Page 10 - 1957-09

Pdg. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N r 847

• *€>• -o-**#-¦ ^

f Oamenii© ©
P

P broască
Í

<f• Cu omul broască rn-ain în­
*t tâlnit pentru prima dată pe ut,

\basorelief la British Museum :

un înotător asirian traversa un

* r'iu avînd legat sub abdomen din lumea lor. ea omul este un animal S©ffi©@®©©gg@C;t
i un burduf plin cu aer de la voluminos şi fuge pu- é
nînd în mişcare moto­ 96
î care pleca un tub pină la gu­ Un crap de 13 kg prins cn undita rul ei cu reacţie, refulînd
i ră. Asemănarea este izbitoare apa în spate. Dacă in­ 1
ţf sişti, neîncrederea dis­
? cu oamenii-broască din zilele Uniunea pescarilor din Pisek (Ceho­ a întrecut aşteptările. S-au pescuit în­ ° Animalul cu cel mai lele îşi lasă ciorchinii de pare şi o poţi mîngîia ©&©
noastre de care îl despart- nu­ slovacia) a organizat la Blanika o în­ mare prestigiu în Africa ouă ataşate sub coadă. şi te poţi juca cu ea ; s&<a®©©&C€3>
semnate cantităţi de peşte, printre care este epurele. Leul şi ele­ Aceste ouă, aruncate de după un sfert de oră te
f0 mai... 3.000 de ani. De altfel, trecere la care au luat parte 400 de se găseau crapi foarte mari. Cel mai fantul sînt respectaţi, valuri, pe nisip sînt în­ iubeşte şi nu te mai pă­ 1
4 pescari. întrecerea a durat şapte ore şi norocos dintre pescari a fost K. Mar- şarpele boa temut, iar călzite de soare şi se clo­ răseşte.
clopotul scafandrilor era inven­ fiecare pescar a putut să-şi schimbe tinok, care a prins un crap de 13,20 kg. crocodilului i s-a creat cesc. Micii crabi născuţi i©
tat în secolul lui Pericle şi A- locul de pescuit de trei ori. Rezultatul un adevărat cult, dar, în din aceste ouă, se sta­ e Veterinarii din Mi-
viaţa şi legenda africană bilesc în jurul ţărmului ami (S.U.A.) s-au trans­ c©
« ristotel (323 î.e.n.) îl descrie, a cîştigat marele premiu al'- niciun alt anima! nu se pentruca deveniţi destul format în mentatori de
? a stfel; „ajutăm respiraţia ţi­ bucură de un prestigiu de puternici să plece „ciocuri“. O barză, spăr-
1 nui scufundător trimiţîndu-i, cu festivalului de la Cannes. I Un niseiru uriaş aşa de mare ca epurele. spre munte, de unde au gîndu-şi ciocul urma să
4 ajutorul unui cablu un vas Sînt unii care pretind că venit părinţii lor. moară de inaniţie. A fost
răsturnat corc nu se umple Activitatea s-a intensificai f maimuţele poartă laurii suficient să i se fabrice
complet cu apă dacă îl ţinem înţelepciunii. Este o e- 0 Studiile făcute asu­ un cioc de aluminiu şi să
drept" ; iar Alexandru cel Ma­ nu numai în domeniul explo- ? Un grup de pescari din împrejurimile siuni nu a mai fost pescuit în această roare. Niciodată maimu­ pra cimpanzeilor au a- i se înşurubeze pe restul
re a coborit in fundul mării localităţii Baja, de pe cursul sudic al regiune din 1886. Acest peşte uriaş, ţele nu au fost luate în rătat că utilizează cel celui adevărat, pentruca
rării; o serie de lucrări odi-\ Dunării, a reuşit să pescuiască un ni- venit din Marea Neagră, a fost prins serios ; nu li se dă nici­ puţin 32 de sunete dife­ barza, după două zile de
într-un clopot mare petrecînd setru lung de 2,80 m şi care cîntărea după o luptă de mai multe ore. odată titlul de „frate“ rite pentru a comunica alimentare forţată să-şi
moară imposibile sînt astăzi * 135 kg. Un peşte de asemenea dimen­ decernat cu plăcere e- cu semenii lor. reia bunele obiceiuri.
purelui.
realizabile datorită lo r: beta- ? ® Caracatiţa a fost vic­ ® Ce-aţi spune dacă
0 Există în Antile spe­ tima înfăţişării sale care în farfuria dumneavoas­
naje sub apă, sudură, dinatni- ? cii de crabi care trăiesc i-a creat reputaţia de tră, a-ţi găsi un colier
ţări aesruin ci riUirdri \ ¦ pe pămînt, locuind în m onstru; marele poet de perle? Acest lucru s-a
4 multe ceasuri în contemplarea paye P ? ldlcuri de c‘ » găuri pe care şi le sapă Victor Hugo i-a împru­ întîmplat familiei Greve
4 OOOOOOOOOOOCOOCXJOOOCOOCCOOOucOOOCOOOOOCOCOCCOOOOCOOOGOCXÎOOGeOOOOCCOOeOOO oooooooo ca epurii. Sînt aşa nu­ mutat într-o poezie cu­ din Redon, care după ce
i spectacolului. Unul din crotii- Această meserie comportă; miţii „gecarcini“, crabi noscută moravuri fero­ au mîncat midii au găsit
4 însă riscuri. La anumite a- * DESPRE VIPERE de pămînt, tomlomonii. ce. Dar astăzi, cînd ma­ în trupul acestor scoici
4 carii vremii ne asigura că a in fiecare an, în luna rea este cutreierată de
\ dineuri scufundătorul cunoaşte ? mai sau iunie, tomlomo­ numeroşi scufundători, a 63 de perle, dintre care
4 apărut un monstru marin atît aşa numita „beţie a adincu- [ nii pleacă la mare. început reabilitarea cara­ 6 într-o singură midie.
4 rilor" : face acte iraţionale cc-i i catiţei, care nu numai O adevărată comoară în­
4 de mare incit a trebuit să stea Odată ajunşi, intră în că nu este agresivă, dar tr-o gustare.
4 pun viaţa în pericol; îşi scoa-1 apă, fac baie, iar feme­ e chiar fricoasă. Pentru
4f 3 zile pînă cînd acesia a tre­ tleul turbesuplircaatroer-teltecaRgă cu aPvara-*i Şerpii trăiesc în regiunile e mai puţin periculoasă decît
4 calde, mai ales la tropice. Şti­ cea de mai tîrziu.
cut prin faţa lui. Ceea ce în­ 0 a,m primejdip „ p r e z im . inţele naturale cunosc astăzi
2.400 specii de şerpi dintre ca­ Muşcătura viperei este cu atît
sneoaşim- nşăt. că verreamueadel,sutiu. iAlIjelxinacni-' re numai o zecime sînt veni­ mai periculoasă, cu cit este m,ai
pe noşi. Unul din şerpii veninoşi aproape de capul celui muşcat.
este vipera. Medicina modernă Dacă semnul rămas prezintă doi
dru. echipamentul complet al foloseşte veninul viperei la pre­ dinţi, muşcătura este superfi­
pararea unor medicamente care
4 unui scafandru, a fost dese­ ieşirea la suprafaţă care tre- ? se recomandă împotriva diferi­ cială; dacă au rămas şi urme­
nat de cel mai m are inventa- telor dureri, hemoragii şi chiar
4 în tratamentul epilepsiei. le celorlalţi dinţi, muşcătura

4 tor al tuturor vremurilor: L e e f?i•e“*calculate, peJn,terup t‘a" permite t? Teama de viperă este exage­ este adîncă şi în corp a pătruns
4 nardo da Vinci: industria se­ rată. Dacă e lăsată în pace, vi­ mult venin.
î colului al XVI-lea nu l-a pu­ evacuarea progresivă a azotu- \ pera nu face rău nimănui. Ea
tut fabrica. lui acumulat în organism. ? reacţionează în primul rînd la Spaima provocată de muşcă­
4r
In 1689 Denis Papin suge­ Accidentele sîrt totuşi rare * tura de şarpe este mai pericu­
4? rează o perfecţionare decisivă : şi în majoritara, cazurilor se *
4 insufIarea aerului în aparatul daioresc temerităţii. Astfel în j loasă decît muşcătura în sine.
ţ submarin cu ajutorul foalelor, 1947, Fargue, încercînd să ba- f
4w iar in 1837 germanul Siebe tă recordul mondial de adinei- f
I me a atins 120 metri dar a ,

| realizează scafandrul. In sfii- fost adus 'la suprafaţă mort, ? mişcările repezi. Dacă omul
4 Şit, în limpul ultimului rădboi iar suedezul Zetterston a co-* trece pe lîngă ea încet nici nu-l
mondial, apare omuUbrnască, borît la 139 de metri, incetînd l observă. Astfel vipera poate fi întrebare legitimă
Vătămător sau M o ş ilo r!
scafandrul autonom. Era eroică din viaţă la ieşire. prinsă cu uşurinţă.

se term inase; începea era şti­ Deseori aceşti oameni broas- i Vipera are sîngele rece. In In general animalele le-am vagii, încit, în grabă a fost re­
inţifică a acitvităţii subma­ că sînt solicitaţi să caute „co- f timpul nopţii, abia de se poate împărţit în „vătămătoare" şi chemat „messire leopard" care
rine. mori" submarine, cele mai a- [ mişca. Muşcătura de dimineaţă „folositoare" pe o parte cele' ca­ din drojdea societăţii animalie­
re servesc de hrană sau ca ser­ re este promovat în rîndul ani­
Prea greoi şi prea statici, desea, născute din imaginaţii i Balenele suferă vitori, de cealaltă parte cele malelor — dacă nu „sacre", cel
care prezintă vreo primejdie puţin protejate.
scafandrii nu mai corespun- prea fecunde: alteori proprie- » de dureri de dinţi pentru persoana, bunurile sau
hrana noastră. Cinci sînt distruse marile car­
deau exigenţelor războiului tari de epave vin cu propuneri ? Şi balenele suferă adesea de nasiere, erbivorele (zebre, ga­
dureri de dinţi. Pentru ia dovedi Dar, lucrurile nu stau chiar zele, etc.) se înmulţesc... vegeta­
modern ; trebuiau scufundători mai serioase, ca cei ai vasului ? acest lucru savantul englez Tom aşa şi intervenţii brutale în or­ ţia dispare sub dinţii lor şi a-
Bruce a prezentat muzeului din dinea naturii pot duce lu reac­ numite regiuni se transformă în
autonomi pentru distrugerea „Telmaque" eşuat in estua- ; Sheffield un dinte de balenă ţiuni neprevăzute — adesea ne­ pustiuri. Paradoxal — dar ade­
care avea o tumoare de mări­ faste. Astfel în delta Dunării, vărat — leii sînt protectori ai
minelor şi barajelor submari- rul Senei în care se presupune » mea unei mingi de tenis. In a- în anii trecuţi s-a făcut exter­ naturii.
fară de aceasta, savantul a mai minarea în masă a păsărilor
ne. Şi primii au apărut ta a- că s-ar găsi o parte din biju- i descoperit că nu urechea este ihtiofage — pe motiv că dis­ Răpitoarele atacă animalele
organul auditiv al balenei, a- trug prea mult peşte. Dar s-a cele mai slabe, cele bolnave şi
tacul Singaporelui, iar italienii teriile coroanei Franţei. ? cesta fiind constituit din oasele uitat rolul lor în echilibrul biolo­ astfel împiedică epidemiile.
capului care datorită sistemului gic : ele distrugeau în special
i-au utilizat împotriva, flotei Există însă „scufundători pi- J nervos permit acesteia să per­ peştele bolnav şi astfel au apă­ In Africa de ¦Sud sînt prote­
ceapă undele sonore. De aceea rut în lumea peştilor adevărate jaţi acum vulturii şi ulii mari,
engleze ancorate la Gibraltar. raţi" care-şi petrec vremea cer- \. se presupune că în decursul epidemii. Sanepidul înaripat fu­ vestiţi consumatori de iepuri a
vremii, adică peste vreun milion sese desfiinţat. căror proliferare excesivă ar fi
In sfîrsit. americanii şi engle- cetind fundul mării, ca cei ca- • de ani, oasele urechii interioare putut duce la transformarea ţă­
a balenelor se vor pierde în In Congo-belgian leopardul rii în deşert.
zii nu întîrzie să facă apel la re au jefuit epavele din Iar- * celelalte oase ale craniului. „vătămător" a fost vînat, dis­
trus... R ezultat: porcii sălbatici Distrugerea crocodililor, favo­
oamenii broască ( „frogmen" S ld insulei Levant de unde au [ şi mistreţii s-au înmulţit şi gă­ rizează multiplicarea teribililor
„piranhas" — peştele canibal.
de ia Frag _ broască) 'pentru l,ua[ amî°rele feniciene vîndute \
a pregăti, debarcări pe diferi.t,e flamnbcuirsabuncaeatagra cu 40.000 de ?. In evul mediu făcîndu-se răz­

coaste, în Pacific sau Atlantic. Dar „oamenii broască" n u »

Dar, adevărata muncă utilă prea au timp să caute bogăţii ? PORCUL: — De ce or fi zicînd că individul ăsta s-a îm­
bătat ca un porc, doar, eu nu m-am îmbătat niciodată ?...
4 a oamenilor broască a început fabuloase; există un domeniu •
4 HARPAGON
4 odată cu pacea si. porniţi să m.u^ arai puţin utopic, acela *
4 , , al cercetărilor ştiinţifice şi*
i descopere geologice în car' activitatea ?
„lumea tăcem ne-

i au dat acel impresionant film !or se vădeşte din zi în zi mai ?
i
i „Le monde du silence" oare folositoare. •

*¦$>-» 5 - , c - *<?»*<?»¦• C- • ( • •-#» «-ţ»» ţ i .q » •L.• .[ < sind masa pusă în cimpurite boi pisicilor s-a permis astfel

Mistere în lumea păsărilor In Austria am auzit pentru altă hrană ; dacă este surprins cultivate au făcut adevărate ra­ invazia şoarecilor în Europa..
prima d a tă : „e zgîrcit ca un îşi goleşte rapid obrajii vîrîn-

De multe ori rîvna savanţilor au sărit pe spatele mamei şi corpului pe sol, au zburat păsă­ hamster“ şi, informîndu-mă, am du-şi labele înăuntru. Curaj de spor
este întrecută de ignoranţa isco­ toată familia a plecat la... mare rile înspăiniîntate care, pentru aflat că hamsterul este o spe­
ditoare a unui copil de pescari pentru a-şi face baia. Întoarcerea a-şi cruţa puterile făceau „auto­ cie de şoarece foarte acapara­ Pentru a-şi ascunde bogăţiile,
sau unui cioban, care, asociind s-a făcut în acelaşi mod. Şi, bi­ stop" aerian. toare. sapă două feluri de depozite:
unor ochi buni, atenţia şi dorin­ neînţeles, că această descoperire unul de iarnă (la 1—2 metri
ţa de a şti, dezvăluie fapie cu­ a adus lămurirea altor întrebări. Un alt amator, un cioban, Acest şoarece trăieşte în Ger­ sub pămînt), altul la 60 cm (de
rioase, rămase mirltă vreme ne­ Astfel, în timpul nopţilor de ne-a adus informaţii în legătură mania, toată Europa Centrală, vară). In primul rînd îşi alege
cunoscute. Din lumiea păsărilor a- toamna, cînd începe călătoria cu moravurile bufniţei. Nu fusese şi se întinde departe, pînă in păm întul: nici umed, nici nisi­
flăm astfel cîteva mistere dez­ acuzată niciodată că s-ar hrăni Asia Mică. La noi în ţară, po­ pos. Sapă o galerie sinuoasă ;
legate. cu păsările din curte ; şi, este a- porul îi spune „căţelul pămîn- primele încăperi servind de clo­
devărat că, în faţa cuibului el, tului“. sete (este foarte curat), apoi,
O parte din zburătoarele ma­ nu s-au găsit nici pene, nici oa­ tot, sinuoasă galeria ajunge la
rine îşi fac cuibul pe faleze înal­ se de păsări... Totuşi, crescăto­ Acest econom, măsoară 26 dormitor, căptuşit cu paie fin e;
te, uneori atît de verticale în- rii de fazani, în special, afirmau cm, plus 6 centimetri de coa­ însfîrşit cămările (săli mici de
cît niciun animal terestru — u- că le-au văzut răpind puii mici dă. Are aspectul şi neliniştea u- circa 20 cm) cîte 3—5 de fiecare
neori nici omul nu se pot căţăra de fazan ; dar nici omorînd acu­ nui cobai mai mare. Poartă tot vizuină.
pe ele. De la sine înţeles în a- zata nu s-a putut aduce proba timpul anului o haină tricoloră :
ceste cuiburi sînt ouă, din care acuzaţiilor — deoarece în sto­ neagră pe pîntec, roş-gălbuie pe Hamsterul adună aici 15 kg de
ies pui. Toţi aceşti pui sînt in­ macul lor nu s-a găsit nici urmă feţele superioare, brun-roşu la provizie, adică de 30 de ori
capabili să zboare sau să se tî- din puiul presupus furat. cap. greutatea sa.
rască măcar cîţiva metri. Toţi
sînt însă, din primele zile, buni Din coliba lui, ciobanul amin­ In afară, de om, răpi­ Uneori această cantitate este
tit urmărea o familie de bufni­ toarele şi bufniţele îl vînea- cu mult depăşită şi unii ţărani
ză, pentru că este bine hră­ pretind că au găsit peste 100
nit. Foarte dibaci, cu ajutorul
labelor din faţă, îşi umple făl­ kg de grîu în aceste cămări.

înotători. Dar pînă la apă sînt spre sud a păsărilor migratoare, ţe şi, într-o zi, a văzut-o pe una cile, adevărate pungi naturale Pe bună dreptate este socotit — Hai, cuţu, cuţu... nu fii rău, te rugăm frumos dă-ne
200—300 de metri, uneori mai se aud strigătele cocorilor, gîş- din ele venind cu un pui mort în în care transportă cu uşurinţă un adevărat harpagon al neamu­ mingea...
mult. Şi atunci cum să faci o telor, berzelor. Dar, acestor gla­ cioc. Dar a mai observat că şi-a pînă la 100 gr de grăunţe sau
lui şorecesc.

expediţie — dus-întors — cînd suri puternice li se alătură timi­ depus captura într-un colţ discret

nu ai aripi, nici ghiare pentru că­ dele ciripituri ale* cîneparilor şi a lăsat-o acolo, o zi sau două. Cuibul este o obligaţie pentru tot C uibări ciudate Care o fi avantajul acestui ilu­
ţărat. prihorilor, pitulicilor etc. Şi te Era vară şi în curînd micul cada­ neamul înaripat şi fiecare pasăre dă minat? Poate numai frumuseţea? Se
miri că aripi atît de subţiri pot vru s-a umplut de muşte, insecte, dovadă de ingeniozitate şi fantezie fel îneît este ascuns de un perete nilor de prerie şi duce casă bună pare că graţia şi frumuseţea con­
Un copil de pescar, căutînd ţine la drum fără să fie zdrobite viermişori : cămara bufniţei era în arta construcţiei. Dăm mai jos lichid, excelentă apărare împotriva cu locatarul principal şi chiar cu tează în lumea înaripatelor... Dar
probabil ouă, a găsit cheia e- de oboseală. îndestulată pentru mai multe zi­ cîteva exemple de cuiburi bizare, pisicilor de exemplu. Nu numai că alţi locatari, ca şarpele cu clopoţei, vom întîlni şi cuiburi cu „încălzire
nigmei. Privind cu atenţie a vă­ le ; ea se hrănea cu aceşti pa­ complicate, fără a putea explica tot­ pasărea nu este împiedicată de a- care nu-i fac nici un rău. centrală“ ca cel a! unor păsări din
zut o pasăre din neamul pingui­ Vînătorii însă au doborît co­ raziţi, fără a se atinge de cada­ deauna motivul acestor ingenioase cest zid lichid, dar cu toate că nu Dealtfel, noi vom regăsi şerpii şi Oceania, asemănătoare curcanilor.
nilor — bună zburătoare aşe- cori, bîtlani, chiar vulturi din ale ciudăţenii. este o înotătoare se scuf.mdă cu într-un alt cu ib : adică numai pieile Ele au inventat „clocitoarea artifi­
zîndu-se aproape de cuib : puii căror aripi, în momentul căderii vru. cială“ : adună pămînt, ierburi, foi
iată cuibul unei păsărele din Ex­ uşurinţă şi se plimbă sub apă, mer- lor. Este ştiut că din cînd în cînd formînd o grămadă de aproape 4
Necunoscuta casei tremul Orient: e făcut din trei metri înălţime şi 40—50 metri lă­
frunze, strimte şi lungi cusute sub gînd pe nisipul fundului. şerpii părăsesc pielea ieşind din ea ţime. Aici depun ouăle de care nu
forma unui cornet. Se formează un se mai ocupă. Căldura degajată de
soi de pungă căptuşită cu materii Un alt procedeu ingenios de apă- ca o mînă dintr-o mănuşă. O mică acest depozit cloceşte, iar puii nu au
vegetale, care atîrnă în bătaia vîn- decît să se descurce singuri.
Fără îndoială, vechii egip­ tru a micşora tensiunea electri tului, agăţată de o creangă. rare este cel utilizat de o familie de pasăre, care trăieşte în America le
teni îi presimţiseră aceste da­ că care o apasă. Calităţile izo- însfîrşit vom termina această serie
ruri. deoarece îl considerau un lante ale blănii sale fac din pi­ Cu totul diferită este căsuţa unui păsărele mexicane. Una dintre ele, ne- adună şi-şi împodobeşte interiorul, descriind extraordinarul cuib al li­
animal sfînt. Efigiile sale şi sică un condensator. Imediat ce pescăruş cu pene strălucitor colo­ nei păsări africane, numită Calauo.
statuile populau mormintele şi ploaia începe, pisica, liniştită, rate şi pe care îl întîlnim pe mar­ mulţumită de instalarea cuibului înaşa cum tapetăm noi pereţii, originală şi prin înfăţişarea sa, po-
acum 60 de ani, la Beni-Hasen, ginea rîurilor: o adevărată vizuină sedînd un cioc enorm deasupra că­
în Egiptul central s-a descoperit săpată în malul rîului; pătrunzi în mărăcini, care îl închid ca o ţesă- Toţi observatorii se întreabă care-i ruia poartă o cască.
un depozit de 300.000 de pisici ea printr-un canal întortochiat şi în
mumificate. Aceste 20 de tone loc de căptuşeala obişnuită, vegetală, lură de sîrmă ghimpată, îl instalea- scopul acestui obicei bizar, dar nici Cuibul este o scorbură în care fe­
ouăle vor fi depuse într-o cămăruţă mela se închide. Imediat, tatăl zi­
de pisici au fost îmbarcate cu adoarme. tapetată cu resturi de peşte. ză uneori chiar în mijlocul unui cuib unul nu a dat răspunsul, deşte această gaură cu argilă, ne-
lăsînd decît o mică deschidere prin
destinaţia Liverpool şi vîndute Pisicile au un instinct matern Să nu părăsim marginea apelor de bondari. Observatorii cei mai Dar iată ceva şi mai ciudat. Baya, care trece ciocul prizonierei, pe care
extraordinar : pentru a-1 demon­ şi să urmărim mierla de apă, colo­ o va hrăni cu un soi de sos format
cu 4 livre tona, ca îngrăşămînt stra, biologii sovietici i-au în­ răbdători nu au putut lămuri cum un fel de vrabie foarte comună în prin digerarea în guşa sa a alimen­
credinţat cîţiva pui de şoaree, rată brun cu pieptul alb. Cuibul nu telor. Captiva nu este eliberată de­
pentru agricultorii englezi. această pasăre scapă de înţepăturile India, cu penajul frumos, un ames- cît după cîteva săptămîni odată cu
are nimic remarcabil dar, adesea puişorii nerăbdători să vadă lumea.
Este de la sine înţeles că a- acestor insecte agresive. In orice caz lec de brun şi galben, are un cuib
mierla îl construieşte în spatele unei
vînd simţuri atît de subtile ea şi şoricioaicii puii pisicii. După ouăle şi puii sînt protejate bine, lucru ce seamănă cu sticlele cu gît strimt,
cascade, unei roţi de moară, în aşa de care alte specii nu se interesează. utilizate în laboratoarele de chimie,
reacţionează intens la fenome­ cîteva săptămmi pisica apăra Este cunoscut cazul cucului. Din lene, făcut din ierburi ţesute cu multă
altele utilizează cuiburile gata făcute artă. in interior acesta e luminat
Ştiţi despre cine e vorba ? nele exterioare: ştiinţa a stabi­ puii de şoarece chiar împotriva ale vecinilor, chiar dacă aceasta nu de lămpi, care sînt reprezentate de
Despre pisică. Un savant ne este o pasăre. Astfel mica bufniţă diferite insecte luminoase pe care
spune că este compusă dintr-un lit că dacă pisica îşi trece lă- propriilor ei pui. din T exas! Ea îşi aranjează o lo­ Baya le culege fără a le răni pen­
radar, un microfon, o placă de cuinţă confortabilă în vizuinile cu­ tru a le atîrna de pereţi.
ceară pentru înregistrări, o ce­ Jyiţa peste ureche, o fa-oe pen­ In raporturile dintre pisici e-
lulă fotoelectrică şi un aparat
de fotografiat,.. xistă toate elementele care dau

diversitate existenţei: gelozie,

certuri, împăcări, perioade idi­

lice, etc. •"*' .. v—j \ w /v'>A <iásbt*Yz^dHtSEC/! v~'r>