Page 12 - 1957-09
P. 12
Pag. 4 DRUMUL S OCIA LîSMULUt Nn 847
GRlÚt&aOLX)l .C-uft’tSU. ' r-*i—
J
Bun sosit în patria
,1
3
3
soli ai poporului mongol! 1
T
1
Incepînd de ieri ţara noa terese şi din ţelul comun pe Astăzi, deşi întreaga ţară nu- 1
stră este gazda unor înalţi care popoarele noastre îl ur- mără 1.000.000 locuitori, exis- 1
oameni de stai din Republi- m ăresc: construirea socialis- tă 8.000 studenţi. Iată o cifră 1
Populară Mongolă - - soli ai niului. care dovedeşte fără putinţă de ¦]
L unui încercat popor caie, prin- Oamenii muncii din patria tăgadă setea de cultură a po- J
Agravarea; relaţiilor Tratativele economice dintre Siria t tr-o luptă eroică şi plină de noastră se bucură sincer şi ur- porului mongol,
şi Uniunea Sovietică
îranco-tuaislene t abnegaţie, a învins greutăţile măresc cu interes succesele tot Constructor activ al socialis- ^
: • :. .. • •. , • ¦ ^ şi rănile trecutului, construind mai mari pe care Ie obţine po- mului, poporul mongol e iute- -j
I astăzi c—u s-u-c--c-e-s- soc,ialismul* porul mongol sub conducerea resat în slăbirea continuă a i
Vizita de prietenie pe care Partidului Popular Revoluţio- încordării internaţionale şi de- î
PARIS 4 (Agerpres). — După sărcinatul cu afaceri al Tunisiei MOSCOVA 4 (Agerpres). — partea siriană Hasan Djabbara reprezentanţii poporului mon nar Mongol. Intr-adevăr, să pune eforturi pentru realizarea -j
Ia Paris a remis o notă de pro- TASS anunţă: Intre 28 august şi un grup de experţi, iar din -j
cum anunţă presa pariziană, re- test împotriva „încălcării Fla- şi . 3 septembrie s-'a aflat la partea sovietică M. G. Pervu- gol o fac în patria noastră, con- vindeci într-un timp relativ unei bune înţelegeri între ţări
grante a integrităţii teritoriale A'loscova delegaţia siriană în hin, preşedintele Comitetului de ¦)
laţiile dintre Tunisia şi Franţa a Republicii Tunisia de către frunte cu Masam Djabbara, vice stat pentru relaţii economice ex L stituie un răspunsla vizita pe scurt rănile lăsate de societatea Şi popoare. Ca pilon al păcii în ')
trupele franceze. preşedintele Consiliului pentru terne de pe lîngă Consiliul de 1
s-au agravat simţitor în urma in- dezvoltarea economică a Siriei. Miniştri al U.R.S.S. şi un grup (. careo delegaţie a Republicii feudală, să treci peste capita- Extremul Orient şi în Asia, Re- ^
Ziarul „Liberation“, subliniind Delegaţia siriană a dus trata de experţi.
vadării la 1 septembrie de că- noua intensificare a încordării în tive cu Comitetul de stat pen Populare Romîne,în frunte cu lism direct la construirea so- publica Populară Mongolă este j
relaţiile franco-tunisiene, arată tru relaţii economice externe de Părţile au căzut de acord ca
tre trupele franceze a teritoriului că „totul -se petrece astfel ca şi pe lingă Consiliul de Miniştri toate problemele să fie regle tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- cialismului şi să obţii succese adeptă a celor cinci principii 1
cum elemente extremiste de al U.R.S.S. In cursul acestor mentate definitiv îm Siria şi să ¦
Tunisiei. .¦ . dreapta, nemulţumindu-se numai tratative părţile au discutat cu se semneze acolo acordul cores Dej, a făcut-o anul trecut în mari pe această linie, nu-i un proclamate la conferinţa de la
cu continuarea acestui război participarea experţilor la diferi punzător cu privire la colabora i
După cum relatează ziarele, absurd în Algeria, încearcă să a- te probleme legate de colabora rea economică şi tehnică. In a- Republica Populară Mongolă lucru atît de uşor. Sub condu- Bandung şi ele călăuzesc poli- 1
Ladmam, ministru de stat şi sub capareze din nou două foste pro rea dintre cele două ţări, în con cest scop peste cîteva zile va 3
secretar de stat al Apărării al tectorate“,. adică Tunisia şi Ma- pleca în Siria o delegaţie eco j- şi ea va constitui, fără îndoia cerea celor mai încercaţi fii tîca sa externă. -î
Tunisiei, a declarat la 2 septem rocul. formitate cu comunicatul sovie- nomică sovietică alcătuită din 1
brie la o conferinţă de presă că experţi în ramurile economiei [ lă, un nou prilej de întărire şi ai săi, poporul mongol a reuşit Stat suveran şi independent,
to-sirian din 6 august, în dome naţionale menţionate în cursul [ d1 ezvo«lt. are a pri. e. teniei frăţeşt. i. să_ Sf fr a_ c. ăW 1lucrul« acest. a.
tratativelor. ’ Republicar t _______i Populară Mongolt ăyj,
niul construcţiei de căi ferate,
t şi a colaborării dintre popoa- In decursul celor 36 de ani care şi-a adus contribuţia la
drumuri, irigaţii, centrale elec
guvernul tunisian „va face uz de ^ rele romîn şi mongol, un aport care s-au scurs de la victoria zdrobirea imperialismului ja
trice, întreprinderi industriale şi
dreptul apărării legitime“ în faţa [ adus cauzei păcii şi securităţii revoluţiei populare, Mongolia a ponez în timpul celui de al
alte construcţii, precum şi a e-
(. în lumea întreagă. pus bazele unei economii so- doilea război mondial, ea ce-
fectuării lucrărilor de prospec
oricăror încercări din afară de a Prietenia care leagă poporul cialiste. Una din victoriile cele re de mai mulţi ani să-şi ocu-
fi încălcate frontierele ţării. In- j-- romînşi mongol este trainică mai măreţe ale poporului mon- Pe locul ce i se cuvine în cadrul
şi are baze de granit. Ea izvo- gol, este construirea propriei Organizaţiei Naţiunilor Unite,
H$s!j©r*iiafc©a p ie s e i fr»a©©e;see f răşte din comunitatea dc in- industrii, a cărei greutate spe- dar, prin maşinaţiunile şi jocul
comentează cu îngrijorare încălcarea f ... ¦ ....... - ¦¦ ^ cifică în cadrul economiei na- lor de culise, puterile occiden-
teritoriului tunisian de către
J ţionale, este de peste 50 la su- tale au împiedicat de flecare
V i H o a r e a c o n f e r i n f ă a l a r i l o r d i n A s i a ] tă. se dezvoltă cu succes şi dată lucrul acesta
*5 A frâca «o v a jt si nnee la C olom bo 1î n t r ' u n r i t m crescîndindustria Ţările iubitoare depace din
ŞB m nea se v a ia to io m a o ) energetică, extractivă, de prelu- întreaga lume,printre care şi
trupe colonialiste franceze ţiuni geologice. COLOMBO 4 (Agerpres). — conferinţă a ţărilor din Asia şi ] crare a metalelor precum şi al- ţara noastră, se pronunţă însă i
PARIS (Agerpres). — întrea fi luate în serios afirmaţiile 'a- La tratative au participat din La înapoierea sa din M'afava, Africa via 'av
cestui ziar, popoarele nord-afri-
ga presă pariziană comentează cane.ar trebui să fie „recunos Stabilirea unor contacte unde a asistat la ceremoniile anului viitor
încălcarea de către trupele fran cătoare“ : soldaţilor coloniali şi între sindicatele vest-
ceze din Algeria a teritoriului celor din legiunea franceză care germane şi sindicatele pentru sărbătorirea independen- adăugat că
tunisian sub pretextul urmăririi păzesc bogăţiile Saharei“. Toa din R. D. Germană
unui grup de răsculaţi algerieni. tă lumea ştie. însă că aceştia se ţei Federaţiei Malayeze, primul cu primii n
Cum era şi firesc, ziarele de dedau la represiunile cele mai NUREMBERG (Agerpres)
dreapta aprobă iniţiativa co nemiloase împotriva populaţiei Congresul sindicatelor muncito ministru al Ceylonului, Banda-Asia şi Africa pentru a fixa da- -j electrică — de 53 de ori. In a
mandamentului francez din Al băştinaşe. rilor din industria lemnului din
Germania occidentală a hotarît ranaike, a declarat că viitoarea ta exactă a conferinţei. -j nii puterii populare, s-au ridi- Ia urmă.
geria care, neţinînd seama de Pe de altă parte ziarul „Libe să ia contact în mod oficial cu
suveranitatea stalului tunisian, ration“ îşi exprimă îngrijorarea organizaţia similară din R. D. ----------------- ţ cat pe întreg cuprinsul ţării, Vizita pe care solii poporu- 1
a ordonat în mod ilegal unor pentru faptul că relaţiile dintre Germană. Rezoluţia care reco
soldaţi francezi să treacă pe a- Franţa şi ţările eliberate din A- mandă stabilirea acestui con 3 puternice şi importante cons- Iui frate mongol o fac în pre- .
cest teritoriu. Unele ziare însă frica de nord — Tunisia şi Ma tact condiţionează-că „trebuie
oa „Parisien libere“ se tem rocul —, se înrăutăţesc. să se facă un gest concret în P la n u ri p e n tru s p o rire a j trucţn industriale, utilate cu zent în ţara noastră, cunoaşte- 1
de eventuale consecinţe interna favoarea ramificării Germaniei a r'
ţionale. Riscurile unor interven „LTTumanite“ contestă drep după atîtea discuţii“, şi afirmă } cele mai moderne maşini şi a- cea mai îndeaproape a poporu- ^
ţii internaţionale în Algeria, de tul comandamentului francez că în lipsa unor asemenea ini forţelor armate ale Japoniei parate - rod al ajutorului fră- Iui romîn, a succeselor sale pe )
clară ziarul, sînt destul de nu din Algeria de a executa opera ţiative „ramificarea riscă să de ’ Jr J ţese din partea Uniunii Sovie- drumul construirii socialismu- 1
meroase pentru ca Franţa să nu ţii de „urmărire“ pe teritoriul vină în.tr-o zi cu neputinţă din
mai dorească ivirea unor noi ţărilor vecine. Rezultatul aces motive politice şi economice“. TOKIO 4 (Agerpres). — Du- a4locrţiet1emreo.sdtreernev.a EfIf>ei.ctivsuplotrri.u1tpe4l-a 3j* tTtiecoe,(ţ¦ă<R)r*•i!.P./d-LeCi hidneemzeocşriaaţieceloprolaplu.- lui, constituie o nouă mărturie J
motive pentru o nouă iniţiativa tei tactici, subliniază .,LTTuma pă cum anunţă posturile de ra a prieteniei care leagă popoa-
de acest fel. „Figaro“ foloseşte nite“ este limpede: „Franţa ris dio din Japonia, în şedinţa din
incidentul de la graniţa tunisia 3 septembrie a comisiei pentru 70.000 oameni. -] Iară. rele noastre socialiste şi pric-
nă drept un, pretext pentru a e- că ca mîine să se afle în război problemele cabinetului de mi
logia rolul colonialismului fran Forţele maritime de auto. a„- J3 zele agri“cu"ltfuir*ii!s2o' ci^ali‘s5te" *şi .cbua-' a**“ace•st“eni. pNrie1?tenidi.e Accoenassotlaidvair-e 1J
nu numai cu Algeria ci şi cu parare vor fi întărite cu doua ] noaşte 0 dezVoltare fără sea- zită are o importanţă deosebită 3
cez în Africa de nord. Dacă ar
Tunisia şi Marocul. niştri a Camerei inferioare a nave de pază şl două contra- măn creşterea vitelor. In R.P. şi pentru întărirea unităţii de -]
parlamentului a luat cuvîntul
Tzusima, şeful direcţiei Apără torpiloare. Mongolă există în prezent 670 monolit a întregului lagăr al ]
rii Naţionale care a expus pla
nurile. pr,ivin, d sp.o.ri.rea for.ţe. l.o.r După cum a anunţat Tzusi- ¦] de cooperative agricole, socialismului şi păcii.
armate ale Japoniei in anul vii-
ma, în prezent direcţia Apără- 1 După eliberare, în Mongolia Intîmpinîndu-i cu dragoste J
rii a Japoniei duce tratative cu 3 populată a avut loc o adevăra- şi bucurie pe înalţii oaspeţi din
, .... . P TT . ţ ta revoluţie culturală. A fost Republica Populară Mongolă,
autorităţile militare ale S.U.A. 1 Iichidat ana|fabetismul, au fost poporul romîn ospitalier, Ie a-
^01- în problema încheierii unor a- ^ construite numeroase edificii dresează din toată inima un i
O atenţie piincipala, a decla- corduri în problemele militare. ^ cu caracter cultural şi ştiinţific, călduros „Bine aţi venit“.
Raportul prezentat de generalul rat Tzusima, se va acorda a - ____________________________________________________________________________________ ^
Âbdel Hakim Amer, viiaţiei. Numărul avioanelor se Scăderea rezcrrelsr de aur Ziarul vest-german
va dubla. Va creşte de aseme „Neue Presse" cere
slabilirea de relaţii
ministru de război, în Adunarea Naţională a Egiptului §i dolari ale zonei lirei sterlinenea efectivul forţelor aeriene.
Pentru dotarea forţelor aeriene,
CAIRO 4 (Agerpres). — Zia După 1952, forţele sale armate, ment de la Uniunea Sovietică guvernul japonez intenţionează LONDRA 4 (Agerpres). — unii Europene de Plăţi (UEP) diplomatice între
rele egiptene au publicat raportul au apărat revoluţia şi au sprijinit care a fost de acord să livreze Trezoria britanică a anunţat s-a ridicat în august la 63,5 R. F. Germană
prezentat în Adunarea Naţională eforturile ei îndreptate spre eli fără nici un fel de Condiţii. să organizeze în ţară producţia marţi că în luna august rezer şi R. P. Chineză
a Egiptului de generalii' Abdel berarea ţării şi spre crearea po vele de aur şi dolari ale zonei milioane lire sterline, faţă de
Hakim Amer, ministrul de lăz- sibilităţilor pentru ca poporul Generalul Amer a vorbit în de avioane de vînătoare cu re- lirei sterline au scăzut cu 225 18 milioane în luna precedentă. COBURG (Agerpres). — In
boi şi şef al statului major al să-şi poată păstra măreţele rea continuare în mod amănunţit ------ ? ------- milioane dolari ajungînd la sfîr- tr-un articol consacrat apropia
forţelor armate egiptene. lizări“. despre eforturile întreprinse de şitul lunii la 2.142 milioane do Această serioasă scădere a telor tratative comerciale din
forţele armate egiptene pentru a- Eşecul lui Loy lari. rezervelor este atribuită la Lon tre Republica Federală Germa
Generalul Amer a declarat că Vorbind'despre eforturile Egip părarea patriei în timpul agre dra speculei pe piaţa valutelor nă şi Republica Populară Chi
forţele armate egiptene au îest tului pentru a obţine armele ne siunii anglo-franco-israeliene şi Henderson Pe de altă parte, defici în favoarea mărcii vest-germa neză, ziarul vest-german „Neue
avangarda revoluţiei populare cesare forţelor sale armate, ge a subliniat că pierderile în oa ne în urma măsurilor de deva Presse“ cere stabilirea de rela
din Egipt din iulie i052. i oi ţele neralul Amer a subliniat că E- meni şi material de război ale DAMASC 4 (Agerpres). — tul Marii Britanii în sinul Urii- ţii diplomatice între cele două
armate, a spus ?I, au pJ’ticij. at giptul s-a adresat iutii Occiden Egiptului au fost mult mai mici TASS anunţă: Referindu-se la lorizare parţială a francului. ţări. După ce arată că guvernul
încă din primele zile ale revolu tului pentru armament, însă a decît pierderile agresorilor. uneltirile imperialiştilor ameri din Taivan îşi duce o existenţă
ţiei la lupta pentru dobîndirea fost refuzat. Puterile occidentale, cani în Siria, liderul Frontului Contacte intre reprezentanţii păturilor
independenţei şi întărirea suve a arătat el, au formulat condiţii Generalul Amer a subliniat că naţional al Iordaniei. Sukeir, mijlocii din cele două Germanii fantomatică şi nu reprezintă >a-
ranităţii ţării. neacceptabile şi au cerut ca E- forţele armate egiptene sînt în care se află în Damasc, a de devărata Chină, ziarul continuă
giptul să-şi asume obligaţii po- .prezent în întregime înzestrate clarat că aceste uneltiri, care BERLIN 4 (Agerpres). — Reprezentanţii vest-germani
„Succesele obţinute de revo litice şi militare care ar fi ajutat şi „sînt gata în orice moment urmăresc schimbarea politicii de Ziarul „National Zeftung“, or- sprijină îndeosebi cererile de a că opinia publică oficială .a gu
luţie, a subliniat Amer, consti eliberare naţională a Siriei, au ganul central al partidului na- se interzice stocarea şi produc-
tuie un exemplu strălucit al so puterilor occidentale să se înfil- f V îndeplinească datoria faţă suferit un eşec. ţia de arme atomice pe terito vernului federal fată de R. P.
lidarităţii dintre popor şi forţele treze în. rîhdurile forţelor armate democrat din Germania, riul Germaniei, de a se interzice
sale armate în lupta pentru în egiptene. De aceea, a subliniat de„ŢPealturile nostru principal, a ară Vorbind despre misiunea se a -anunţat că în perioada Tîrgu- Chineză nu corespunde situaţiei
făptuirea aspiraţiilor naţionale. tat Amer, este asigurarea inde cretarului de stat adjunct al lui internaţional de toamnă de propaganda războiului atomic,
Amer, Egiptul a cumpărat arma- pendenţei şi suveranităţii noas S.U.A., L. Henderson, în Orien la Leipzig au avut loc o serie ei sprijină cererea ca cele două reale şi că trebuie să imite e-
tre în faţa oricărei agresiuni“. tul mijlociu, Sukeir a subliniat de întîlniri între reprezentanţii state germane să se retragă
că scopul acestuia a fost orga păturilor mijlocii din cele două respectiv din N.A.T.O. şi din xemplul Austriei. „Neue Presse“
In încheiere el a asigurat A- nizarea unor noi comploturi îm părţi ale Germaniei. In cursul organizaţia Tratatului de la
dunarea Naţională că forţele ar potriva poporului sirian. La e- acestor întîlniri au fost discuta Varşovia, să se abroge serviciul aminteşte că în cele 12 luni ca
mate egiptene sînt gata întot militar obligatoriu în Germania
deauna să apere independenţa şi şecul misiunii lui Henderson, a te importante probleme interna- re au trecut de la convorbirile
suveranitatea Republicii Egip
economice austro-ehineze a în
tene.
ceput să se recunoască treptat
Descoperirea spus el, .au contribuit solidari ţionale şi probleme privind în- occidentală, să se încheie un. a- că şi Germania occidentală are
tatea popoarelor arabe şi ,a gu treaga Germanie. A fost creat nevoie de un client cu 600 mi
vernelor Egiptului şi Siriei. un comitet pe întreaga Germa cord cu privire la efectivul for lioane de oameni, şi că R.F.G.
nie al reprezentanţilor păturilor ţelor armate ale celor două sta nu mai poate ignora dezvolta
unor grupuri te germane şi ca trupele celor rea unei ţări atît de bogată în
mijlocii. In comunicatul publi 4 puteri să se retragă treptat
cat de acest comitet se spune de pe teritoriul întregii Germa
confrarevolufionare în R .P . C h in e ză printre altele că toţi participan nii. materii prime cum este China.
ţii la aceste întîlniri au fost cu
OOO00OOOO0000OOOOOOOOOOOO00OO00OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO00oo o ooooo
PEKIN 4 (Agerpres). — Du s-au găsit un post de radio por totul de- acord în ce priveşte
pă cum relatează ziarele chine tativ, pistoale, cartuşe şi mij modificarea politicii R. F. Ger M A G A ZIN
ze, organele securităţii şi unită loace de scriere cifrată. mane conform intereselor păcii
ţii publice, cu ajutorul popu şi ale unificării cît mai grabnice VINERI 6 SEPTEMBRIE 1957
laţiei, au descoperit şi făcut ino Recent la Sicilian a fost a- a Germaniei pe baze democra
fensive mai multe grupuri con restat un agent ciankaişist care SPECTACOLE operetele lui Lehar; 15,05 Concert de
trarevoluţionare. In provincia a urmat o pregătire specială la tice. Propunerile guvernului R. CINEMATOGRAFICE prînz ; 16,45 Muzică uşoară : 17,19
Cijentzian a fost arestată o ban Mongkong şi care a fost para D. Germane cu privire la crea Mici piese instrumentale; 19,10 Cîn-
şutat pe teritoriul R. P. Chine DEVA : Căpitanul din K oln; Loco tece dc dragoste şi jocuri populare ro-
dă de 10 persoane, de origine rea unei confederaţii a celor do tenentul lui Rakotzi (matineu) : Ul mîneşti ; 20,15 Teatru la microfon :
portugheză, nemulţumiţi de o- ze pentru a culege informaţii cu uă state germane sînt aprecia tima întîlnire (grădina de vară) ; „Noapte bună, Patricia“ ; 22,30 Mu
rînduirea populară. Banda şi-a te drepi un program realist de ALBA IULIA: Prea tîrziu; APOLDU zică populară romînească ; 23,10 Con
propus ca scop crearea unei re caracter militar, politic şi eco DE SUS : In toiul luptei ; BARU cert de noapte; Programul II: 14,20
nomic. renaştere naţională a Germa MARE: Al 41-lea; BRAD: Floarea Muzică populară interpretată la man
niei. de piatră ; HAŢEG : Rîpa dracului ; dolină ; 14,40 Muzică uşoară; 15,45
IU A : Roşu şi N egru; LQNEA : Valsul „Povestiri din pădurea vieneză“
ţele de organizaţii contrarevo Declaraţia făcută la radio de Sukselainen Rîpa dracului; ORAŞTIE: Cio de Johan S trauss; 17,15 Sfaturi gos
luţionare în cele mai mari ora C io-San; PETROŞANI: Din nou podăreşti ; 17,25 Muzică de estradă j
împreună ; SEBEŞ : Dansez cu tin e; 18,05 Din cîntecele şi dansurile popoa
şe ale R. P. Chineze, pregăti primul ministru al Finlandei TEIUŞ : Stan şi Bran studenţi Ia Ox relor; 18,55 Sfatul medicului: „Larin-
ford : ZLATNA: Cio-Cio-San j SI- gita T.B.C.“ ; 19,30 Muzică uşoară ro-'
rea unor acţiuni armate. Este I-IELSINKI 4 (Agerpres). — şi-a exprimat speranţa că, în MERIA: Inima cîntă. m înească; 21,45 Concert de estradă;
caracteristic că căpeteniile ban TASS anunţă: Primul ministru 22,30 Muzică corală romînească.
dei au cerut liderului aripei de problemele economice importan SELECŢIUNI DIN
dreapta a burgheziei, Cijan Bo al Finlandei, Sukselainen, a luat te pentru popor, guvernul va PROGRAMUL DE RADIO
Tzitin, ajutor în bani pentru or cuvîntul la rad'o ¦ în legătură putea acţiona cu sprijinul majo
ganizarea unor acţiuni contra cu remanierea guvernului. A- rităţii parlamentului. Programul I : 5,10 Piese pentru acor
revoluţionare. min.tind convorbirea cu preşe deon ; 5,35 Jocuri populare romineşti;
dintele Republicii înainte de re Şeful guvernului acordat o
Tribunalul popular din IJao- manierea cabinetului, prunul mi mare atenţie problemelor lărgi
nin a condamnat la .închisoare rii activ'tăţii de producţie. El a
pe diferite termene 4 agenţi ai nistru a declarat că guvernul
condus în prezent dc el se ba declarat*că.guvernul va întocmi
un program de industrializare
serviciilor de spionaj american zează în parlament pe sprijinul care va contribui la apariţia
La fabrica de perlon „Wilhelin din Schwarza-Turiugia (R.D. şi ciancaişist. Condamnaţii se o- a 90 de voturi. In afară de a- unei noi activităţi de antrepriză 6,15 Muzică distractivă; 6,45 Melodii Buletine de ştiri: 5,00;' 6,00; 7,00;
ceasta, guvernul are legături cu în regiumle din Finlanda de populare romîneşti; 7,45 Concert de di 11,00; 13,00, 15,00, 17,00; 19,00;
Germană) se fabrică ciorapi din perlon nionofii. cupau cu culegerea de informa mişcarea sindicală şi cu cercu nord, răsăriteană şi centrală, în mineaţă ; 9,00 Valsuri ; 13,05 Program 22,00; 23,52 (programul 1), 14,00;
ţii cu caracter de spionaj. In rile patronilor. Primul ministru care nu toţi oamenii au de lu de muzică populară ; 14,00 Muzică din 16,00; 18.00; 20,00; 21,00; 23,00,
Intr-un magazin de ciorapi, tănăra vinzatoăre pe care o vedeţi in momentul arestării, asupra ior cru. (programul II).
fotografia noastră explică cumpără toareioi avantajele noilor ciorapi.
6Reduciia şt admuustraţia ziarului sir. Murite nr. 9, le le jo n : 188-189. Taxa g ă tită In m m m c m jw m aprobării Direc[iunii gen era ţi L L & & gdin noiembrie 1949 - Tiparui întreprinderea. Poligrafică „1, Mai•• -< DEVA.
