Page 11 - 1957-09

Nr. 847
Acţiunea de însilozări trebuie
privită cu toată răspunderea
De ce este necesar să
însiîozâm nutreţurile ?
Este bine cunoscut faptul —
mai ales acum cînd ştiinţa a-
grotehnică îşi găseşte o tot mai
largă aplicare — că forma de
a hrăni animalele, atît în timpul
verii, cît mai ales în timpul ier­
nii, are rol hotărîtor asupra ca­
lităţii produselor obţinute de la
acestea, asupra cantităţii de
lapte pe care le obţinem de la'
vaci şi în general asupra creş­
terii unor animale robuste şi
sănătoase. O alimentare nera­
ţională, lipsită de varietate, nu
poate asigura ceea ce fiecare
bun gospodar urm ăreşte: cali­
tatea produselor şi randamentul.
O vacă de lapte de pildă, hră­
nită numai cu fîn uscat în braz­
dă, niciodată nu va da aceeaşi
cantitate de lapte în timpul ier­
nii, ca una hrănită cu nutreţ
murat sau însilozat, cum se
spune.
Se pune întrebarea : de ce se
•isilozează şi ce fel de nutreţuri
se pot însiloza ?
In primul rînd, nutreţurile
însilozate îşi păstrează anumite
calităţi pe care le au cînd sînt
în starea lor naturală. Nu pierd
sărurile minerale, albumina, za-
harurile. Ce se poate însiloza ?
Porumbul necopt încă, mazărea
cultivată cu ovăz, sfeclă, floa-
rea-soarelui, vreţi de cartofi, ra- făcut pînă acum este foarte pu­
piţă, trifoi, lucerna, mohor, etc.
Iată deci că şi unele plante ca­
re de multe ori rămîneau pe
locuri, în urma strîngerii recol­
tei (vreji, frunze de varză), pot
fi folosite cu succes pentru hra­
na animalelor.
Ce măsuri au fost luate
pînă acum
Din situaţiile ce se află la
secţia agricolă a raionului 0-
răştie, reiese că în total pe ra­
ion trebuie însilozate 2.100
tone furaje. La această acţiune
era prevăzut să participe în ma­
re parte tineretul. Pentru reali­
zarea cantităţii au fost luate —
e drept — unele măsuri. S-au
făcut şanţuri pentru sitozuri şi
în unele părţi au fost strînse
nutreţurile. La întreprinderea
pentru creşterea şi îngrăşarea
animalelor (I.C.I.A.) au şi fost
însilozate pînă acum 110 tone
fu raje; sfatul popular din Blan-
diana şi cel din Cioara, au în­
silozat cîte 15 tone furaje. A-
semenea cantităţi au fost însi­
lozate şi la gospodăria de stat,
astfel că la data actuală în tot
raionul Orăştie, sînt însilozate
270 tone. Bineînţeles că aceas­
tă cantitate nu reprezintă decît
foarte puţin din ceea ce ar fi
trebuit să fie făcut. Gospodă­
riile colective oare au cele mai
mari posibilităţi, nu au însilo­
zat nimic. Aci lipseşte tocmai
ce este necesar : entuziasmul
din partea tinerilor şi înţelege-
Pentru asigurarea unor seminţe
de calitate în campania de toamnă
ÎNTREBARE: A-ţi putea să ne
nformaţi ce lucrează personalul
laboratorului în această peri­
oadă?
* Răspuns : Timp de 3 săptă-
mîni, personalul calificat al labo­ vorbire cu tovarăşa inginer agronom, Ana Bătenţianu, de la
ratorului a fost deplasat în satul
Oiejdea unde a selecţionat spic
cu spic, din clăile de grîu ale
mai multor ţărani muncitori, un
soi nou de grîu numit „Siko“.
A fost o muncă migăloasă care
se cerea să fie făcută cu multă a-
tenţie. Avem însă satisfacţia că
am terminat o lucrare care fără
îndoială va contribui la obţinerea
unor seminţe de grîu de o calitate
superioară care vor asigura un
spor însemnat în producţia de
grîu Ia unitatea de suprafaţă.
ÎNTREBARE : Aţi vorbit des­
pre selecţionarea unui nou soi de
grîu. Aţi vrea să ne daţi cîteva
amănunte despre istoricul acestui
soi?
RĂSPUNS : Acest soi de grîu
prezintă o importanţă deosebită.
Soiul de grîu „Siko" a fost creat
în satul Oiejdea din regiunea
noastră, prin încrucişarea a trei
soiuri productive de grîu. Acţiu­
nea de încrucişare a fost începută
cu Î0—15 ani în urmă. Calităţile
noului soi de grîu s-au dovedit
a fi superioare. De aceea, mai
mulţi ţărani muncitori şi-au pro­
curat seminţe din acest soi, pe
care le-au însămînţat. Din cauză
că pe atunci nu i s-a acordat
atenţia cuvenită, seminţele din
noul soi s-au amestecat cu se­
minţe din alte soiuri. De aceea,
a fost nevoie ca acum să mergem
pe cîmp, de la claie la claie şi
rea justă a acţiunii, din partea
secţiei agricole.
Şi în raionul Alba există, un
plan de însilozări care prevede
să se însilozeze 3.850 tone fu­
raje dintre care la G.A.S. 1.050
tone la G.A.C. 800 tone, iar la
sfaturile populare şi ţăranii in­
dividuali, 2.000 tone.
Din toată cantitatea prevăzu­
tă pentru însilozări, pînă acum,
au fost realizate doar gropile
de siloz. Au fost săpate în to­
tal 9 gropi cu o capacitate de
155 tone. Unele la Vinţu de Jos,
Bărăbanţ, Garda. Cît mai este
pînă la însilozarea celor 3.850
tone se poate calcula uşor. La
secţia agricolă Alba, soluţia
salvatoare pare a ii găsită la...
gospodăria de stat. E drept că
la G.A.S. Galda. au fost reali­
zate şanţurile pentru 540 tone
şi au fost tocate 190 tone fu­
raje. Atît nu-i deajuns.
Oricine îşi poate pune între­
barea : unde este elanul cu care
organizaţiile de tineret au pri­
mit această sarcină ? Unde este
seriozitatea cu care secţiile a-
gricole şi din Orăştie şi din
Alba, trebuie să privească acea­
stă problemă ?
Considerăm ca ceea ce s-a
ţin în raport cu posibilităţile de
care dispun cele două raioane.
Ce trebuie făcut
în viitor ?
Problema însilozărilor, aşa
cum se prezintă în cele două ra­
ioane şi probabil şi în celelalte
raioane ale regiunii este de-a
dreptul nemulţumitoare. Pentru
grăbirea şi terminarea la timp
a acţiunii de însilozare, orga­
nele de partid şi de stat au da­
toria să îndrume mai îndeaproa­
pe consiliile de conducere ale
gospodăriilor colective, pe ţăra­
nii muncitori cu gospodării in­
dividuale, să se preocupe mai
intens de rezolvarea acestei pro­
bleme. Trebuie combătute cu
toată tăria unele „teorii“ că
„lipseşte mîna de lucru“, că oa­
menii „sînt preocupaţi de alte
sarcini“ etc. Timpul nu aşteap­
tă. Avînd în vedere că prin în­
silozări se asigură o hrană
consistentă animalelor şi prin
aceasta se sporeşte rentabilita­
tea, trebuie luate toate mă­
surile pentru asigurarea şanţu-
rilor-siloz, transportul şi ma­
nipularea nutreţurilor ce urmea­
ză a fi însilozate, astfel îmcît
să nu se piardă nimic din ceea
ce ar putea asigura cantităţi cît
mai mari de furaje, însilozate ca
hrană pentru iarnă, a animale­
lor. •A*./
N. CAZAN cultural activează multe şi va­
(convorbire cu tov. inginer Ana Bătenţianu de la
laboratorul regional pentru controlul seminţelor)
Zilele trecute un redactor al ziarului nostru a avui o con­
laboratorul regional pentru controlul seminţelor din Alba-Iu-
lia, în legătură cu activitatea ce o desfăşoară acest laborator
în perioada de pregătire a campaniei de toamnă.
Redăm mai jos conţinutul convorbirii:
să alegem spic cu spic, griul din Sămînţa pe care am selecţionat-o
soiul „Siko".
Scopul nostru este de a asigura ceasta în loturi experimentale
o puritate absolută seminţelor comparative, la secţia G.A.S. din
din soiul „Siko" şi de a le în­ Galda de Jos.
mulţi în viitorii ani.
ÎNTREBARE : Dacă vreţi să luat laboratorul pentru a asigura
ne vorbiţi ceva despre calităţile însămînţarea unor seminţe de ca­
soiului de grîu „Siko“?
RĂSPUNS : Calităţile soiului
de grîu „Siko“ sînt multe şi în­
semnate. In primul rînd are o
productivitate mai mare decîl
celelalte soiuri care se cultivă în
regiune. In condiţii agrotehnice
normale asigură o producţie de
3.000 kg da hectar. Griul este pa­
nificabil, iar procentul de tărîţe
este de numai 10 la sută faţă de
20 la sută cît e la celelalte soiuri
de grîu.
O calitate pe care noi o apre­ pozit, care rezultă din contrac­
ciem foarte mult este şi aceea tări, precum şi seminţele ue trifoi
că s-a dovedit a fi rezistent Ia şi lucernă.
cădere şi la boli. In afară de a-
ceasta, are o înfrăţire puternică
(pînă la 25 de fraţi). Dalorită
înfrăţirii puternice, cantitatea de
seminţe ce se dă la hectar este
mai mică cu jumătate faţa de
ceea ce se dă din celelalte soiuri. şi la bazele de recepţie. S-a făcut
Mai are şi alte calităţi. Tocmai pînă acum această lucrare la
de aceea vrem să-l înmulţim. G.A.S. Alba, la gospodăria ane­
DWOMJl SOCTALIm u m Pag. 3
ÎMPOTRIVA a s a l t u r il o r ___ w
DE LA SFÎRŞIT DE LUNĂ
Brigada din
Problema de mare actualitate încă su­ Secţia furnale noi, spre exemplu, şi-a de a nu rămîne mai prejos, urmează
bliniată cu tărie în multe din hotărîrile îndeplinit în felul următor planul pe în august exemplul secţiei furnale noi. dulgherilor
partidului şi guvernului, ritmicitatea decade în luna iulie: dacă după prima
producţiei, lupta contra asalturilor de la şi a doua decadă din lună, planul era Că practica obişnuită de aceste secţii i renul care goneşte de la Sime­ cei opt tineri din Cristian. Scopul vi­
sfîrşit de lună, trimestru şi an, tre- îndeplinit în proporţie de 98,7 la sută e asalt, o dovedesc graficele de des­ ria spre Hunedoara părăseşte la­ zitei se înţelege.
t- să stea Iri atenţia conducerilor în­ şi respectiv 95,3 la sută, sfîrşitul lunii cărcări, care în general prevăd zi de
treprinderilor. găseşte secţia cu planul îndeplinit 100 zi evacuarea aceleaşi cantităţi de fontă. nurile de porumb deja ruginite, de pe — „Vă angajăm bucuroşi, le-a spus
Ia sută. cîmpia Cernii şi începe să taie în inginerul Velehorschi. Vă trebuie un
Conducerea Combinatului siderurgic La oţelăria Martin şi la oţelăria elec­ două panorama de sub dealul Suituri. şef de brigadă. II alegeţi voi, pe unui
din Hunedoara, deşi a repurtat anumite Adîncind analiza pe zile, se constată trică veche, situaţia e identică. Dovada Cum ajungi aici, faci cunoştinţă cu dintre voi.
succese în această direcţie, comparativ că din 20 de zile (primele decade) pu­ o face modul îndeplinirii planului pe
cu anii trecuţi şi chiar primul trimes­ ţine au fost acelea în care planul să decade în lunile iulie şi august. In iulie, încă o construcţie uriaşă a celui de Toţi s-au uitat la Beer.. Inginerul a }
tru al anului 'curent, totuşi, după cum fie îndeplinit 100 la sută, sau depăşit. dacă după prima şi a doua decadă o-
situaţiile arată, mai are mult de mun­ In decada Iil-a însă, condiţie necesară ţelăria Martin avea planul îndeplinit în al doilea cin cin al: blumingul. înţeles. ?
cit. realizării integrale a planului lunar, proporţie de 97,10 şi 98,2 la sută,
ca la o comandă, planul începe să fie sfîrşitul lunii găseşte secţia cu planul Dacă eşti hunedorean, sau în a­ — Bun, Beer e şef. De mîine la f
Vorbind despre realizări, nu se poate depăşit zi de zi. In ziua de 24 cu 3 îndeplinit în proporţie de 100,23 la sută. inte de anul 1955 ai avut o- treabă.
trece cu vederea faptul că fabrica de la sută, în ziua de 26 cu 8 la sută, în Exemplele sînt mai mult decît suficiente.
aglomerare şi secţia laminoare, care in ziua de 28 cu 11 la sută, pentru ca cazia să fii în cetâtea oţelului, atunci Parcă a fost un făcut în ziua aceea
luna februarie în special a u ' avut o ultima zi a lunii să aducă recordul: Una din cauzele care au dus şi im­
slabă orientare în problema ritmicităţii, îndeplinirea în proporţie de 133 Ia sută. pus în oarecare măsură asaltul, a fost cunoşti ce-a fost a ic i: o mlaştină i- Tot timpul a plouat. Brigada lui Beer
în ultimele trei luni s-au situat frunta­ Şi cu asta, planul lunar a fost salvat. şi din păcate mai continuă să fie, a-
şe pe combinat. Acelaşi lucru, deşi în provizionarea neritmică. Direcţia apro­ mensă, gazdă bună a broaştelor. Dar n-a putut decît să-şi organizeze locul
măsură mai mică, se poate spune despre In luna august povestea se repetă. vizionării din combinat şi conducerile
Uzina cocsochlmică. După prima decadă planul cumulat al secţiilor în cauză, mai au mult de aceasta a dispărut. Broaştele au por­ de muncă şi altceva nimic. Schiţele
celor 10 zile era îndeplinit în propor­ muncit.
Despre celelalte secţii din combinat ţie de 96,4 la su tă : după a doua de­ nit în căutarea altui azil, iar mlaş­ pentru diferite cofraje le primise, însă \
însă, şi în special secţiile furnale vechi, cadă în proporţie de 95,6 la sută. Alai E necesară în vederea lichidării de­
furnale noi, oţelăria Martin şi oţelăria lipseau 4,4 procente. Cum s-a făcut, finitive a acestor salturi, o altă orien­ tina a fost secată de zecile de pompe n-a tăiat nici o seîndură pentru ele. )
electrică veche, nu se poate vorbi cu a- cum nu, destul că la sfîrşitul lunii, tare din partea conducerii combinatului
celeaşl cuvinte. La aceste secţii încă se planul era îndeplinit. şi chiar a omului care deserveşte agre­ care, în toamna lu '55, au început să A doua zi vremea a ţinut cu ei. ?
practică metoda asaltului de sfîrşit de gatul respectiv, in această direcţie, un
lună şi chiar decadă. Secţia furnale vechi, poate în dorinţa rol deosebit revine şi organizaţiilor de sugă lacom apa şi s-o trimită în al­ Toată ziulica au croit seînduri, le-au ^
partid şi sindicale.
bia Cernii. Oare cine a făcut aceasta? tăiat, le-au încheiat. Seara, Beer a ?
Cine a înlocuit mlaştina cu un fun­ căutat pe inginerul Velehorschi.
dament uriaş în care se aduna a- — Să vă predau schiţele. Cofra-
proape 50.000 m.c. beton ? Nu s alţii jele sînt gata.
decît oamenii: constructori tineii şi în Inginerul Velehorschi l-a privit m i-1
vîrstă veniţi aici din toate colţurile rat. Nu-i venea să creadă. Cum, toc­
ţării. mai ei, cei mai tineri dulgheri ai şan­
i k tierului, să termine cofrajele într-o zi,
ndrei Beer este fiul satului Cris­ în loc de două? N-a avut încotro. A
tian, o aşezare din munţii raio­ trebuit să creadă şi să mărturisească .-
nului Sibiu, cu privelişti minunate, tuturor că tînăra brigadă de dulgheri /
aşa cum găsim în toate satele de pe de pe şantierul A, a întrecut toate bri- ^
La u r i c a r e se of e s c coastele sau văile bătrînilor Carpaţi. găzile de dulgheri dînd două norme )
Se zice că satul Cristian e botezat pe zi.
„satul dulgherilor". Botezul acesta e Zilele treceau. Brigada lui Beer fă- )
Media acţiunilor cultural-ar- Kellinger, Vasile Ghiban şi Si­ şi echipa de teatru în limba vechi, probabil încă de pe vremea pri­ cea dintr-o lună două. Toţi ceilalţi <?
germană, instruită de Charlot.te
tistice ale căminului cultural mion Teiss, fanfară compusă mei generaţii a satului Cristian care dulgheri se mirau. Beer i-a lămurit )
a deprins meseria de dulgher. Şi An­ insa.
din Petreşti ne îndreptăţeşte să din 24 de instrumentişti, are un Riemner. De fiecare dată cînd j,
au prezentat piesele lor pe sce­
susţinem că vorbim despre un bogat repertoriu muzical din o- nă, Rozina Lentz, Gertruda drei Beer este dulgher; această me­ — Nu-i greu să obţii o asemenea •?
Pfaff, Simion Probdorfer, oa şi serie e o moştenire lăsată de străbu­ realizare. Trebuie însă, un pic de bă- ş
cămin cultural fruntaş. Este aşa pere, clasice, potpuriuri şi mar­ ceilalţi interpreţi, au fost la nicii lui. Cînd tînărul Andrei Beer taie de cap ; să ştii cum să organizezi î>
înălţime. s e , afla în sat, obişnuia în zilele de munca fiecăruia. Noi sîntem opt şi .)
şi nu prea. şuri. Dirijorul Simion Hann a sărbătoare să iasă pe podirişca din fiecare ştim ce avem de făcut. Doi, ^
faţa casei şi să citească ziarul cu mai printre care şi eu, măsurăm seîndura, )
Numărul total al manifesta­ delectat în repetate rin,duri. au­ mulţi tineri sau bătrîni. Uite aşa a trasăm pe unde trebuie tăiată, trei le ?
ţiilor, împărţit egal pe luni e ditorii în serile muzicale de la aflat el că la Hunedoara se construie­ taie, iar restul le încheie. Uite aşa \
mulţumitor. Luate însă pe fie­ căminul cultural. De la începu- şte un bluming, şi că şantierul are lucrăm noi, cum se spune, pe bandă L
care lună în parte, aşa cum ele Să enumărăm cîteva din pie­ nevoie de muncitori. Probabil, chiar a rulantă. Dacă numai unul dintre noi b
sele prezentate cu succes: „E- tunci Andrei Beer a pornit în sat ar trage chiulul, atunci toată munca f
s-iau succedat, găsim un alt as­ lena“, „O logodnică pe cinste“, să stea de vorbă cu tinerii de vîrsta ar fi paralizată. Dar asta nu se în- i
„Rusaliile“, „Sus Tudorache, jos
pect mai puţin p lăcu t: munca Tudorache“, „Ursul“, „Chesti­
de campanie sau de sezon, cum
vreţi să-i ziceţi. uni familiare“ şi reuşita piesă
a prof. Vasile Zdrenghea „Se
In Petreşti, pe lîngă căminul strînge ţara“. (Fără să mai e-
numerăm dramatizarea „Lucea­
fărului“ şi a „Dumbrăvii minu­ lui, să-i îndemne, să-i urmeze hotă- tîmplă. j
nate“). Actorii de bază ai for­
loroase formaţii .artistice, care maţiei de teatru s în t: Ioana şi Prîrea, să formeze o brigadă numai din oate că Beer, cînd se va duce
Vasile Zdrenghea, Ioachim Ni- în concediu în satul dulgherilor, L
trăiesc, atît datoriiă tradiţiei cula, Ioan Rotaru, Florentina dulgheri, tineri şi -să vină p-» şantierul
Mihai, etc.
culturale locale, cît mai ales
datorită interesului deosebit de­ amintit. o să găsească pe podirişca aceea, des- }
pus de activiştii culturali. Re­ Nici unul n-a refuzat. Şi, într-o tul de cunoscută de el, tineri care citesc )
gretabil este că aceste formaţii în ziar că brigada lui Andrei Beer “ş
bună zi din anul 1956, inginerul Ve-
lucrează cîteva luni de zile pe
este fruntaşă pe şantier şi că grăbe- î
an cu întreaga lor capacitate şi tul anului activitatea celor din Spectacolele de teatru au a- lehorschi, şeful şantierului A de pe şte construirea blumingului. P
tins un nivel artistic de inter­
pe urmă... fanfară a mers bine un timp, pretare superior. Regia, machia­ şantierul bluming, a avut musafiri pe C. CRÂCIUNESCU )
jul, şi decorurile iau dovedit de
Cîte formaţii sînt? apoi s-a muiat şi dé la 1 Mai, fiecare dată minuţiozitatea cu
parcă „s-a topit“. care au fost pregătite piesele.
Le vom enumera : Dansurile cunoscute de echipa Mama are emoţii
Corul, condus de învăţătorul de dansuri romîneşti sînt mul-
Ion ITerman, numără 100 mem-v- vte'L'cîrligui, ciobănaşul, ţărăn­
brii, tineri şi vârstnici, români cuţa, etc. Dansatori fruntaşi sînt Ţinîndu-se seama de forţele
şi germani, ţărani colectivişti mulţi. Intre ei amintim pe Ni- oare există în această comună, In faţa comisiei de examina­ bia îşi mai aminteşte de raft li
individuali, muncitori şi inte­ colae Izvoranu, Magdalena Pop, se poate trage concluzia certă re, o tînără sveltă — Ana Ma­ rile încărcate cu tricotaje. Intri
lectuali. Intre ei sînt corişti ac­ Maria Raţiu şi Vasile Vlad. Pî­ că aici se poate desfăşura, fără ria — înfrigurată de emoţie, timp a crescut. Căsătoria, copi
tivi ca Agneia Stenţel, Maria nă la 1 Mai ei au dat multe întrerupere, fără „pauze“ o ac­ îndrăzneşte cu greu să despă­ Iul, gospodăria... A crescut ş
Galas, Mihai Traian, Livia Bîs- programe artistice. De la 1 Mai. tivitate rodnică. Pentru a se a- ture biletul. „Oare ştiu ?“ în­ fetiţa. Şcoala primară, liceul ş
junge aici este însă necesar ca trebarea, repetată pînă Ia obse­ azi, azi, facultatea. I se pare;
că. Corul interpretează tot atît nici unul. sie, o chinuise mult. Acum, par­ că au trecut atît de repedi
de uşor pe „Bade, bădişor“, ca La fel, echipa de dansuri ger­ sfatul popular, organizaţia de că se mai liniştise. Examenul anii...
de admitere în facultate (hotă­
şi pe „Medh le Ruch“. mane, condusă de Heider Bri- partid, organizaţia U.T.M. şi râse să urmeze Institutul de La Melalo-Chimic lucrează a
cultură fizică) îl pregătise luni proape de 7 ani. Cunoaşte atî
Dar corul din Petreşti, a fost gitte, este o echipă bine pregă­ conducerea căminului cultural de-a rîndul. Cu toate astea, e- de bine rafturile, locul vopsele
moţiile nu o lăsau... lor, a analinei, a pămînturilo
mai puţin activ în anul ăsta, tită şi execută dansuri destul de să procedeze la o activă şi sus­ colorate, a periilor, îneît cu o
ca în anul precedent. De la 1 grele. Maria şi Margareta Pfaff, ţinută muncă de lămurire şi mo­ A chii închişi ar putea servi. Ce-
ianuarie manifestaţiile artistice Diete Heckert şi ceilalţi dansa­ Mai erau cîteva minute pînă drept, mai încet şi cu condiţii
bilizare a ţăranilor muncitori. la ora închiderii. Cumpărătorii să nu fie lume multă. Prin fa
conteniseră cu vizitele. După ce ţa ei, zi de zi, se perindă oa
la care a participat, s-au rărit tori sînt pricepuţi, dar şi ei de E păcat ca laurii unor fru­ aranjă cutiile împrăştiate pe ma­ meni, unii calmi, alţii nervoşi
sa de lucru în rafturi, şi dădu unii grăbiţi, alţii nehotărîţi. Ş
treptat iar de la 1 Mai încoace la 1 Mai nu au mai apărut pe moase succese să fie lăsaţi să cu mătura de cîteva ori pe du­ toţi cer, toţi îi solicită înliîieta
şumea, Maria Györkös se pre­ tea.
corul nu a mai apărut de loc. scenă. se ofilească. c. s. găti de plecare. Era grăbită.
Dorea să ajungă cît mai repe­ In mai bine de 6 ani n-a a
Fanfara, în care cântă Simion O bună echipă artistică este de acasă. vut nici o reclamaţie. Mereu c.t
zîmbetul pe faţă, mereu atentă
provoacă unele unităţi socialiste, Examenele au început cu cî­ Să cauţi zi de zi, să pătrunz
este aceea că nu se îngrijesc să teva zile în urmă, şi dacă emo­ în sufletul a 4—5 şi uneori (;0(
trimită din timp seminţele la a- ţiile fetii erau mari, nu mai de oameni, să-i serveşti prompt
naliză. Există unităţi socialiste, mici erau ale mamei. Ana-Ma- nu e lucru uşor. Iţi cere expe
xă din Oarda, la G.A.S. Haţeg, cum s în t: G.A.S. Apold, Bazele ria, e singurul ei copil şi o rienţă. atenţie, cunoaşterea lo­
la bazele de recepţie din Alba de recepţie din Deva, Alba şi vrea fericită. La început, gîn- cului de muncă, organizarea lu­
Miercurea şi altele. altele, întovărăşirile din Zam crului.
Cricău, Cîmpul Surduc, Cristur dul că se vor despărţi timp de
Am făcut apoi verificarea se­ şi G.A.C. Cîlnic, care au trimis A
minţelor pe care gospodăriile de seminţele din timp la analiză. patru ani a chinuit-o mult. A- La ora 12 şi un sfert, o fe
stat le-au predat bazelor de re­ Sînt însă multe unităţi socia­ meie potrivită ca statură, ci
cepţie. Cu această ocazie la baza liste şi mai ales cele din raioa­ cum, s-a obişnuit şi dorinţa de paşi grăbiţi, părăsea magazinu
de recepţie din Mintia s-a consta­ nele Hunedoara şi Haţeg, care Metalo-Chimic din Deva. Poati
tat că sămînţa de grîu trimisă de de obicei nu le trimit sau le tri­ a ajunge mai repede acasă era acasă, acolo î-n crăpătura uşii
G.A.S. Simeria avea o umiditate mit cu mare întîrziere. Analiza un plic alb, dreptunghiular, a
prea mare, ceea ce a făcut-o să durează două săptămîni şi prin întărită de speranţa că va găsi ducea vestea mult aşteptată
încolţească. Din această cauză, o urmare unităţile socialiste ar tre­
bună parte din sămînţă a fost bui să fi trimis pînă acum se­ o scrisoare.
respinsă, ca fiind necorespunză­ minţele. Am recomandat de ne­
toare. La bazele de recepţie din numărate ori să se selecţioneze Ea n-a avut parte de şcoli
Sebeş, Miercurea şi altele, semin­ bine sămînţa trimisă la analiză.
ţele controlate s-au dovedit a fi Şi totuşi de la unele gospodării înalte. La 14 ani, nu se putea
corespunzătoare, atît din punct colective şi întovărăşiri o pri­
va fi însămînţată în toamna u- de vedere al purităţii cît şi al u- mim neselecţionată. După cons­ altfel, a intrat vînzătoare. Şase vestea primului examen luat
midităţii. tatările care le-am făcut, în ma­
joritatea gospodăriilor colective ani la rînd a lucrat în comerţ. Mama are emoţii.
şi a întovărăşirilor, nu a început
nici pînă acum selecţionarea se­ A fost de mult de lot, î-neît a- A. J.
minţelor pentru însămînţările de
toamnă. Ne punem atunci între­ ©®®®©®©©©0@®ia©®®©©i3®®®®©©©©®©®@@©©®©©S5©S©©®@@©@©@.4
barea, cînd vor fi trimise Ia la­
ÎNTREBARE : Ce măsuri a borator pentru analiză ?
A 'Tj manii nulo-r
Aceste cîteva greutăţi arăta­
litate în campania de toamnă? te de tov. inginer Bătenţianu,
pot fi înlăturate. In acest scop
RĂSPUNS : Personalul labo­ ÎNTREBARE : De ce greutăţi este necesar ca organizaţiile de
ratorului nostru se străduieşte să vă izbiţi în activitatea dvs. ? bază din unităţile socialiste de
îmbunătăţească calitatea, atît a la sate, sfaturile populare şi mai
seminţelor ce vor fi însăminţate * RĂSPUNS : Putem spune că ales agronomii, să îndrume şi să
în campania de toamnă, cîi şi a întîmpinăm şi unele greutăţi pe ajute gospodăriile colective şi
seminţelor ce se vor însămînţa care nu ni le provoacă altcineva întovărăşirile, pentru a selecţio­
în primăvara viitoare. In acest decît conducerile unor unităţi so­ na cît mai degrabă sămînţa şi
scop, am verificat şi analizai cialiste. Iată cîteva : există mai pentru a trimite probe pentru a-
stocul de seminţe de iegume ce multe unităţi socialiste cărora naliză la laborator. Este necesar
se află în depozitul I.S.A.P.V.S. laboratorul Ie respinge sămînţa ca agronomii să explice mai te­
din Alba. S-a analizat de aseme­ trimisă pentru analiză, cu reco­ meinic colectiviştilor şi întovă-
nea, sămînţa de mazăre din de­ mandarea de a fi selecţionată şi răşiţilor rolul pe care îl au ana­
după aceea trimisă din nou ia lizele de laborator, în asigura­
analiză, sau dacă nu are puterea rea unei seminţe de calitate şi în
de germinaţie necesară, cu reco­ sporirea producţiei la hectar.
mandarea de a fi schimbată la
baza de recepţie. Conducerea a-
O problemă principală de care cesior unităţi, în loc să respecte Şantierul Bluming. Iată-î pe tînărul sudor Damian Gubani
ne-am ocupat şi ne ocupăm şi in recomandările laboratorului, în­ lucrînd la mare înălţime, pe scheletul blumingului. El face
prezent, este s ta b ili:.g r a d u ui sămânţează sămînţa respinsă şi parte din brigada complexă condusă de tov. Gheorghe Golcea şi
de umiditate la seminţele înmaga- din această cauză realizează pro­ a avut o depăşire de normă de 200 la sută.
zionate la gospodăriile de sta*
ducţii slabe şi de calitate infe­
rioară. c
O altă greutate pe care ne-o