Page 96 - 1957-08

'\'
Pag. 4
Propunerile occidentale în problema
dezarmării au provocat dezamăgirea
opiniei publice
LONDRA 30 (Agerpres). —
TASS a n u n ţă : După oum s-ia
mai anunţat,' în şedinţa din 29
august a subcomitetului comi­
siei O.N.U. pentru dezarmare,
reprezentanţii Statelor Unite,
Angliei, Franţei şi Canadei au
prezentat în numele guvernelor
lor propuneri ou privire la mă­
suri parţiale de dezarmare. Cu
mult înainte de prezentarea a-
oestor propuneri, propaganda oc-
• cidentală a făcut o zarvă inten­
să că aceste propuneri repre­
zintă un pas important în în-
tîmpinarea poziţiei Uniunii So­
vietice şi vor constitui o contri­ rezolvarea celor mai urgente
buţie importantă a puterilor oc­
cidentale la rezolvarea proble-
mei dezarmării.
Propunerile puterilor ocoiden-
tale trebuie să constituie răs­
punsul la propunerile sovietice
prezentate încă la 30 aprilie şi
14 iunie.
Căutînd să facă o redăm ă sibilitatea realizării unei înţele­ zarmări'!’. Propunerile prezenta­ Lahona au fost sinistraţi 3,5
cit mai mare noilor propuneri geri cu privire la primele mă­ te de ei astăzi nu pot contribui milioane oameni. Revărsarea
ale puterilor occidentale, minis­ suri practice în domeniul dezar­ la discutarea fructuoasă şi re- ftuviuikiii Cina a adus de ase­
trul Afacerilor Externe al An­ mării.
gliei a organizat în grabă o V. A. Zorin, reprezentantul cum cer popoarele întregii lumi. laţiei.
OOTFERSMŢJ& D E P R E S Ă
organizată de prezidiu! Frontului popular
patriotic din Ungaria
BUDAPESTA 30 (Agerpres).
La 29 august prezidiul Frontu­
lui popular patriotic din Unga­
ria a organizat o conferinţă de
presă pentru ziariştii unguri şi
străini la care au participai de
asemenea persoane oare în pe­
rioada contrarevoluţiei au fugit
în occident, iar în ultima vreme
s-au întors în patrie. In numele
prezidiului Frontului popular
patriotic a vorbit reprezentanţi­
lor presei Arpiad Sakaisics, de­
putat în Adunarea de Stat a
R. P. Ungare. El a anunţat că
din cei aproximativ 177.000 de cial în mine, numai jumătate merei Populare a Republicii De­ mera Populară şi Camera lan­
unguri care au părăsit ţara s-au din refugiaţi. In Franţa, 20 la mocrate Germane, folosind vizi­ durilor din Republica Democrată
întors pînă în prezent în patrie
aproximativ 26.000. Numărul
repatriaţilor iar fi fost mult mai
mare, a spus el, dacă autorită­
ţile occidentale n-ar recurge la
ameninţări, intimidări şi alte
metode nedemne pentru a îm­
Contradicţii serioase între SJJ.A.
şi ţările Americii Latine ia conferinţa
eco!3omică panamericană
BUENOS AIRES 30 (Ager- la preţuri de dumping ia măr­
pres). — TASS anunţă: La furilor americane pe piaţa mon­
Buenos Aires îşi conţină lucră­
rile conferinţa economică pan­
americană. Conferinţa se desfă­
şoară sub semnul unor contra­
dicţii acute între S.U.A. şi ţă­
rile Americii Latine. Divergen­
ţele se manifestă în legătură cu
problema încheierii unui acord
economic general, a creării u-
nui fond panamerican de dez­
voltare economică, în problema
preţurilor şi a desfacerii mărfu­
rilor de export la tino-americane.
Delegaţii ţărilor din America
Latină critică ou asprime SUA
în şedinţele comisiilor de lucru
pentru politica de di soriminare
pe care o practică în domeniul
relaţiilor economice.
Delegaţii ţărilor din America
Latină sînt deosebit de nemul­
ţumiţii de fixarea de către SUA
ia unor preţuri joase la produ­
sele de export !ale ţărilor din A-
merica Latină si de desfacerea
Scnsoare deschisă adresată lui Henderson
publicată in ziarul libanez „Telegraph
BEIRUT 30 L (Agerpres). —
Ziarul „Telegraph“ publică • o
scrisoare deschisă adresată emi­
sarului american în Orientul a-
propiat, Henderson.
Ziarul scrie că „toate unelti­
rile împotriva Siriei vor suferi
un eşec, deoarece poporul liba­
nez, la fel ca şi toate popoarele
arabe, va lupta împotriva lor.
Ele vor suferi un eşec deoarece
cele două popoare nu se vor
supune nioiodială acelora care
atentează la independenţa lor.
Ziarul scrie: ...„Siria este un
stat independent. Ea a respins ţa poporului“.
Reducţia şt administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telejon: 188—189. Taxa plătită in numerar conform aprobăm Direcţiunii Ge erate P.T.l. R nt 236.320 ain 6 noiembrie 1949— Tiparul Întreprinderea Poligrafică „1 Mai'- — DEVA
conferinţă de presă în cadrul
căreia textul acestor propuneri
a fost difuzat corespondenţilor
de presă.
Luînd cunoştinţă de textul a-
oeistor propuneri, pînă şi cores­
pondenţii oare deobicei apără
poziţiile Occidentului, n-au pu­
tut să-şi ascundă dezamăgirea.
Propunerile occidentale nu
conţin nimic care să dove­
dească intenţia autorilor lor de
a depune reale eforturi pentru
probleme privind dezarmarea.
După oum se constată în
cercurile ziaristice, prcpunerile
puterilor occidentale confirmă că
subcomitetul a bătut pasul pe
loc şi n-ia făcut nici un progres
din momentul în oare Uniunea
Sovietică a prezentat cunoscu­
tele sale propuneri la 30 apri­
lie şi 14 iunie, oare deschid po­ pentru rezolvarea problemei de­ sării fluviului Ravi, în regiunea
piedica să se întoarcă în patrie
!pe toţi acei care o doresc.
Deosebit de revoltător, ¦a
spus el, este faptul că pînă în
prezent autorităţile occidentale
reţin un mare număr de cetă­
ţeni unguri care nu pot fi con­
sideraţi refugiaţi politici. Vor­
bind ziariştilor despre adevăra­
ta situaţie în care se .află !Ţ|#-
joritatea refugiaţilor unguri
A. Sakasios"'ia " anunţat că în
Germania occidentală de pildă,
din cel 12.000 unguri au reuşit
să găsească de lucru, în spe­
sută din refugiaţi se află şi a-
cum în lagăre, iar în Elveţia
peste jumătate trăiesc în lagă­
re. Situaţia refugiaţilor, a spus
el, mu este mai bună nici în
Austria, Anglia, Canada şi alte
ţări.
dială, în special ia griului şi
bumbacului. Argentina şi Haiti
au cerut introducerea unui
schimb echitabil, iar reprezen­
tantul Republicii Panama a ce­
rul lichidarea restricţiilor comer-
.claie impuse de Statale Unite.
Delegaţia Paraguayului a pro­
pus crearea unei comisii pentru
studierea problemelor în legă­
tură cu fluctuaţia preţurilor Ia
principalele mărfuri. Aceleaşi
ţări au cerut stabilirea unor
preţuri juiste şi stabile la măr­
furile de export ale ţărilor clin
America Latină. Delegaţiile Ar­
gentinei şi Mexicului au propus
la conferinţă o rezoluţie .oare
cere luarea de măsuri pentru
apărarea ţărilor din America
Latină de influenţa vînzării pe
piaţa mondială !a mărfurilor a-
mericane la preţuri de dum-
sclavia, această ruşine care i-a
fost impusă de Ocoident... Ha-
led Azem s-a convins că inte­
resele Siriei şi demnitatea ei
cer ca ea să fie în relaţii de
prietenie cu ¦ toate popoarele.
Toate ’pactele străine, inclusiv
paotul de la Bagdad, au fost
respinse :de popoarele . noastre.
Noi am luptai împotriva lor
timp de 6 ani şi orice nouă în­
cercare de a iii le impune, in-
.clus'v pactul de la Bagdad, se
va.ciocni inevitabil de rezisten­
DRUMUL SOCIALISMULUI n33SSSCS Nr. SH
Derută in rindurile conducerii partidului A vio an e engleze
lui Adenauer în urma comunicatului continuă să bom bardeze
agenţiei T A S S re g iu n ile de su d ale
BERLIN 30 (Agerpres). — N.A.T.O. In prezent liderii Uni­ YEMENULUI
TASS anunţă : Potrivit relată­ unii creştin-democrate n-au gă­ CAIRO 30 (Agerpres). — Rej
rilor presei vest-germane, co­ sit ceva mal bun decît să pună prezentau Lui misiunii Yeme­
municatul agenţiei TASS cu pri­ la îndoială veridicitatea comu­ nului la Cairo a declarat ca a-
vire la expert menitarea cu suc­ ni catul ui TASS.
ces în U.R.S.S. a rachetei balis­ Astfel, Adenauer, luînd cu­ vioane engleze continuă bom­
Parlamentarii sirieni tice intercontinentale a sur­ vîntul la mitingurile electorale bardamentele barbare asupra re­
prins pe liderii partidului gu­ de la Bremerhiaven şi Neu- giunilor de sud ale Yemenului.
mulţumesc pentru vernamental — Uniunea oreş- munster, afirmă că Uniunea
cordialitatea primirii Sovietică ...„nu poate“ avea ra ­ intr-o telegramă primită de a-
tin democrată — din Germa­ ceaslă misiune din partea rege­
cheta intercontinentală. Nu ne lui Yemenului, Imam Ahmed, se
nia occidentală. Ei vorbeau în vom lăsa intimidaţi !“ — a de­
declaraţiiie lor electorale des­
făcute în U. R. S. S. pre „slăbiciunea“ Uniunii So­ clarat în mod teatral cancela­ arată că în dimineaţa zilei dc
MOSCOVA 30 (Agerpres). — vietice şi despre „puterea“ rul Adenauer. 27 august, 4 bombardiere grele
TASS anunţă: Abdul Harnici Au engleze au săvîrşit un atac asu­
Uniunii Sovietice oare a luat veidar şi Sukri Rahmu Sihabi, O l l e n h a u e r c e r e din nou ca R. F. G e r m a n ă pra regiunii Sukeia, aruneînd
cuvîntul în cadrul subcomitetu­ deputaţi ai Parlamentului sirian, să nu p a rtic ip e la cursa bombe incendiare şi explozive,
lui în legătură cu prezentarea părăsind Uniunea Sovietică, au precum şi rachete asupra case­
de către statele occidentale a adresat o scrisoare lui P. P. L.o- înarmărilor atomice lor de locuit. In seara aceleaşi zi­
le avioane engleze au bombardat
documentului lor ou privire la banov, preşedintele Sovietuiui BONN 30 (Agerpres). — ţile actuale. Concluzia pe care şi au aruncat rachete asupra re­
măsurile parţiale în domeniul Uniunii al Sovietului Suprem al Buletinul de presă al P.S.D.G. noi, germanii, trebuie s-o tra­ giunilor muntoase din vecinăta­
dezarmării, a atras atenţia a- U.R.S.S. şi V. T. Laţis, preşe­ anunţă că Ollenhauer, preşe­ gem din această situaţie este te pricinuind distrugeri şi vic­
supna faptului că chiar prin e- dintele Sovietului Naţionalită­ dintele partidului, a declarat că cu actualul guvern şi folo­
xaminarea acestui document a- ţilor a] Sovietului Suprem a! la 28 august la şedinţa frac­ sind aotualeie metode nu pu­ time în rîndul populaţiei.
rată că el nu conţine nimic nou U.R.S.S. ţiunii parlamentare a P.S.D.G. tem ajunge departe.
Parlamentarii sirieni exprimă că „acum partidul social-de-
în comparaţie cu propunerile ' profundă recunoştinţă pentru
expuse anterior de delegaţiile cordialitatea cu care au fost în- moonat din Germania trebuie OOOOOOOOOOOOO00 OO00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00-00-00 OO00 00-00oo oo oo o oo ooo
oooidentale. Mai mult decît a- să ceară din nou ca Republica
tît, documentul delegaţiilor oc­ tîmpinaţi pretutindeni în timpul Federală să nu participe la MAGAZIN
cidentale dovedeşte că, în loc de vizitei lor în U.R.S.S. cursa înarmărilor atomice“.
P.S.D.G., a declarat el, va sus­
a merge înainte, puterile occi­ ţine itoate acţiunile îndreptate DUMINICA 1 SEPEMBRIE 1957
spro realizarea unui acord cu
dentale au dat înapoi intr-o se­ Inundaţii privire la încetarea experienţe­ SPECTACOLE Muzică uşoară; 14,30 Concert de estra­
rie de probleme. Caracterul pro­ catastrofale lor atomice şi limitarea înarmă­ CINEMATOGRAFICE dă; 15,15 Concert simfonic; 16,00 Pro­
punerilor occidentale, a arătat rilor atomice“. gram pentru iubitorii muzicii popu­
DEVA: Pasărea furtunii: Primele bu­ lare romîneşti; 17,30 Muzică uşoară;
reprezentantul Uniunii Sovie­ în Pakistan F. Hernie, şeful serviciulu: ¦r1f' curii (matineu); Din nou împreună 19,05 Muzică; 19,30 „Drumeţii veseli";
tice, confirmă justeţea conclu­ prcsi al P.S.D.G., a făcut r f! - (cinema grădina de vară); ALBA-IU- 20.00 Jocuri populare romîneşti; 20,15
ziilor 'trase în declaraţia guver­ KARACI 30 (Agerpres). — oliairaţie î"> rare a ''f/lcV: pozi­ l-'A : I : ,:sez cu tine; APOLDU DE Teatru la microfon: „Salata“ ; 22,15
nului sovietic că puterile occi­ După cum anunţă ziarul „Mor­ ţia !adoptată de puterile occi­ SUS : Mai presus de dragoste ; CARU Emisiune sportivă; 22,30 Muzică de
dentale la tratativele de la Lon­ MARE: Dreptul de a te naşte; BRAD: dans; Programul II: 7,00 Muzică popu
dentale nu depun eforturi reale iiing News“, din cauza revăr­ dra. Guvernele R. F. Germane, In calea ' trăsnetului; HAŢEG: Stan şi Iară romînească; 8,00 Radio Ţepeluş;
Franţei şi Angliei, a subliniat Bran studenţi la Oxford; ILIA: Tata, 8,20 Muzică uşoară; 8,40 Program in­
ITeine, „poartă o mare parte mama, nevasta şi eu; LONEA: Unde terpretat de solişti de muzică populară
de răspundere pentru dificultă- romînească; 9,50 Muzică uşoară romî­
nu zboară vulturii; ORAŞTIE: Cita­ nească; 10,20 Cu cîntecul şi jocul din
dela sfărîmată; SEBEŞ: Rîsete în pa­
, zolvarea acestei probleme, aşa menea grave prejudicii popu­
radis ; TEfU Ş: Trandafirii lui Aliaţi: regiune în regiune; 13,22 Muzică de
Scrisoare adresată preşedintelui ZL'ATNA: Arlberg Expres; PETRILA: estradă; 14,45 ,',Cunoaşteţi interpretul?";
Coastă lui Adam. 15,15 Muzică uşoară; 15,45 Aîuzică dis­
Bundestagului R. F. Germane de un grup de SELECŢI UNI DIN tractivă; 16,30 Muzică cerută. de ascul­
PROGRAMUL DE RADIO tători; 18,30 Atuzică uşoară, imprimată
deputaţi ai Camerei Deputaţilor R.D. Geimane pe discuri Electrecord;i 19,45 Melodii
Programul 1: 6,00 Zi de odihnă cu populare romîneşti; 19,45 Pagini de sa­
BONN 30 (Agerpres).—ADN înarmarea atomică, poate deveni separat către cele 4 puteri în ve­ voie bună; 7,10 Atuzică uşoară romî­ tiră şi umor; 20,05 Muzică de dans;
anunţă : E. Ulich, II. Dropmar.n un focar de primejdii ale căror derea retragerii treptate" a tru­ nească; 9,30 Melodii populare romîneşti; 21.00 Vechi melodii populare romîneşti;
şi H. Wertmann, deputaţi ai Ca­ urmări nu pot fi calculate. pelor lor din întreaga Germa­ 10,00.„De toate pentru toţi"; 12,20 Mu­ 21,30 Muzică de dans; 22;30 Album de
merei Populare a R. D. Germa­ nie“. zică din operete;" 13,15 Cîntă orches­ romanţe; 23,10 „M aeştri. artei sovieti­
ne care se află în R. F. Ger­ Adoptarea .iaoestai legi atomi­ tra de muzică populară Radio; 14,00 ce".
mană, au adresat la 29 august o ce ar duce la complicarea,trata­ ÎNCĂLŢĂMINTE
scrisoare preşedintelui Bundes­ tivelor de la Londra cu privire DIN PÎNZÂ LOTO CENTRAL
tagului R. F. Germane. In acea­ la dezarmare al căror scop tre­
stă "scrisoare care 'a fost îmnî- buie să fie interzicerea armelor —C U L O R I DI FERI TE - La 'tragerea „Loto Central “din ziua de 30 august, au fost
nată- lui K, •Sehmidt, vicepreşe­ de exterminare în" masă ş! de­ scoase din urnă următoarele no uă. numere:.
dinte al Bundestagului se spune: zarmarea generală.
65, 72, 31, 39, 68, 22, 87, 67, 7.
„Stimate domnule preşedinte ! 2. Să se aducă la cunoştinţa
Bundestagului următoarele pro­
Subsemnaţii deputaţi ai Ca­ puneri aprobate de guvernul. C:>
ta noastră în Republica Federa­ Germană :
lă Germană, vă rugăm să pre­
zentaţi şedinţei de astăzi a Bun- Realizarea unui acord cu pri­
vire la interzicerea stocării şi
destagului următoarea propu­ fabricării de bombe atomice şi
nere : arme atomice pe teritoriul Ger­
maniei, precum şi cu privire la
1. Scoaterea de pe ordinea de interzicerea propagandei războ­
zi a proiectului legii atomice,
propus de guvernul federal, şi iului atomic.
nediscutarea acestuia în actua­ Retragerea celor două state
lul Bundestag, al cărui mandat germane respectiv din N.A.T.O.
expiră.
şi din Tratatul de la Varşovia,
M otivele: abrogarea serviciului militar o- o/U ? n a ^ u 3 U M e â i
bligatoriu şi încheierea unui a-
Adoptarea acestei legi care în­ cord între cele două state ger­ COOP DE CONSUM
găduie folosirea energiei atomice mane cu privire la nivelul for­ d in ,
în alte scopuri decît cele paşni­ ţelor armate.
ce, înseamnă că Germania oc­ Re d . h u n e d o a r a
cidentală, prin participarea ia Lansarea unui ape! comun sau
»-e-o o--*» -V- 0 - * 0-Ä-O-fr-fr-fi-« *-4.-; s a t e-«
A C U M 1 8 AN încheierea unui astfel de pact războinice. Puterile occidentale î
care, fără îndoială, ar fi schim­ continuă şi ele o intensă cursă
Vă mai amintiţi? Au trecut de cîte a secerat vreodată vreun mane, apoi împotriva bisericii şi bat situaţia şi războiul n-ar mai a înarmării, ignorînd la infinit 1
atunci optsprezece ani. Tinerii război. în sfîrşit împotriva evreilor. 0- fi adus omenirii atîtea pagu­ cerinţele legitime şi imperioase ţ
şi tinerele care-şi sărbătoresc dată cu înfăptuirea acestor mă­ be, nenorociri, crime. ale popoarelor de a se încheia
astăzi cea de a 18-a aniversare Acum 18 ani, cei care au ră­ suri — de prevenire şi precau­ un acord în problema dezarmă­ t
nu pot să-şi amintească de ziua sucit butoanele aparatelor de ţie — s-a trecut la construirea Mai tîrziu, cînd Germania hit­ rii şi de a se renunţa la pre­
lor de naştere, după cum dc radio, pentru a asculta un pro­ intensă de baze militare, de ar­ gătirile ce se fac în vederea u- ţ
ziua de 1 septembrie a anului gram de muzică, lecţia de gim­ mament şi apoi, cînd totul a leristă n-a scutit nici Franţa şi nui nou război mondial. f
1939 nu pot să-şi amintească nastică sau un buletin de ştiri, fost pregătit, a început pogro­ nici Anglia, marile puteri — U- *
nici cei care împlineau atunci după o pauză — parcă preves­ mul popoarelor. niunea Sovietică, Anglia, Fran­ Ignorînd învăţămintele dure­ {
cinci sau mai puţini ani. Dar titoare de veşti sinistre — au ţa şi Statele Unite au format roase ale istoriei, acele cercuri
omenirea îşi aminteşte. Omeni­ rămas înmărmuriţi în locurile După Cehoslovacia, Austria coaliţia de luptă împotriva fas­ occidentale care nutresc spe­
rea nu uită. Memoria omenirii e unde vestea i-a surprins, ascul- şi Polonia urmează invadarea cismului — coaliţie care a în­ ranţa dezlănţuirii unui nou mă­
poate, cea mai desavîrşită. tînd cuvintele laconice ale unui Danemarcei şi Norvegiei (9 A- cel mondial uită un lucru —• cel
comunicat care avea să-i înso­ prilie 1940) Belgiei, Olandei şi sufleţit lupta de eliberare des­ mai important. Ele uită că for-
Acum 18 ani, la 1 septembrie ţească mult timp de aici înain­ Luxemburgului (10 mai 1940) făşurată cu abnegaţie de către ţele care se opun astăzi războ-
1939 — ziua in care moartea te : „Azi dimineaţă, în zorii zi­ Iugoslaviei şi Greciei (6 aprilie toate popoarele lumii. Perioada !ului sînt mult mai puternice ca
pornise la drum şi avea să se­ lei, trupele germane au trecut 1941). Sprijinită de aliatele sale războiului a dovedit cu priso­ acelea care s-au opus acum 18
cere viaţa a zeci de milioane dc frontiera poloneză". —Italia („Axa Beriin-Roma") sinţă că se poate ajunge la o ani. Lagărul socialismului si
oameni — a început cel de-al şi Japonia („Pactul anticomin- înţelegere între marile puteri. păcii format din peste 900 mi-
doilea război mondial. Această Atît. Doar zece cuvinte. Nici- tern" — semnat de Germania Popoarele nutreau speranţa şi lioane de oameni, atîtea alte
zi nu poate fi uitată. Nici de unul mai mult. Dar ele însem­ hitleristă, Italia fascistă şi Ja­ îşi puneau mari nădejdi în a- popoare şi state care se pro­
copiii care au rămas fără pă­ nau mult, neimaginabil de mult. ponia militaristă) Germania ceastă înţelegere. Dar, speran­ nunţă hotărît împotriva războ­
rinţi, nici de mamele care şi-an După ce invadase teritoriu! Aus­ calcă în picioare toate acordu­ ţele şi nădejdile omenirii au iului reprezintă o piedică pu­
condus cu lacrimi îtrochi fiii pe triei şi Cehoslovaciei, Germania rile, tratatele şi convenţiile în­ fost înşelate. După terminarea ternică în calea celor dornici
ultimul drum, nici de părinţii trecuse acum la partea finală a cheiate cu celelalte ţări vecine. războiului, Statele Unite, An­ de noi aventuri războinice. La­
care şi-au sărutat fierbinte pen­ planului său nebunesc — cuce­ Fascismul îşi crea drum pen­ glia şi Franţa s-au îndepărtat gărul socialismului şi păcii e
tru ultima oară copiii care, poa­ rirea restului Europei şi apoi a tru traducerea în viaţă a pla­ tot mai mult de poziţia adoptată mai puternic ca oricînd iar a-
te, dormeau — căci era dimi- Uniunii Sovietice. Planurile în­ nurilor sale perfide. de ele în timpul războiului, a- cest fapt e o garanţie că orice
îI neaţă, în zorii zilei — şi au cepuseră însă să se alcătuiască jungînd să încurajeze astăzi uneltire războinică împotriva
î plecat pentru a nu se mai în- încă din 1933. Uniunea Sovietică, consec­ tocmai acele forţe care au mai păcii e sortită eşecului.
1 toarce. Ziua de azi nu poate fi ventă politicii sale de pace şi aruncat omenirea de două ori
| uitată căci ea marchează înce- La 30 ianuarie 1933 Adolf Hi- conştientă de pericolul pe care în măcele mondiale de mari Popoarele au datoria să de­
tler se instala în postul de can­ îl prezenta creşterea vertigi­ proporţii. pună toate eforturile pentru ca
î putui celui mai groazirc război celar al republicii germane, ur­ noasă a fascismului a propus istoria de acum 18 ani să nu
1 pe care l-a cunoscut vreodată încă de atunci crearea unui învăţămintele istoriei nu sînt se mai repete. Vigilenţa omeni­
zind planuri care nu puteau ii luate în seamă. Astăzi din nou rii trebuie să fie mai trează ca
| omenirea. Ziua de azi nu poate atinse decît cu condiţia dezlăn­ pact de securitate colectivă în se ridică acele forţe care au a- oricînd. Crîmpeiul tragic din
dus atîtea nenorociri omenirii. istoria popoarelor, care a înce­
| fi uitată căci ea marchează în- ţuirii unui nou război. Şi teroa­ Europa care să bareze drumul In Germania occidentală, nazi­ put acum 18 ani, nu trebir’e să
ştii cei mai notorii se plimbă mai fie înscris niciodată pe
t ceputui războiului care a sece-. rea a început. Prima ofensivă a fascismului. In jocul lor dublu, azi liberi, fălindu-se cu deco­ nici o pagină de istorie, în nici
raţiile acordate de Hitler. Ba o inimă omenească.
; rat cele mai multe vieţi din naziştilor a fost îndreptată îm­ puterile occidentale au refuzat chiar mai mult. Ei ocupă func­
ţii de stat şi agită din nou a- CONSTANTIN MACOVE1
potriva clasei muncitoare ger- celeaşi lozinci revanşarde şi
• • Oo* 3 -S-»-©--&--3-e a