajamentele lectiv trebuie să fie mereu în
ganizatorică dusă de organizaţiile de bunătăţirii compoziţiei sociale a parti­ mult prea mic faţă de posibilităţile pe două zile în abatajul jronialiştilor. au fost împărţite în: organiza­ centrul activităţii de zi cu zi a
bază, a dus în cea mai mare parte la dului, se datoresc în mare măsură a- care le au. Organizaţia de bază nr. 8 — Nu ştiu de ce vreţi să scrieţi torice, social-culturale, protecţia atelierelor centrale C.F.R. Sime-
lichidarea practicii dăunătoare de a juiorului pe care acestea l-au primit — Ii ceva de capul lui? îl între­ despre mine, doar am venit abia de muncii şi schimburi de experi­
lăsa ca munca de primire de noi can­ din partea tovarăşilor secretari şi in­ de ia mina Lupeni, spre exemplu, a bă Ivăşcan pe E. Heia, care-i ţi­ o lună şi ceva la mină. Cum cre­ ria.
didaţi de partid, să se desfăşoare de structori ai Comitetului raional de par­ primit în ultimele 4 luni doar un sin­ nuse locul ui perioada cit fusese la deţi, însă, mă numesc Moise Piseti.
la şina, la voia întîmplării. tid. După îmbunătăţirea structurii a- Moscova: Şi-mi întinse o mină aspră şi grea, V. ALBU
paîatului Comitetelor raionale şi oră­ gur candidat de partid. dar plină de căldură.
M u n ca de la din Ia om şeneşti de partid, secretarii Comitetului — Ce să spun, prima dată nu cu­
raional de partid Petroşani, stau cea In concluzie, se poate spune că noşti prea bine un om, dar după cum
— cheia succesului mai mare parte din timp în mijlocul munca dusă de o bună parte a , pr- a lucrat la transporturi şi cum a

... . .4*0* • ; -'*v • începui să lucreze la noi, zic că
ganizaţiilor de bază din sectorul car­
!ace să-i dăm pichamerul in mină.
bonifer, pentru primirea de candidaţi
— Dacă-i aşa îl învăţ eu toate A devărul supără
lucrurile.

in cea mai mare parte a organiza­ organizaţiilor de bază, al membrilor de şi membri de partid, s-a îmbunătăţit. Cit şă fie de atunci ? Să tot fie Reducerea preţului de cost al sumarea totală a lo’r.' Astfel, poate din neglijenţă, alţii însă
. vreo 2 săptănfini: Tînărul a primit produselor, constituie pentru Ilie Dinu şi Romulus Cruceru,
ţiilor de. bază, munca de primire a can­ partid, îi ajută să rezolve operativ Multe organizaţii de bază au dobîn- muncitorii secţiei construcţii de curînd calificaţi, aruncau e- din încăpăţînare. Cel mai eloc­
didaţilor şi membrilor de partid s-a problemele care le stau în faţă. Tov. se­ dit o experienţă bogată în acest do­ botezul minei." Ivăşcan i-a ' dat pi­ metalice de la Combinatul side­ Iectrozii consumaţi pe jumătate, vent exemplu este acela al tova­
îmbunătăţit datorită faptului că au în­ cretar Alexandru Plic, răspunde prin­ meniu al muncii de partid. Un singur chamerul în mină, i-a arătat cum rurgic Hunedoara, o problemă sfidînd sfaturile maiştrilor. Ei răşei Maria Bodor, care deşi
ceput să fie aplicate cu consecvenţă tre altele, de munca organizaţiilor de lucru trebuie făcut acum : să se orga­ să-l minuiascâ, şi încetul cu încetul de bază. Ei cunosc mai mult motivau că îi aruncă din cauza sfătuită, persistă în a face risipă
normele leniniste ale vieţii interne de bază de la minele Aninoasa şi Vulcan. s-a deprins. L-a pus să lucreze ta practic cum se poate face acea­ amperajului prea mare, care-i de eleoirozi, oonsumîndu-i doar
armat şi a mers, deşi ce-i drept mai stă treabă. De pildă, sudorii îngroaşă înainte de a-i consu­ pe jumătate. Cînd i se atrage a-
partid. Exemple care dovedesc acest lu­ Cum a ajutat tov. Plic aceste orga­ nizeze schimburi de experienţă între or­ greu. L-a pus la văibărit şi s-a des­ pentru a contribui la reducerea ma. Aceşti tineri au fost sfătu- tenţia de către tovarăşii de mun­
curcai şi aici. Doar cînd se puşca preţului de cost, fac economii de că, se face că nu aude. Iar cînd
cru pot fi date multe. Vom prezenta nizaţii, în munca de primire de noi ganizaţiile de bază, între secretarii or­ în abataj, tînărul mai tresărea din materiale. Electrozii sînt consu- iţi, şi în cele din urmă au înţe- vreunul insistă şi chiar o obligă
cînd în cînd şi-şi astupa urechile cu maţi complet şi-n cantităţi ne- Ies, că treaba aceasta se poate să facă economii de electrozi,
doar cîleva dintre ele. candidaţi şi membri de partid ? ganizaţiilor de bază, să se generalizeze mîinile. remedia prin reglarea ampera ea îl respinge cu anumite cu­
experienţa căpătată de acele organiza­ cesare. In felul acesta, secţia a jului, folosindu-1 pe cel mai po­ vinte urîte. De multe ori, adevă­
Lună de lună sectorul I al minei Cu cîtva timp în urmă, la propu­ ţii de bază care au primit cel mai — Din tînărul ăsta o să fac şef putut face economii în cinstea trivit. Acum ei s-au încadrat în rul supără. Ar trebui totuşi ca
Aninoasa continuă să se afle printre nerea iov. Plic, s-a ţinut la mina Ani­ mare număr de muncitori în rîndul de brigadă bun — îmi spunea Ivăş- zilei de 23 August î>n valoare de rîndul celorlalţi, înţelegînd pe
sectoarele fruntaşe, în Întrecerea pen­ noasa o şedinţă de comitet lărgită cu candidaţilor şi membrilor de partid. can cînd discutam cu el lingă rol, 4.000 lei.-Pînă nu de mult, nu deplin importanţa economiilor. tovarăşa Maria Bodor să asculte
tru sporirea producţiei de cărbune. Se birourile organizaţiilor de bază. S-a în timp ce tînărul cobora din aba­ toţi sudorii înţelegeau, sau nu Se poate spune că în secţia con­
poate spune, pe drept cuvînt, că mem­ analizat felul cum se desfăşoară munca I. MARIN taj. Numai să mă înţeleagă şi să mă voiau să înţeleagă, importanţa strucţii metalice toţi sudorii fac sfaturile colegilor săi de muncă,
brii de partid din acest sector, se a- politică, pentru îndeplinirea sarcinilor asculte, conchise el zimbind. economiei de electrozi prin con- economii ? Desigur că nu. Unii,
iar adevărul să n-o mai supere.
— Măi tovarăşe, ia vino încoace
A. V.
un pic...

^O O O < > O 0<f

Una dintre cele mai însem­ re realizată cu ajutorul unor dis­ AUTOMATIZAREA rea calităţii exploatării. Extin­ dard“ din Coventry (Anglia),
nate rezerve interne ale indus­ pozitive automate, fără parti­ derea la celelalte cuptoare şi care au fost aruncaţi pe stradă
triei socialiste, o constituie con­ ciparea omului. perfecţionarea sistemului auto­ după ce s-au !pus în funcţie ma­
tinua dezvoltare ia tehnicii. A- şinile de transfer la banda ru­
plioarea cuceririlor ştiinţei şi Automatizarea prooesieloir de proceselor de producţie mat de inversare a . flăcării de lantă de montare a tractoare­
tehnicii pe scară tot mai lar­ producţie desăvîrşeşte astfel la cuptorul Siemens Martin nr. lor.
gă în producţie, duce la accele­ mecanizarea, reprezentînd o 5 al oţelăriei Combinatului si­
rarea procesului tehnic, la spo­ nouă etapă importantă în dez­ Spre deosebire de ţările so-
rirea randamentului utilajului voltarea tehnicii. Omului îi re­ derurgic Hunedoara, ar fi un cialiste — unde automatizarea
existent, la un avînt continuu vine numai sarcina de suprave­ va duce nemijlocit şi rapid la
al producţiei. ghere, el neparlicipînd direct şi Cuptorul este prevăzut cu re­ două instalaţii de control), apoi tăzi şi se extinde pe zi ce tre­ însemnat pas spre automatiza­ o uriaşă creştere a nivelului
continuu la acţiunile exercita­ gulatoare automate de tempe­ prin maşina de ajustat greuta­ ce în energetică, în siderurgie rea oţelăriilor noastre. material şi cultural al întregii
Una dintre direcţiile impor­ te asupra produsului, în cursul ratură şi cu dispozitive de înlă­ tea. A4ai departe, pistoanele trec populaţii, — în capitalism, in­
tante ale progresului tehnic, diferitelor faze ale !procesului de turare a zgurii. Din cuptor, prin maşina de rectificat fin, şi metalurgie, în industria con­ Oi troducerea automatizării va du­
este mecanizarea operaţiilor producţie. Automatizarea face printr-un jghiab, metalul lichid prin automatul de oositorire şi structoare de maşini, carbonife­ ce la concedierea unui număr
grele şi a celor care necesită oa munca muncitorului să se trece în maşina automată de prin agregatul pentru prelucra­ din ce în ce mai mare de mun­
un mare volum de muncă. Prin apropie din ce în ce mai mult turnare, care are şase poziţii rea prescrisă a orificiilor botţu- ră, chimică şi petroliferă, oa şi Folosirea energiei atomice în citori, a căror muncă va fi în­
mecanizare, se înţelege înlocui­ de cea a personalului tehnico- şi; un dispozitiv automat dej rilor (la o precizie de mîimi de locuită de cea a maşinilor au­
rea muncii manuale dintr-un ingineresc. Automatizarea mă­ dozare. In prima poziţie a ma­ milimetru). în industria uşoară şi alimen­ ¦scopuri paşnice şi automatiza­ tomate, deci la creşterea şo­
¦proces de producţie, prin intro­ reşte considerabil productivita­ şinii, metalul este turnat în co- majului şi a mizeriei. Iată deci
ducerea maşinilor şi mecanis­ tea muncii, permite o mărire a- chile (formă metalică) ; în po­ In sfîrşit, pistoanele sînt spă­ tară. rea deschid oamenilor muncii că în capitalism, progresul teh­
preciabilă a vitezei de lucru a ziţia Il-a se efectuează răcirea late în maşina de spătare, sor­ nic se întoarce împotriva mun­
melor. maşinilor şi a vitezei de trece­ şi solidificarea metalului, iar în tate, maroate, ambalate şi unse Şi în ţara noastră, s-au ob­ din lagărul socialist, perspecti­ citorilor.
Prin mecanizare se măreşte re a produsului prin diferitele poziţia 11I-a !piesa răcită este cu !grăsime, învelite în Ihîrtie ţinui o serie de succese în do­ ve nebănuite de ridicare a pro­
faze ale procesului de produc­ descărcată. In celelalte trei po­ specială şi împachetate în cutii meniul automatizării proceselor ducţiei. Acest fapt, însă, creează in
productivitatea muncii, deoare­ ţie, redueîndu-se astfel preţul de ziţii,1, elementele cochiliei sinii de carton, de către alte maşini, de !producţie, în special la unele
ce un singur om, deservind o oost. Ea asigură îmbunătăţirea răcite şi spălate cu apă ames­ şi ele automate. Cutiile gata în­ din fabricile sau instalaţiile re­ necesitatea găsirii pieţelor de Fără să anticipăm prea mulţ,
maşină, execută munca ce îna­ calităţii producţiei, deschide po­ tecată cu grafit. chise şi lipite, sînt transportate cent construite: furnalul 6 şi
inte o executau zeci sau sute sibilitatea conducerii de la dis­ de către un transportor, ba ma­ desfacere, fapt ce pune cu toa­ se poate afirma că tehnica vii­
de oameni, creşte producţia şi tanţă a proceselor de producţie Din agregatul de turnare, pie­ gazie unde sînt depozitate.
scade preţul de cost. In me­ şi asigură condiţii optime de sa intră în maşina de tăiat culee furnalul 5 de la C. S. Hunedoa­ tă puterea, problema măririi torului, industria viitorului, va
canizare însă, calitatea şi can­ protejare a sănătăţii muncito­ (surplusurile rămase de la tur­ Uzina este prevăzută ou
titatea lucrului executat, depind rilor. nare), apoi în cuptorul de tra­ un punct dispecer, echipat cu ra, Uzina cocsochimică de la puterii de cumpărare a popu­ avea un caracter de completă
în mare măsură de calificarea, tament termic, de unde sînt tre ­ dispozitive de semnalizare, nu­ automatizare. Rolul omului se
priceperea şi conştiinciozitatea Spre ilustrarea celor de mai cute la presa de încercare a du­ mărare, control şi comandă. In acelaşi combinat, Fabrica de ci­ laţiei. In orînduirea socialistă,
factorului om, care deserveşte sus, prezint în linii mari Uzina rităţii. Pistoanele care nu re­ cazul defectării unei maşini, ea ment de la Bicaz, turnătoria au ­ această problemă poate fi, şi va reduce la supravegherea de
şi întreţine maşina. automată de fabrioare a pis- zistă la sarcina prescrisă, sînt este blocată automat, iar sem­ tomată de la „Steagul roşu” va fi rezolvată. Planificarea
toanelor de aluminiu pentru îndepărtate automat. D-upă con­ nale luminoase indică exact lo­ din Oraşul Stalin etc. permite fără greutăţi de trecut, ia postul de dispecer a funcţio­
In stadiul actual de dezvol­ motoarele de automobile şi trac­ trol, piesele sînt adunate într-un cul unde a apărut defectul. în­
tare a tehnicii, majoritatea pro­ toare din Uniunea Sovietică. bunker, care alimentează a doua treaga uzină este deservită în- O problemă de mare impor­ nării mecanismelor automate şi
ceselor de producţie au devenit linie a uzinei automate, linia de fcr-'un schimb, de trei operatori
atît de complexe, îneît condu­ In această uzină automată, prelucrare prin aşehiere. şi 7 reglori. In comparaţie cu tanţă în momentul de faţă pen­ adaptarea !pieţelor de desfacere, Ia intervenţia ®- rară — pen­
cerea lor de către om nu mai la un capăt se introduc lingou­ o uzină similară neautomaUza­
rile de metal, iar la celălalt, Din bunker, care are rolul u- tă, productivitatea muncii a tru industria noastră, este îm­ adică îmbunătăţirea nivelului tru înlăturarea unor defecţiuni
asigura o precizie suficientă a ies pistoanele de automobil, g a ­ nui depozit regulator, asigurînd crescut de 9 ori, durata ciclului bunătăţirea instalaţiilor actual­ de trai al maselor, pe măsură
pieselor -executate şi o condu­ ta împachetate. Tot ceea ce se un stoc tampon de piese între de producţie s-a redus la jum ă­ mente în exploatare, prin adap­ ce producţia creşte. în funcţionarea agregatelor, pî­
cere rapidă şr sigură a maşini­ petrece, între intrarea lingouri- cele două linii automate ale u- tate, iar suprafaţa ocupată de tarea de automatizări parţiale
lor. S-a născut de aici necesi­ lor şi ieşirea pieselor gala am ­ zinei, un transportor duce pis­ uzină este de trai ori mai mică. la utilajele existente. Cu totul diferite se pun pro­ nă cînd prin perfecţionări neîn­
tatea automatizării. balate, se execută complet au­ toanele la un agregat care pre­ Uzina produce 11 tipuri de pis­ cetate ohiar şi aceste defec­
tomat. Prin intermediul unui lucrează baza !pistonului. După toane, de dimensiuni diferite. Acest îuGru va !avea oa efect blemele în orînduirea capitalis­
Í transportor, lingourile de alu­ aceea, trec printr-un agregat La fiecare 10 secunde se pro­ ţiuni vor fi remediate automat.
miniu trec din magazie în- duce un piston. o ridicare cantitativă şi calita­ tă. Deoarece maşinile automate _întocmai după cum tehnica
Prin automatizarea produc­ tr-un cuptor electric de topire. complex din 7 imâ,şini-unelte !au­ tivă a producţiei, precum şi e- sînt foarte scumpe, numai mo­ zilelor noastre nu !poate fi ima­
ţiei, se înţelege înlocuirea con­ II ccmomislrea de mînă de lucru nopolurile dispun de capitalu­ ginată fără maşini-unelte, fără
ducerii proceselor de producţie tomate (maşini de strunjit, gău­ şi uşurarea muncii. Aceste !a- rile necesare pentru a-şi echipa electricitate, fără mecanizare,
de către om, printr-o conduee- Automatizarea se aplică a s ­ daptări sînt posibile în foarte
rit, alezat, frezat, rectificat şi tehnica zilei de mîine, tehnica
multe cazuri fără investiţii mari, uzinele cu aceste maşini. In
societăţii comuniste, nu poate
în raport cu valoarea utilajului consecinţă, introducerea auto­
fi imaginată fără automatizarea
şi a economiilor realizate. Spre matizării este marcată printr-o
proceselor de producţie.
exemplu, introducerea unor a- creştere a concentrării şi centra­
Ing. NICOLAE CHINDLER
parate de reglaj a procesului de lizării capitalurilor, printr-o

ardere la cuptoarele existente în creştere a puterii monopoluri­

uzinele terrnoenergetioe, aduce lor, care nu se îngrijesc cîtuşi

economii de combustibil şi per­ de puţin de soarta muncitorilor.

sonal, care amortizează insta­ Acest lucru îl ştiu prea bine cei

laţia automată în 4 —5 ani, fă­ 2.600 muncitori de la Uzina

ră a mai vorbi de îmbunătăţi­ metalurgică a societăţii „Stan­