Page 13 - 1957-09
P. 13
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I L itiţi în pagina IV -a:
AL COMlTETiifcUl flEfilONÂl RM.Rr HUNEi^llA SliM SOTUlUI POPIILAR RtSIflWAi • Uniunea Sovietică se pro Printre muncitorii „i;..
nunţă din nou pentru pace şi ,care au prezentat ygŞgsggp
Anul [X. Nr. 84 8 Vineri 6 septembrie 1957 4 pagini 20 bani securitate în Orientul apro teme de inovaţii se
piat şi mijlociu.
numără şi tov. Ioan
• Adenauer încearcă să Visăcpanu. Inovaţia
justifice existenţa N.A.T.O., constă dintr-o ma
calomniind Uniunea Sovietică. şină de tăiat capete
şl picioare de Ia
• Declaraţia făcuta în par piei. Maşina simplă,
lament de primul ministru al condusă de curent
Indoneziei.
° La Pekin a sosit o de
legaţie militară a R. D. Ger
mane.
IBBOBI
Primele rezultate electric aduce anual
economii de peste
din luna septembrie 36.400 lei.
In cadrul secţiei mecanice de in foto: munci
la U.R.U.M. Petroşani, s-au ob torul Filimon Surdu
ţinut, în primele zile ale lunii lucrînd la maşină.
septembrie, rezultate îmbucură
toare. Astfel, în ziua de 3 sep B R IG A D A U .T .M . Prin contribuţie în munca
tembrie, tov. Dumitru Mihalache
a realizat o depăşire de normă FRUNTAŞĂ Comisia permanentă pentru din comisia permanentă s-a fă FRUM OASE REALIZĂRI
de 32 Ia sută. Executînd operaţii gospodărie şi drumuri de pe lîn cut un nou drum ce duce pe firul
de găurit la cublinguri, a reuşit In scriptele secţiei au Jost tizează cîte 2-3 oameni, indi- gă Sfatul popular comunal Ge văii Băcîia, pe o distanţă de 2 Luna august s-a soldat cu fru tovarăşii Grigore Paşolea, Ion Sa-
ca să le termine în 360 minute, consemnate in aceeaşi zi, pen cîndu-li-se precis ce au de fă oagiu Băi, desfăşoară o activi km. Drumul va permite circula moase rezultate in fabrica de blă moilescu, Iile Jurca de la secţia ar-
în loc de 480 cît prevedea nor tru a treia oară, numele mem cut. In felul acesta, ramele de tate rodnică. In cu_sul lunii au ţia corespunzătoare a maşinilor nuri „Vidra“ din Orăştie. Planul găsitorie, Florian Sere, Nicolae Clur-
ma. Tot în cadrul acestei secţii, brilor brigăzii de tineret. Este uşi pentru cocserie, vanele ele. gust, deputaţii, membrii ai a în vederea exploatării izvorului producţiei globale a fost realizat de
lucrează şi tovarăşa T. Alargare- vorba de brigada U.T.M. de la ¦au fost executate la timp şi in cestei comisii, au mobilizat ce de ape minerale de aici. muncitori în proporţie de 103,90 la dărescu; Rafiia Popa,' Paraschiva Mi-
ta, care, în aceeaşi zi, a depăşit secţia construcţii metalice a bune condiţiuni. Un ajutor pre tăţenii ca, prin contribuţie în sută şi s-au făcut economii de com clea, Ana Crăciun de la secţia înno
norma cu 71 la sută — la pi- Combinatului siderurgic Hune ţios au primit oamenii din bri muncă, să repare drumurile. Ast La aceste acţiuni, o contribu bustibil şi chimicale în valoare de bilări, Vilmoş Borbeiy, Francisc He-
nioanele pentru locomotive cu a- gadă de la tehnicianul J. Mili- fel, în satele Bozeş şi Băcîia s-au ţie însemnată au dat-o deputaţii 40.000 lei. men, Dumitru Drăgan şi Victor Brîn-
cumu|atori. Se mai pot evidenţia doara, condusă de Ion Paraş- ton, care i-a sfătuiti şi- ajutat pietruit drumurile comunale. Nu Nicolae Vlaicu, Ioan Joca din duşe de Ia secţia întreţinere.
frezorii Constantin Urvaş şi Ru in unele probleme mai impor mai în satul Bozeş s-au pietruit satul Bozeş, Nicolae Joca, din In munca pentru realizarea planu
lând Said, care au frezat 15 buc. ca, care a ciştigat de trei ori tante. drumurile pe o distanţă de i satul Băcîia şi cetăţenii Ion lui, s-au evidenţiat, in mod deosebit, P. ARGINT
pinioane, pentru: cutia de viteză consecutiv drapelul de ¦fruntaşă km, unde s-a cărat cea 43 m.c. Ivaşcu, Iosif Brînduşa, : Petru corespondent
!a transportorul cu raclete, obţi- pe secţie. Faptul că o echipă de Brigada condusă de Ion Pa de pietriş. Barbu, Adam Curuţ şi alţii. • >
nînd o depăşire între 30—40 lă tineri cu experienţă nu prea bo raşca se poate minări cu cele Mai mulfî conducători auto
sută. trei steaguri ¦câştigate pînă a- Tot la propunerea deputaţilo; ION PÎRVA
gată au obţinut un asemenea cutn, datorită 'muncii neobosite
succes, nu e întimplăţor. Pe pe care a depus-o. Nu ne ' în corespondent
lingă .calităţile tov. Paraşca, ••de doim 'că In c.urind o să primim
Două sectoare vestea că aceeaşi, brigadă a ciş Aprovizionări pentru iarnă încă .în anul trecut; pe lîngă carnetul de conducere auto.' Din
bun organizator, se măi poate tigat-şi cel de-al patrulea steag.
fruntaşe C.Q. A.V.S.A.P. — raionub Ha cursănţii pentru gradul I s-au
menţiona priceperea şi conştiin
'• Ţ "i j ciozitatea oamenilor care com Pregătirile pentru aprovizio ardei, ceapă etc. Din aceste le ţeg a luat fiinţă un cerc auto. La prezentat în faţa comisiei 6, din
narea cu conserve de legume şi gume şi zarzavaturi, mari canti
„La mina Peţrila se dă .pa pun brigada. La lucrările de zarzavaturi la cele opt internate tăţi au fost puse la conservat. acest cerc s-au înscris 50 elevi c a r e '5 au trecut cu succes exa
mai mare importanţă se repar ale şcolilor din raionul Ilia, sînt Astfel, s-au pus pentru iarnă
triei tot .mai mult cărbune“. A- în toi. Cele mai mari cantităţi 760 kg castraveţi, 300 kg dovle pentru gradul II şi III şi 9 elevi menul.. Printre - noii şoferi, , ab
au fost procurate la internatul cei, 600 kg fasole verde.¦murată,
cestea sînt cuvintele cu care co Şcolii de 7 ani din comuna Do- 170 kg ghiveci şi 300-kg bulion. pentru gradul I. solvenţi ai cercului auto, organi
bra. Directorul acestei şcoli, tov.
respondentul, nostru, Traian Robinson Negrilă, a depus mult ' Nu de mujt, .cursanţii'acestui zat de C.O. A.V.S.A.P. raion
interes. Astfel, de pe cele 4 ha.
Stîrc, îşi începe scrisoarea. El de pămînt ce le deţine gospodă ¦cerc, s-au prezentat în faţa comi Haţeg; se' numără : Teoîili'Fijip
ria anexă a şcolii, s-au recoltat
ne arătă că la această mină, în mari cantităţi de morcovi, roşii, siei de examinare. Astfel, la eon- şi Constantin Sava, muncitori la
cursul lunii august, minerii sec .ducătpri auto gradul - II şi III cariera de nisip Bretea Şt'reigTon
torului I au atins Cel mai mare Tot mai multe produse s-au prezentat 36 elevi,--din care . Opreşcn,' ţăran muncitor .şi' alţii.
de larg consum
vîrf de producţie, dind peste sar PETRU A11ŢI CA 12,.avînd o pregătire bună, au PAVF.l. RO/MANENCO
corespondent
cinile, de plan 1.324 tone cărbu luat examenul, obţinînd astfel , ’ ' i t . corespondent
ne. Totodată, la acest sector, *• o9-9-9-9-a
productivitatea muncii a crescut
cu mult faţă de cea planificată. Muncitorii întreprinderii de indus in această lu n ă : preparate de car
trie locală „6 August“ din Petroşani, ne 3.554 kg, sirop de fructe 2.393
La sectorul II al minei Petrila au contribuit prin produsele fabri litri, sifoane 10.861 litri, băuturi din
cate, în luna august, la aprovizio fructe 2.201 litri, produse de patise
planul de producţie în luna au narea in bună măsură a populaţiei, rie 5.004 kg, cherestea 27,930 m.c.
in luna respectivă, întreprinderea şi-a Tot in această lună s-au executat
gust a fost depăşit cu 1.097 tone realizat planul producţiei globale, In 25 garnituri mobilă de bucătărie, 19
proporţie de 107,5 la sută. Iată nu somiere simple, 58 somiere duble, 498
cărbune. mai citeva din sortimentele fabricate m.l. saltele etc. O acţiune La şcolile elemen
lăudabila tare din Deva; an
Printre brigăzile fruntaşe în i -/TC!'-¦ început înscrierile
Ani de-a rîtidul locuitorii că Zeci de copii au ve
producţie se numără Cele condu tunului Putini, din comuna Cris- nit încă din primele
ciori, raionul Brad, nu au avut zile să se înscrie în
se de minerii Gheorghe Neagu, clasa l-a bucuroşi
să se şiie şi ei elevi.
Francisc Bartha şi Gheorghe
Drui.
un drum pe care să circule cu In fotografie: Eu
căruţele, decît pe firul văii. Nu genia Cernelea şi
odată, cînd apele au fost mari, Rodica Vasiu pre
acest drum era impracticabil. zintă cererea de în
In cadrul întîlnirilor deputa scriere
ţilor Nicolae Vîrdea şi Ioan Al-
măşan cu alegătorii, s-a hotă-
rît construirea unui drum care
să fie practicabil în orice perioa m Jm m m m
dă. Prin muncă voluntară, cetă Şcolile sînt gata • • ©©•-¦ 9 9 * - f » • -* 3 9 - 9 9 - 9 -9 - 9- « » -9--*-9-9 --9- O 9 9 - 9 - 9 - > -9 - 9 - 9 - 9 - 9 9 9 9 - 9
ţenii din Putini au pornit la
treabă. Intr-un timp relativ scurt, sa primească elevii
ei au făcut un nou drum pe o
distanţă de 1 km. Merită a fi e- îndrumate şi ajutate de orga Localurile şcolilor au fost re tic au făcut vizite acasă la pă-
¦videnţiaţi cetăţenii Candin Tur- nizaţiile de partid şi sfatul parate şi spoite în bune condi rinfi, lămurindu-i de necesita
lea, Ioan Faur şi alţii, care au popular comunal, şcolile ele ţii de zidarii cooperativei „Mun tea înscrierii copiilor din timp
cedat de bună voie teren din gră mentare din raza comunei R<a- ca colectivă“ din Simeria. Din la şcoală.
dinile lor pentru amenajarea poltu Mare, raionul Hunedoara, auioimpuneri s-au procurat d- Şcolile din raza comunei Ra-
noului drum. au luat din timp loate măsu teva sobe de teracotă, iar apro
vizionarea şcolilor cu lemnele poltu Mare sînt gala să . pri
mească un număr de 135 elevi
* NICOLAE -MOŢ rile pentru deschiderea noului de foc este de pe acuma făcută.
In munca de pregătirea des
corespondent an şcolar. In acelaşi timp, s-a făcut şi co chiderii noului an şcolar, s -î
_")oo oo oo oo o -oaoooooooo manda de cărţi pentru elevv evidenţiat în mod deosebit tov
es Pne terenurile întinse ale gospodă-88 Pentru ca toţi copiii să fie Elisabeta Şerban.
g riilor agricole de stat au Început8
O8 în urmă cu cîteva zile lucrările ° încă o locomotivă îşi ia drumul cuprinşi în procesul de învăţă- I. BERZUNŢEANl
g pentru semănăturile de toamnă § mînt, membrii corpului didac corespondent
g In foto: Tractoristul Zaharia Bo-1
Este ora 11. Nu sîntem în — La noi se desfăşoară ope de pompe de aer şi ungere sau cînd am plecat prin ateliere să In t urneu peste hotare
8 ta de la S.M.T. din Orăştie exe-8 ' cine ştie ce gară unde să aş- raţiunea cea mai importantă — Dumitru Mereniuc, de la came aflăm într-un fel neobişnuit pă
gcutînd arături pe terenul gospodă-jj 1teptăm cu înfrigurare accelera- va spune Dumitru Mancaş, şe ra de fum unde se montează rerea muncitorilor despre con Presa elveţiană despre Ansamblul
8 riei . agricole colective din Turmaş.g 1tul sau personalul şi nici pe ful partidei de la demontat. Noi ţevile de admisie-emisie sau tribuţia adusă la repararea lo
I cîmp, ta lucru, unde să întoar demontăm locomotiva şi împăr- Zamfir Cărpinişan. care, îm comotivei care pare de nerecu
9O 8Q cem privirile pentru un mo tim piesele pe secţii pentru a fi preună cu oamenii din partida noscut. Constantin Niţă, împre ---- de cîntece şi dansuri
->ooo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo-oo ment la şuieratul locomotivei. reparate. Cazanul îl trimitem la sa, repară bazinul de apă şi ună cu Serafim Dănşoreanu şi
Ne aflăm la secţia I-a locomo cazangerie, trenul şi mecanis păcură. Petru Popa, reparaseră cazanul jj
Pentru recolta tive de la Atelierele C.F.R. Si- mele rămîn la montaj... şi acum era şi montat. Se mon- ) ai Sfatului popular al Capitali a
meri'a. Dar încotro s-o apucăm Părerea cazangiilor (ase şi ghereta. Am profitat de ¦?
anului viitor mai întîi ? Paşii ne poartă un- Alexandrone Moise nu poate puţinul răgaz al tovarăşului - GENEVA 4 (Agerpres). — acest tezaur popular, ceea c
; deva, spre centrul secţie* unde admite o asemenea afirmaţie. La secţia cazangerie, oame Teofil Crişan, care ia în primi Presa elveţiană continuă să pu
Pentru ca şi în anul viitor să freamătul e mai mare. Aici, în Doar partida de la longeroane nii par mai tăcuţi. Totuşi Tna- re locomotiva şi care-i face ul blice articole extrem de elogioa explică amploarea mijloacelor fc
poată fi obţinute cantităţi ţi rnai jurul locomotivei 324.650, o pe. care o conduce, îndreaptă ian Irimie nu face economie de timele probe şi i-am cerut cîte se cu privire la turneul între
mari de cereale, colectiviştii din mulţime de oameni. Se monta tampoanele, aparatele de. .cioc cuvinie, atunci cînd este vorba va lămuriri. După ce mi-a ex prins de ansamblu] de cîntece losite“. .
Simeria Veche au luat încă de locomotiva care în curînd îşi nire, controlează aşezarea caza de partida de armătură grea şi plicat ultimele operaţiuni care şi dansuri al Sfatului popular
pe acum primele măsuri. Pentru va lua drumul zărilor. nului pe frene, leagă cazanul. fină a cazanului. Ioan Petraru, mai trebuiau executate, a adău al Capitalei. Ziarele care publi „Artiştii pe care i-am. văzut -
a avea terenul pregătit, în ve Aproape de el, echipa în care care repară cenuşarul şi grăta gat : că în coloanele lor cronici la
derea însămînţărilor de toamnă, Cînd pe poarta Atelierelor ie lucrează şi Nistor Irinca, face rul, Ioan Munteanu III de la spectacolele date de ansamblul continuă „Journal de Geneve
si au arat o suprafaţă de 35 ha, se o, nouă locomotivă reparată, strunjirea cilindrilor, confecţio partida colector eî.mente şi uşe — Ştiţi, locomotiva aceasta romîn sînt unanime în a sublinia
;are va fi însămînţată cu grîu. bucuria muncitorilor este nespus nează segmenţi de pistoane, cameră de fum, te va lămuri grp reparat-o pentru Hidrocen măestria desăvîrşită a dansato au fost recrutaţi, din satele cel
de mare. Şi atunci se încing capuri de cruce, asamblează ci îndată de importanţa muncii trala de la Bicaz. Cu ea se va rilor, frumuseţea dansurilor, a
Şi ţăranii muncitori din co o serie de discuţii între cazan lindri. Nu este oare aceasta cea ior. transporta ciment de la fabrică cîntecelor şi a costumelor na mai îndepărtate. . Calităţile ic
munele Cioara, Geoagiu, Turdaş, gii şi mecanici, între strungari mai importantă muncă ? la hidrocentrală. Sîntem mîn- ţionale romîneşti.
Băcăinţi din raionul Orăştie, pre şi mon.tatori. Fiecare crede des Poate că numai vopsitorii, dri că putem da şi noi o mînă naturale au fost educate, -disc
gătesc de pe acum recolta anu pre sine că aportul lui, adus la — Dar cine face ajustarea conduşi de Ioan Munteanu II de ajutor la această mare con „Un spectacol folcloristic stră
lui viitor. La Cioara, în puţine noua locomotivă reparată, a suspensiei şi a frîhei şi cine nu vor sări cu gura, cînd ar fi lucitor, bine pus în scenă şi a- plinate, iar cîntecele şi dansuri'
zile, au fost arate 35 ha teren. fost cel mai important. Aceasta leagă locomotiva pe roţi ? — va vorba de contribuţia lor, adusă strucţie. daptat pentru scenă” — aşa ca
La Geoagiu, au fost deja pregă este impresia tuturor muncito spune lînărul Petru Munteanu. racterizează ziarul „Le Courier“ au fost • ele însele pus
tite 40 ha, la Turdaş 16 ha, la Ce s-ar înlîmpl'a cu-locomotiva la înfrumuseţarea locomotivei. Cînd a Fost întrebat care sec din Geneva spectacolul ansam
rilor de la Atelierele centrale atunci cînd urcă sau coboară Dar nu. Păi dacă i-am da dru blului romîr.esc, remareînd tot la punct şi ridicate pîn
Băcăinţi 20 ^ia. i C.F.R. Simeria. Să facem aşa- pante, dacă n-ar avea frină ? ţie sau partidă a adus cea mai odată „marele succes obţinut în
Primele măsuri luate de har ! dar, o incursiune prin secţiile Vedeţi, ca partida noastră are mul aşa, fără o culoare unifor faţa unor săli pline pînă la re la nivelul unui stil. Uimite
i atelierelor pentru a ne convin- un roi h'otărîtor în asigurarea mă, atunci ce-ar spune oame mare contribuţie la repararea < fuz, ceea ce dovedeşte interesul
nicii gospodari arată interesul cu ; ge de adevăr, începînd cu cea circulaţiei pe1oaleă . lerată. nii ? Munca noastră e văzută mereu crescînd al publicului el este însă faptul că în urma ;
care este privită campania însă- în care locomotiva intră, ?.şa de toată lumea. ei, a zîmbit, apoi a s p u s : ‘ veţian pentru dansurile şi mu
mînţărilor de toamnă. Exemplul ’cum a fost primită de la biroul — Noi executăm cel mai gin zica folclorică”. cestei minuţioase munci de pe
celor din Simeria Veche, Cioara, de lan sare: ou cazanul spart, gaş lucru. Păşii im cuzineţii pe Dar să ne întoarcem iară în „Munca tuturor este la fel de
Geoagiu, Turdaş, Băcăinţi este roţi — sare cu .gura Nicolae secţia I-a, să vedem ce se mai Făcînd observaţia că folclorul fecţionare, arta populară n-
ţevile turtite, aparatele stricate, întîmplă cu locomotiva 324.650. importantă. Aş putea spune că este ameninţat cu dispariţia în
bun de urmat de către cît mai Cicol, şeful partidei de cuzi numeroase ţări, ziarul „Journal pierdut nimic din spontaneitate
tampoanele strîmbe. neţi. Aici e chestie de sutimi... Au trecut doar cîteva ore de toţi au contribuit aproape în e-
mulţi ţărani muncitori. de Geneve“ subliniază că „sta sa... Aceşti artişti care sînt to
Acelaşi lucru l-ar susţine şi "V-nO ' gală măsură. Mîine o vom scoa tul romîn înţelege să păstreze
Ioan IJomorode'an, şeful partidei nişte adevăraţi virtuoşi, danse;
te în curte pentru probe, apoi
ză şi cîntă pentru plăcerea de
îşi va lua drumul spre Bicaz.
dansa şi a cînta. Modestia Ic
Toţi vor fi mulţumiţi“.
este fermecătoare, iar. succes:
V. ALBU
delirant pe care l-au obţinut de-
lungul întregului"lor turneu n
i-a pervertit deloc“.
„Ar .trebui '/sa. spunem,' ser
în încheiere „Journal "de Geneve
că ambasadori atît de ia lenta
şi de plăcuţi ne-au făcut sa ii
bim un popor de care atîlea ne
înţelegeri ne-au separat vrem
de mulţi anF\