Page 1 - 1957-09
P. 1
¦"wdoera-Deva \ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I
Citiţi în pagina IV-a: ZSUA AVIAŢIEI R. P. R.
— Săpfămîna internaţională. In flecare an, in prima duminjeă a .Sovietice, ca şi ale celorlalţi eroi sint
— Politica guvernului tailandez crili-j lunii septembrie, poporul nostru săr cunoscute în întreaga lume pen'ru
bătoreşte Ziua Aviaţiei R.P.R. Această faptele lor de eroism şi patriotism.
sărbătoare constituie un prilej de tre
In anii de după război, în aviaţia
{cată în parlamentul ţării. închee pa cere în revistă a realizărilor obţinute sovietică s-au făcut mari progrese.
S de zburătorii civili şi militari. Astfel s-au creat noi tipuri de avi
independenţa' oane de mare viteză, printre care se
1— Omanul este gata să i Aviaţia a constituit una dintre ma numără Tu-104, Tu-110, Autonov, U-
cea dacă i se recunoaşte rile cuceriri ale omenirii în lupia cn craina şi altele, avioane cu reacţie şi
Iţqrii. forţele naturii. Pentru aceasta înde-
— S.U.A. intensifică livrarea de armeţ cursul anilor au muncit şi s-au jert turboprdpulsoare. De curînd, profeso
fit mulţi oameni de ştiinţă. Printre rul Petrovschi a terminat proiectul a-
către Pakistan. | aceştia se numără şi vestiţii savanţi vionului atopiic de pasageri intercon
ruşi Eomonosov, Mendeleev, Mojais- tinental şi supersonic, care va putea
Anul IX. Nr. 844 Duminică 1 Septembrie 1957 4 pagini 20 bani chi, Jukovschi şi alţii. N. E. Jucovscbi, Înconjura pămţntul de două ori şi ju
pe care marele I.enin l-a numit „pă mătate, consumînd 400 gr combustibil
rintele aviaţiei ruse" a pus bazele ştiin si a vîn d . pe bord 1.000 de pasageri.
A tenţie deosebită Î N T R E C E R E A CONTINUĂ ţei aviatice şi a întemeiat Institutul Şi la noi în ţară, prin grija parti
Centra! Aerodinamic din Rusia. dului şi guvernului, aviaţia progresează
pregătirii campaniei agricole de toamnă! Mijlocul secolului al XlX-iea a fosl continuu. Un mare avînt a luat şi a-
Este nespus de greu să-ţi !aci o i- spusă a căderii oţetului în oală, to lor este inima cuptorului — expresia în întreaga lume o epocă a intensifi viaţia sportivă. A.V.S.A.P. a creat în
magine a Hunedoarei fără a cu tuşi este o mare diferenţă. Nu de îi aparţine. De aici, prin butoanele şi
Acum, cînd au mai rămas puţine se treacă la executarea arăturii de în- noaşte combinatul, secţiile şi uzinele greutate sau calitate, ci de plămădi clapele acestea se dirijează încărca cării activităţii de cercetări ale taine aceşti ani o largă reţea de cercuri şi
zile piuă la începerea însămînţărilor sămînţare, pentru ca solul să aibă sale, pentru că, oraşul trăieşte prin rea ei, de elaborarea ei: Chiar şi ¦la rea, topirea materialelor în cuptor,
de toamnă, conducerile gospodăriilor a- timp să se aşeze. In aceeaşi zi cu a- nenumăratele fire care U leagă de această şarjă pe care a elaborat-o descărcarea cuptorului... lor văzduhului şi ale zborului, fol în şcoli de aviaţie sportivă.
gricole de stat, consiliile de conducere rătura se va executa şi grăparea. combinat. Oricui li povesteşti de Hu Alexandru Dringă. Care este diferen
ale gospodăriilor colective şi întovără nedoara, de oraş, persoana respectivă ţa ? încărcarea a durat •cu 15 m inu Este suficient să urmăreşti o sin această perioadă, fiii poporului romîn, Cu mulţi dintre aviatorii crescuţi de
şirilor agricole, trebuie să urgenteze Dat fiind faptul că o mare parte din Iţi va răspunde foarte se n in : te !nai puţin, ajustarea aşişderea. Pu gură fază ca să te convingi de gra Traian Vuia, Aurel Vlaicu şi H. Coan- A.V.S.A.P. ne putem mîndri. Astfel
pregătirile pentru începerea muncilor cerealele de toamnă vor fi însămînţate ţin 30 de minute ? Nu, Aşa se cîş- dul înalt de mecanizare al cuptorului. dă aduc aportul lor la tezaurul civi planoristul Cheorghe Gîjcă a parcurs
agricole de toamnă. în porumbişti, este bine ca după re — Ştiu, acolo unde sint furnalele tigă timpul. Adunate la un Loc, a- La ora aceasta se „trăgea“ zgura. lizaţiei umane, alături de marii cerce cu planorul 277 km în linie dreaptă.
coltarea porumbului de pe aceste teie- şi oţelăriile / Cunosc... ceste minute fac mult.,. Prim-iopitorul Vasile Solcan cu o u- tători ai văzduhului. In anul 1905, Nu de mult, un număr de 0 planorişti
Oamenii muncii de pe ogoare sînt nuri să se facă de îndată o arătură nealtă curioasă, o bară lungă de fier Traian Vuia termină construcţia pri au parcurs 300 km trecînd una din-
chemaţi să pună temelii solide recol la adîncimea la care nu se scot bo S-a scris nespus de mult despre în Cele trei schimburi care deservesc cu un butuc de lemn în capătul din mului aparat zburător, iar în martie Ire probele cerute de F.A.I., pentru cu
tei anului viitor. Problema pregătirii lovani. trecerea siderurgiştilor şi constructo cuploarele Martin sînt conduse de faţă, se apropie de cuptor. Un sin 19007, execută primul zbor. cerirea medaliei de aur.
şi executării în bune condiţiuni a în- rilor hunedoreni, întrecere pornită în maiştri pricepuţi. Pe perioada 23—28 gur cuvint, se apasă pe un buton
sătlrînţărilor de toamnă este la ordinea Se ştie că obţinerea unei producţii cinstea zilei de 23 August. Unii vor august, , în frunte este prim-maistrul roşu, se învîrteşte o manetă mică şi Alături de Traian Vuia, noi cinstim Odată cu dezvoltarea aviaţiei spor
zilei. Pentru aceasta, trebuie rezolvate ridicate de grîu e condiţionată şi de crede că această întrecere de sporire Gogu Josan, iar celelatie schimburi cuptorul, aşa de mare cum este, se
îngrăşarea solului. Cea mai mare pro a producţiei de metal s-a terminat ce conduse de Sirca Tiberiu şi Mun- apleacă supus, mai în faţă / şi memoria lui Aurel Vlaicu, (iu de tive, s-a acordat o atenţie deosebită şi
o seamă de lucrări importante ca ducţie se obţine atunci cînd se face dată cu sărbătoarea zilei de 23 Au teami Nicolae vin din urmă. Prota
gust. Dar nu este aşa. întrecerea goniştii acestei întreceri sint Petru De la prietenul meu Preuieasa — ţăran din satul Binţinţi azi Aurel aviaţiei de transport şi utilitare. In
executarea arăturilor de îngrăşarea de bază a so continuă. Forţu, Alexandru Dringă şi A xm te cel care conduce inima cuptorului —
Mariciu. am aflat despre hărnicia echipelor Vlaicu care s-a consacrat încă de tî cadrul întreprinderii T.A.R.O.M., faţă
însămînţare, îngrăşarea lului cu bălegar de grajd Ca să te convingi, este suficient să conduse de maistrul Florian Jurca.,
mergi la furnale, la cuptoarele Mar năr acestei idei. După multe încercări, de anul 1946 transportul de călători a
terenurilor, pregătirea şi bine putrezit, în cantitate tin, laminoare sau in oricare sector
şi vei vedea că azi se munceşte tot care au fost privite cu indiferenţă şi crescut cu 380 la sută, iar la mărfuri
condiţionarea seminţelor de 20 tone la hectar sau batjocură de clasele stăpînitoare, pro \ l e 1! ori. De asemenea, în cei II ani
aşa de bine ca şi în săptămînile ire-
etc., în aşa fel, ca la mo cu îngrăşăminte chimice cute_ Să facem un scurt popas... iectele sale încep să prindă viaţă. de existenţă, aviaţia sanitară s-a dez
mentul potrivit, să se (superfosfat şi sare po- La oţelăria Martin.,. După Aurel Vlaicu, inginerul romîn voltat continuu. Succese deosebite au
poată trece Ia însămînfarea griului, tasică) în doze de 150—200 kg su- Hala cuptoarelor. Platforma de în H. Coandă înscrie o nouă pagină în obţinut şi piloţii şi tehnicienii aviaţiei
secarei şi orzului de toamnă. perfosîat şi 70—90 kg sare potasică cărcare a cuptoarelor Martin te pri
la ha. meşte cu obişnuitul zgomot înfundat ...Şi ia cea electrică prim-topitoml Vasile Solcan şi alţii. istoria aviaţiei mondiale. El a conceput utilitare care au stropit cu diferite so
O atenţie deosebită trebuie acordată al macaralelor, cu limbile roşietice In curlnd, numărul şarjelor elaboraje şl construit prima dată avionul cu re luţii mii de hectare de culturi şi au
procurării şi pregătirii seminţelor. In In executarea lucrărilor agricole de de foc, ce se strecoară pe sub uşile
acest scop, sfaturile populare şi orga toamnă, un rol important îl au meca cuptoarelor, şi cu agitaţia cunoscută Aici lucrează cel mai tinăr colectiv de Ia 1 la 26 august va atinge cifra acţie. împădurit sute de hectare.
nele agricole au datoria să organizeze nizatorii din gospodăriile agricole de a oamenilor
temeinic schimbarea şi selecţionarea stat şi din S.M.T. Cea mai marc parte de muncă din combinat. Tineri sînt de 100. După Marea Revoluţie din Octom Aviaţia Republicii Populare Romîne,
seminţelor (mai ales în raioanele Alba din volumul lucrărilor de toamnă se Unii trag după ei „lingurile“ de o brie, aviaţia din U.R.S.S. înscrie pro alături de aviaţia Uniunii Sovietice şi
şi Sebeş unde în grîu a fost multă vor executa în mod mecanizat. De a- dimensiune neobişnuită, pentru luarea, şi cei care deservesc cuptoarele cu Tot de ta .el am aflat că atei se grese mari. Apar aparate din ce în a ţărilor de democraţie populară slu
secară în acest an) astfel ca unităţile probelor, alţii aleargă cu nişte co- ce mai perfecţionate. In Atarele Răz
socialiste din agricultură, ca şi ţăranii ceea, muncitorii din gospodăriile agri chile minuscule în care clocoteşte o- prinse de flăcări. La pupitrul de co plămădeşte oţelul prieteniei. Cuptoa boi, pentru Apărarea Patriei, aviatorii jeşte interesele oamenilor muncii, care
muncitori cu gospodării individuale să cole de stat şi din staţiunile de maşini ţelul luat pentru probe, iar alţii stau sovietici au înscris pagini de mare glo îşi construiesc o viaţă liberă şi .leri-
aibă asigurat necesarul de seminţe de şi tractoare trebuie să facă o oriieinică mai retraşi şi-şi şterg feţele transpi mandă este un tînăr care încă n-a rele sînt aduse din Uniunea Sopie-
cea mai bună calitate. Sfaturile popu revizuire tractoarelor şi celorlalte ma rate cu nişte batiste mari.
lare comunale şi conducerile gospodă şini agricole. Aceasta, în scopul asigu împlinit 24 de ani. îmbrăcat într-o tică. In ele, odată cu şutajele de la la
riilor colective şi ale întovărăşirilor rării folosirii din plin a capacităţii de La cuptorul doi se elaborează o şar
agricole, trebuie să se ocupe de con lucru a tractoarelor şi celorlalte ma jă nouă. Uimitor ce seamănă o şarjă salopetă albastră, cu o bască pe minoare, se introduce minereu sosit
diţionarea seminţelor, punînd în stare şini agricole, la muncile de toamnă.
de funcţionare toate trioarele şi selec cu a lta ! Ai spune că nu există deo vîrful capului, pare . mult mai tînăr. tocmai din îndepărtata Chină. Din rie. Numele piloţilor A. Procrîşchin şi cită. Ea esie pusă în slujba progresu
toarele. Pe lîngă acest lucru, unităţile Sfaturile populare comunale şi orga sebire între una şi alta. Iată şi la a-
socialiste au obligaţia de a trimite la nizaţiile de bază sînt chemate să spri Este o veche cunoştinţă, Constantin toate acestea iese un oţel puternic, I. Cojedub, de trei ori eroi ai Uniunii lui şi a păcii.
boratorului regional de controlul se jine acţiunea de comasare a erenurt- ceasta, După străpungerea orificiului,
minţelor, din Alba lulia probe de se lor — acolo unde s-au înscris noi din cuptor, , iese mai întîi un şuvoi Preuieasa, care a lucrat înainte la tot aşa de puternic, cum este ş i . priete
minţe, pentru a li se face analizele membrii — în gospodăriile colective şi de fum ncgricios-roşiatic şi apoi,
necesare, analize fără de care nu ge în întovărăşirile agricole - - si să în O.S.M. nia dintre popoarele noastre
poate trece la însămînţare. drume pe întovărăşiţi să pregătească vatnic, curge oţetul. Şuvoiul gros, a-
sămînţa şi să lucreze începînd cu în- Pupitrul de comandă al electrozi A11RCEA NEAGU
Condiţiile din acest an permit ca în- sămînţările de toamnă în comun. tunci cînd cade în oala ce abia o
sămînţările de toamnă să se poată exe ţine în braţe o macara puternică, iţi lOOOOOOOCOOOOOOCjOOOO'X)OGC'L'COC-JC'JOOUOOUOOOOOO!XIO:xX)COOOOC'OOOCCOOOOOOOOOO'.JOOOOOOOOC Adu narea festiva închinata
cuta la timp şi la un înalt nivel agro Organele şi organizaţiile de partid, Zilei aviaţiei R. P. R.
tehnic. Pentru aceasta este însă nece sfaturile populare şi organele agricole, dă imaginea unei cascade.
sar ca inginerii şi tehnicienii agronomi trebuie să desfăşoare în această perioadă Ieri după amiază a. avut loc lui aviaţiei şi a succeselor pe
să aleagă, încă de pe acum, terenul o intensă muncă în rîndul colecti Am asistai la elaborarea a suie de in oraşul Deva, la . cinemato care le-a obţinut aceasta in
pentru cerealele de toamnă. Se reco viştilor, întovărăşirilor şi ţăranilor mun graful. de vară, o şedinţă, festi- U.R.S.S. şi. Iîn ţările de demo
mandă a se alege în primul rînd acele citori cu gospodării individuale, arâ- ¦şarje şi pot să jur că toate sînt la vă cu ocazia sărbătoririi Zilei craţie populară. ¦
terenuri care au fost cultivate cu tîndu-le că este în propriul lor interes fel. Şi totuşi nu este a şa / Chiar da
leguminoase. Acolo unde terenurile au aviaţiei. R.P.R. După şedinţa festivă, au ru
iost eliberate mai devreme şi s-a exe de a pregăti temeinic recolta anulu! că la prima vedere nu poţi observa
Cu acest prilej, tov. Areadie lat filmele de scurt metraj „Au
cutat arătura de vară, este bine să viitor, deoarece, cu cît recoltele vor fi deosebirea, furtndu-ţi ochii miile de Chisâliţă, ¦comandantul aero rel Vlaicu", „Concurs in nori",
portului T.Â.R.O.M. Deva, a fă „Cuceriţi aerul" Şi 'Pui de
mai mari, cu atît vor fi mai mari şi scintel multicolore şi frumuseţea ne cut o expunere asupra istoricu şoimi".
veniturile lor. i i i activitatea cooperativei
meşteşugăreşti „Progresul“
îm p ă rţirea avansului de 40 ia sută Covorul persian pentru export este aproape gata. Raveca Plnter, una 50 perechi pantofi — Pe acesta îl doriţi ? — în
dintre cele mai pricepute muncitoare a cooperativei „Viaţa nouă“ din Orăş- din economii treabă respectuos tov. Gheor
tie, lucrează Ia secţia de artă populară. Pentru un morneni, a fost inlreruptă ghe Bol doina.
din lucru de fotoreporterul' nostru. Produsele de încălţăminte ale
cooperativei meşteşugăreşti Pentru fiecare comandă, tov.
„Progresul" din Alba lulia sînt Bol dura munceşte ou multă mi
tot mai mult solicitate de cum gală şi mdemînare. Ii place ca
părători. Zilnic sosesc la coo ceea ce iese din mîn.a lui să fie
perativă noi comenzi. Muncito lucru de calitate, după gustul
rii de aici răspund cu entu clientului. El pune un accent
ziasm şi cu rezultate frumoase deosebit pe oalitiatea lucrului.
Rare-ori se întîmplă să se i-
veaiscă reclamaţii în ceea ce
La G.A.C. „Petofi — Ambrosie Sebeşteyn, singur a dit a fi Victor I-Iada, care împreună „N-aneţi un bilet în plus ?“ în muncă cerinţelor populaţiei. pnivejşte încălţămintea execu
Sandor“ din Deva... realizat 211 zile-muncă. Pentru a- cu familia sa a primit 1.979 kg grîu, Astfel, pe a doua decadă a tată de el. Tov. Gheorghe Bol-
ceasta, i s-au cuvenit 844 kg grîu, duira dovedeşte o înaltă califica
Cînd scîrţîitul roţilor de care, care 106 kg orz şi 2.124 le i; Ştefan. Sem- şi Gheorghe Mărgineanu, care a pri In seara zilei de 30 august a. nut lui Miani Megreanu şi au in lunii august, planul producţiei re profesională.
transportau ultimele cantităţi de ce ciuc, îm pteunâ cu fiul său, au reali mit 1.927 kg grîu. c. la Deva, a fost prezentat, de terpretat Tanţi Căpăţînă, Radu globale a fost realizat în pro
reale ridicate ca avans de 40 la su zat 232 zile-muncă, cuvenindil-li-se către o formaţie de estradă a O- Zaharescu, Lavinia Slăveanu, Ai porţie de 103,17 la sută, iar întrecere între secţii
tă, de abia se mai auzea, preşedin 928 kg grîu, 116 kg orz şi 1.153 lei; Şi colectiviştii din gospodăria agri îiciului de spectacole şi turnee ar da Moga, Lucki Marinescu, Mi- preţul de cost a fost redus cu
tele colectivei Iosif Szekely se adre Titus Fabian, singur a realizat 166 colă colectivă din satul Ighiel sc pot hai Stoenescu, Dan Georgescu, 8 la sută. Din economiile făcu Cooperativa meşteşugărească
să socotitorului: zile-muncă, obţinînd 664 kg grîu, 83 mindri cu rezultatele obţinute. A- tistice din R.P.R., spectacolul u- Ion Dichiseanu şi Willy Donea. te de muncitorii cooperativei, se „Progresul“ din oraşul Alba,
kg orz şi 1.038 lei, Printre cei har moristic-muzical, „N-aveţi un pot confecţiona în plus 50 pe are 7 secţii de reparaţii pentru
— Vino tovarăşe, să facem o mi ceastă colectivă, deşi a luat fiinţă bilet în plus ?" rechi de pantofi. La realizarea încălţăminte. Intre ele s-a por
că socoteală, asupra cantităţilor de nici se numără şi Anton Sebeşteyn, acestor sarcini şi-au. adus în nit o întrecere aprigă pentru o
cereale ridicate pînă acum. abia anul trecut, organizîndu-şi bine Conducerea muzicală a aparţi- Desfăşurîndu-se într-un ritm oît mai bună şi rapidă deser
Anton Greguş şi ladislau lok. vire a populaţiei. Pînă acum,
Se aşezară la un birou, şi socotito munca, a obţinut, OOOOOOGÇQoOOQoOOOOGOQOOOOOQOOOQOOQOOOQQOOOOOOOtt' vioi şi susţinut nu se ştie care va ieşi oîştigă-
rul calculă, timp de ' cîteoa minute. Muncă sporită, avansuri în medie 2.000 kg de o inspirată or toare. Bilanţul muncii se va
frumoase face în preajma zilei de 7 No
— Gata! Notaţi-vă tovarăşe preşe grîu la hectar. chestraţie, spec mod deosebit contribuţia mun iembrie. Totuşi, fruntaşii au în
dinte. S-au împărţit colectiviştilor Cantităţi frumoase de cereale au ob ceput să se arate încă de pe a-
29.687 kg grîu, 4.000 kg orz, în to ţinut şi colectiviştii din gospodăria Astfel, a fost tacolul a făcut citorii secţiei de confecţii 1în se oum. Printre aceştia se numără
tal, Pentru o zi-muncă, a revenit 4 agricolă colectivă din Ţelna. Media posibil ca la a- o bună impre rie, unde s-au evidenţiat Ni muncitorii Ilie Roşa, care şi-a
kg grîu şi 0,500 kg orz. S-au dat a- la hectar, la această gospodărie, a vansul de 40 la sie, bucurîndu- colae Medrea, Dumitru Gabor îndeplinit planul pe a doua de
uansuri .băneşti trimestriale. Pe pri sută, să se acor se de un bine cadă ia lunii august, în propor
mul trimestru s-au dat 7 lei la zi- fost de 2.175 kg grîu. ţie de 108 la sută şi Nicolae
muncă, iar pe al doilea trimestru 6 Datorită rezultatelor bune, s-a pu de 4,200 kg grîu meritat succes. şi rilituitoarea Lucreţia Nico- Mărgineanu cu 108,86 la sută.
tei.
tut împărţi, ca avans de 40 la sută, la zi-muncă şi 2 AQţorii au dove laş.
— Şi care au fost cei mai harnici cantitatea de 5 kg grîu la zi-muncă.
colectivişti 2 lei. Ca avans, fa- dit o evidentă La secţia comenzi
Pînă acum s-au împărţit şi cîte 6 'U lui Nicolae străduinţă de
lei la zi-muncă. Costea a primit a-şi pune în Lia secţia comenzi a sosit un
Colectivişti mai vrednici s-an dove 1.200 kg grîu, iar mişcare întregul nou client. După ce răsfoieşte
a lui Gligor Flo- talent, pentru a caietul ou modele şi le priveşte
rea a primit 900 realiza o repre cu atenţie îşi alege modelul
kg' grîu. zentaţie de cali preferat.
E. USCAR tate.
pCOÜOOCCXQODOOOOGOQOOOOOOaQaDCaQOOCQOOOoQOQQQOBaaS&SQQCGQCOlXXiOOGÔ i^DOOOOO<XîOOOOOOOOCCX>OClOOCCOOC«XKXXXXJOOOOCXXXXXX>0{XXX>OOC>CitOOOOOOOOOţ
DE Z I U A AV I A Ţ I E I REPUPLICII POPULARE RO M ÎNE
L ~'-:L
MíSSMSááSSi
Merijiparea motoarelor amin te de cursă. A înainte de zbor. Reulftî/rea Hcpaşu lucru principal pentru orice puraşutist