Page 14 - 1957-09

Pag. 2
Oamenilor muncii mai multe
leg;iunie zarzavaturi
Cind am vizitat magazinul A-
prozar de pe strada I.enin din
Deva, mi-a venit în gind un
vechi proverb plin de înţelepciu­
ne : „In afară frumos, înăuntru provîzionare cu legume şl zarza­ La faptul că preţurile uneori ducerea Ocolului silvic din Pui.
găunos“. Aşa. este şi aici Exce- vaturi.
fiorul Incîntător. O îirmă îţi în- Dar şi proasta organizare a transportul mărfurilor se face i- .Mainardis, şeful ocolului, şi
cîntă privirea, dar... numai atît.
Restul... să vedem.
Nu se poate spune ca nu sînt
legume şi zarzavaturi în acest
niagazm. Am greşi să spunem a-
cesl lucru. Dar legumele şi zar­
zavaturile de aici sînt uscate,
vechi şi unele chiar putrezite.
De ce aşa? Deficienţele pornesc
chiar de ia depozitul Aprozar din
Deva. Aici mărfurile sînt prost
depozitate, lăsate sub cerul liber.
Unităţilor de desfacere li se dau
mărfuri fără a fi sortate şi de
calitate necorespunzătoare.
S-ar părea, după cum moiivea-
ză unii tovarăşi de aici. că măr­
furile vin în această stare toc­
mai de la furnizori. Lucrurile, în-
tr-o oarecare măsură, sînt ade­
vărate. Dar unele taptc ne fac să
credem altfel. La O.C.L. Apro­
zar Deva, sînt puţine acele pro­
cese verbale de recepţia mărfu­
rilor de la furnizori, în care sînt
consemnate primiri de legume
alterate. Acest lucru întăreşte
faptul constatat că ele sînt prost
depozitate.
Chiar şi în magazinele de
desfacere, mărfurile sînt prost
depozitate. Aşa de pildă, la u- a fi trimise furnizorilor.
nitatea nr. 7 unde există o ma­
gazie de mină, ea este folosită de Ceva despre preţuri
gestionar drept dormitor şi nici­
decum în scopul în care a fost
creată.
Sînt suficiente legumele
pe piaţă?
Această întrebare ne-am pus-o
încă de la început. Şi iată ce
spun faptele. In semestul I,
planul de aprovizionări al O.C.L.
Aprozar-Deva, a fost realizat
cantitativ, în proporţie de 84 la
sută. Vina în acestă direcţie o
COMITETUL ORGANIZATORIC R E G I O N A L
A. V. 8. A. P. HUNEDOARA în colaborare cu
redacţia ziarului „DRUMUL SOCIALISMULUI“
o rg s n iz e a z a
in oraşul Deva,
DUMINICĂ 8 septembrie
1957, începmd de a orele
Un c o n c u r s mot o c r os
Concursuî se desfăşoară pe un teren
a c c i d e n t a i . Plecarea ş: sosirea
în P i a ţ a U n i r i i .
iSS3E®SB38®GS2e
Un minunat colţ
de natură
După vreo oră de mers cu
drezina pe linia ferată de la
Lonea, prin Taia şi Lunca Flo­
rilor, pînă la Botul dealului şi
după încă vreo oră de „plim­
bare" cu rucsacul la spinare
pe poteca ce şerpuieşte de-a
lungul jilipului prin perdeaua
de brazi care se întinde pînă
la pîrîu iţi apare în faţă si­
lueta elegantă a unei case din
lemn cu etaj şi 'balconul ce
pare că te cheamă- familiar să
te abaţi pentru o clipă.
Poate ai şi ghicit cititorule
unde al ajuns... Intr-un ţinut
plin de pitoresc, ceva mai jos
de locul unde sălbatecul pîrîu
al Clăbucetului se întilneşte cu
Auşelul, aici unde valea în­
gustă cu coastele abrupte se
lărgeşte puţin aşa cum o floa­
re îşi desface petalele pentru a
primi mai din belşug razele
binefăcătoare ale soarelui, se
înalţă cabana Auşel — lăcaş
de recreere şi odihnă pentru
membrii filialei raionale de
vînătoare şi pescuit sportiv din
Petroşani, precum şi pentru
ceilalţi oameni ai muncii din
Valea Jiului, iubitori ai peisa­
jelor de munte.
Fără îndoială că minerii din
bazinul carbonifer al Văii Jiu­
lui, care în adine de pămint
— departe de livezile însorite
— muncesc cu avint pentru a
da patriei căldură şi lumină,
simt mai mult decît alţii plă­
cerea de a admira crestele as­
cuţite ale munţilor, foşnetul lin
al pădurii, de conifere, de a
respira acrul plin de ozon...
Dar cei mai atraşi aci se
simt fără îndoială acei care
practică sportul cu arma sau
cu undiţa.
Incepînd din primăvara tim­
purie, cind fudulul cocoş de
munte începe să-şi cheme or-
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 848
Cifre grăitoare Sub aripa obiăduitoare Dinrealizările unui
ocol silvic fruntaş
Sînt unele instituţii, de unde a tovarăşului secretar Muncitorii forestieri din ca­
diatele se obţin cu multă greu­ drul Ocolului silvic din Dobra
tate. Nu se poate spune că nu
poartă şi umitlăţile furnizoare preferă să menţină preţurile, cu ar vrea să le dea, însă, în loc Despre inactivitatea căminu­ rală vie, folositoare. Această obţin succese de seamă în toa­
printre care se numără şf. toate că mărfurile puse în vînzare să depăşească ele planul, le-a lui cultural din comuna Fili- nepăsare — căci nu se poate te sectoarele de activitate. De
U.R.C.C. Hunedoara-Deva, care: sînt de calitate necorespunză- depăşit planul pe ele Şi deci, mon Sirbu, raionul Ilia, s-a mai numi altfel — duce pînă acolo Ia cele 7 parchete exploatate în
nu-şi respectă contractele de a- toare. mai bine să nu se ştie nimic. scris în ziarul nostru. S-a vor­ incit mai bine de 6 luni apara­ anul acesta, s-a dat peste sar­
bii şi de pasivitatea Comitetu­ tul de radio — proprietatea că­ cina de plan, de la începutul
Nu acelaşi lucru îl face con­ lui executiv al sfatului popular minului — este în stare de ne- anului şi pînă la sfîrşitul lunii
din această comună, ţaţă de funcţionarc, filmele care trebu­ august 1.994 m. c. buşteni ga­
munca culturală, de măsurile ie transportate săptămînal de ter fag şi răşinoase, 203 m. .c
sînt mari, contribue şi aceea că Imediat, cind tovarăşul Anton concrete pe care acesta întir- la Brănişca, nu sînt aduse cu buşteni gater stejar şi 121 m. c.
săptăminile, pentru că, acela ca­ buşteni de rulaj fag. S-au pro­
zie, in mod voit, a le lua iu re planifică transportul filmelor dus de asemenea în plus, peste
scopul îmbunătăţirii situaţiei. cu căruţa este secretarul sfatu­ sarcina de plan 1.059 bucăţi
muncii în cadrul O.C.L. Apro­ raţional. Nu odată au fost aduse Gheorghe Popa, inginer şef, au traverse, 219 m. c. doage de
zar-Deva, a contribuit în mare auzit că „trebuie la ziar“, s-au O scrisoare recentă a Iov. Pe­ lui popular comunal, iar aceea fag pentru ambalaj şi 5.047
măsură la această stare de lu­ mărfuri din Arad cu camioane, apucat de calcule. Au cotvobăii tru Mihuţ, secretar al Comite­ c-are răspunde de m. c. lemn de foc.
cruri. Aprozarul are trei achizi­ prin toate registrele şi au a ş ­ controlul execu­
tori în regiune şi unul la Arad. în loc să fie aduse cu vagoane ternut numeroase cifre pe hîr- tului comunal de tării „sarcinii'' Productivitatea muncii plani­
Nimeni nu urmăreşte activita­ tie. Iată cîteva, care vorbesc partid din Fi- trasate de se­ ficată pentru primele 7 luni drn
tea acestora. Este explicabil a- C.F.R. despre realizările din cele 8 limon Sirbu, ne cretarul sfatului, acest an a sporit cu 6 la sută,
tunci, de ce în situaţiile pe care luni ale anului : 5.541 ni. c. dezvăluie insă a- este directoarea iar Ia cheltuielile de producţie
le dau aceştia privind achiziţ'ile Din aiceastă cauză, costul lor buşteni gater răşinoase; 717 devărata cauză de cămin, solia s-au realizat economii în valoa­
pe oare le fac, reiese că planul m. c. lemn de mină răşinoase ; care face ca secretarului- Un re de 144.228 lei . In compara­
nu numai că a fost îndeplinit, este rididat. Avînd preţul ridicat, 620 m. st. lemn pentru foc, e- munca culturală exemplu concret ţie cu perioada corespunzătoare
ci chiar depăşit. Acolo unde ar senţă tare şi moale. Acestea să fie dală uită­ a anului trecut, cîştigul mediu
mărfurile se vînd greu şi, astfel, sînt depăşiri de plan. rii în această co­ este destul de al muncitorilor a crescut cu 5,1
trebui să se vadă însă munca mună. la sută.
ele stau şi se alterează Tri ma­ Refacerea pădurilor, pe ace­ edificator in a-
lor, pe piaţă, lipsesc legumele şi eaşi perioadă, este exprimată în Şi iată cum La obţinerea acestor succese
gazii. \ , ,f procente. Tot cifrele spun că ceaslă privinţă. s-au remarcat în mod deosebit
zarzavaturile. Astfel, în lunile planul la pregătirea solului a slau lucrurile. muncitorii din brigada com­
Sîntem în plin sezton de apro­ fost depăşit cu 290 la sută, la In ziua de 17 plexă a lui Gheorghe Pesceanu
iulie şi august, faţă de planul de vizionare cu legume, zarzavaturi Directoarea sa­ de la parchetul Dosul Rîulul,
şi fructe pentru iarnă. Acest lu­ împrejmuiri cu 156 la sută. In august, de pil­ oare şi-au depăşit planul ou 51
desfaceri s-au vîndut numai pe cru, probabil, nu-1 cunosc tova­ lariată a căminu­ dă, cînd sătenii s-au adu­ la sută, brigada simplă a lui
răşii de la O.C.L. Aprozar-Deva. ceea ce priveşte împăduririle, la nat la căminul cultural din Fi­ Nicolae Prehari, a cărui depă­
piaţa din oraşul Deva mai puţin Aceasta reiese cu !atît mai mult, lui cultural din Fllimon Sirbu, limon Sirbu să vizioneze un şire de plan trece de 45 la
cu cît se ştie că pînă acum nu s-a îngrijirea arboretelor tinere, pla­ este învăţătoarea Eleonora Poe- film, adunaţi au rămas şi film sută, maiştrii forestieri Gheor­
cu 78 tone cartofi, cu 46 tone făcut nici un stoc de mărfuri naru, soţia secretarului sfatului n-au văzul, pentru că nu era ghe Bulzan, Roman Simoc şi
pentru iarnă. Este timpul să se nul a fost. realizat în proporţie popular din aceeaşi comună. Şi nimeni care să se fi interesat Iacob Nandra, care au obţinut
roşii, cît şi însemnate cantităţi ia toate măsurile, mai ales că re­ de aici porneşte întreaga delă­ de aducerea filmului de la Bră­ depăşiri de plan între 40 şi 80
coltele de legume, zarzavaturi şi de 130 la sută, iar la curăţiri sare. Preşedintele sfatului popu­ nişca. la sută.
de varză, rădăcinoase etc. fructe au fost destul de bogate, lar comunal, — Iov. Augustin
de parchete în proporţie de 120 Crişan, — nedorind a se „pune Cetăţenii din comuna Filimon Silvicultorii Ocolului Dobra,
Că sînt legume puţine pe piaţă, rău“ cu secretarul sfatului, „n-a Sirbu sînt dornici de a asculta au început şi pregătirile în ve­
mai contribuie la aceasta şi un la sută. îndrăznit“ pînă acum să aplice o emisiune la radio, de a vizio­ derea împăduririlor din toamna
indicaţia comitetului comunal na un film. Tineretul de aici do­ aceasta. Ei au stabilit să împă­
alt motiv. Prin contractele cu fur­ Numai în luna august, au fost de partid, de a analiza munca reşte să activeze în formaţiile durească prin însămîntări direc­
tovarăşei Eleonora Poenaru. In artistice ale căminului, dar nu-i
nizorii, OCL Aprozar, este obli­ pentru a se asigura oamenilor daţi 30 m. c. de buşteni de fag definitiv, de ce să se strice re­ cine să se îngrijească de aceste te cu sămîut'ă proprie 130 hec­
gat a trimite acestora ambalaje muncii aceste produse în canti­ laţiile de prietenie de dragul treburi. Aceea care este obliga­
(lăzi). Or, de mai mult timp, tăţi suficiente, de calitate şi la şi 56 m. c. drage de ambalaj, muncii culturale — îşi spun cei tare cu bnad şi stejar, iar pe
în depozitul O.C.L.-ului stau can­ preţuri cît mai mici. din conducerea Sfatului popu­ tă, în primul rînd, să contri­
tităţi foarte mari de lăzi, fără peste prevederile planului. lar Filimon Sirbu, Ce rost ar buie la satisfacerea cerinţelor perimetrele de ameliorare de la
E. U. avea — îşi spun tot ei — să culturale ale cetăţenilor din a-
antreneze în această muncă ce­ ceasiă comună — directoarea de Visca şi Tătârăşti, vor executa
V orbele nu ne mulfumesc, aşteptam le 8 cadre didactice şi pe cei­ cămin, se simte — deocamdată
lalţi intelectuali ai comunei 9 peste 100 de hectare plantaţii
Tineretul — după părerea con­ — la adăpost... şi se pare că
ducerii sfatului popular de aici, „influenţa“ tovarăşului secretar cu salcîm şi alte specii, care vor
— ar fi greu de antrenat în ac­ este încă destul de puternică
In multe cazuri O.C.L Aprozar rezultate tivitatea culturală. pentru a-şi adăposti soţia. contribui la stingerea caracte­
Deva, a reuşit să pună pe piaţă
mărfuri la preţuri mai mici ca Există în multe tocuri tendinţa dău­ Bineînţeles, dacă climatul e favorabil Realitatea la Filimon Sirbu Recomandăm Sfatului popu­ rului torenţial, ferind astfel de
cele de pe piaţa neorganizată. nătoare ca sub pretextul că : „avem de justificărilor. esle însă alta. Directoarea că­ lar raional Ilia, să facă puţin­
Dar se întîmplă, totuşi ca, în a- rezolvat probleme mai importante“, să minului, simţindu-se tare bine tică lumină in această proble­ inundaţii sute de hectare de te­
numite zile, ele să fie mai ri­ se lase la o parte munca de achiziţii a Acum e sezonul să se achiziţioneze sub aripile obiăduitoare ale so­
dicate. Cauza este uşor de găsit. produselor agricole. In multe sate, s-ar legume, cartofi etc. Dar cu tot sezonul ţului, nu întreprinde nimic, pen­ mă şi să mai ciuntească din ren.
Atît conducerea O.C.L., cît şi bi­ putea spune că în tu paritatea satelor potrivit şi cu toată recolta bună din tru a porni, la o muncă cultu-
roul de preţuri de pe lingă sfa­ din raionu! Orăştie, nu spune nimeni acest an, cooperativele din raionul Oră­ aripa obiăduitoare... In vederea executării la timp
tul popular regional, nu u; mă­ nici măcar un cuvînt despre achiziţii ştie nu şi-au realizat planul de achiziţii
resc în mod operativ preţurile şi importanţa lor. Mulţi tovarăşi din pe luna august. La diverse legume au A. GHEORGHE a acestor lucrări, s-au identifi­
de pe piaţă. De multe ori; aceştia conducerea cooperativelor se mulfumesc rămas sub plan cu mai mult de 28.000
să spună, cînd sînt întrebaţi de ce nu kg, Ia cartofi nu au realizat decît 2.757 cat arboretele din care se va
se ocupă de achiziţii : „păi să vedeţi, kg din 20.000 kg cît e prevăzut, iar ouă
încă nu-i sezonul. Acuşi voiri începe. s-au achiziţionat 3.180 în loc de 20.000. recolta sămînta şi s-a înce­
Pînă acum nu s-a putut“, etc. Tovarăşii
de la Uniunea raională, în loc să com­ Această situaţie nu mai poate dăi­ put pregătirea materialului de
bată aceste afirmaţii, s-au obişnuit să nui. Oamenii muncii din fabrici şi uzine
Ie repete şi ei, străduindu-se totodată să. muncesc cu entuziasm pentru a produce C y p rom isiuni nu pune b ib lio teca împăduriri.
le dea o formă cit mai „convingătoare'1. cît mai multe maşini agricole şi alte
la punct Demn de remarcat este fap­
Vorbele nu ne mulţumesc însă, oricît produse industriale cerute de ţăranii tul că, colectivul de muncitori,
de frumoase şi de bine exprimate ar fi muncitori. Ţăranii muncitori, la rîndul
ele. Aşteptăm rezultate concrete şi toc­ lor, se străduiesc să sporească producţia- In stafia C.F.R. Ilia, există o mează a fi expediat prin cole- ingineri şi tehnicieni aparţină­
mai acestea lipsesc în raionul Orăştie. agricolă, pentru a putea trimite oraşe­ bibliotecă sindicală destinată tăria rapidă. tori Ocolului silvic Dobra, ’u-
Se pot mindri oare cooperativele în a- lor cantităţi cît mai mari dr difer ite pro­ salariaţilor C.F.R. Deşi unii sus­ crează acum în contul primei
cest raion şi conducerea Uniunii raio­ duse. Cooperativele de consum din ra­ ţin că aceasta ar fi o bibliote­ Ceferiştii din Ilia aşteaptă re­ decade a lunii noiembrie, iar
nale, cu faptul că în Ioc de 45.000 kg că, în realitate nu-i decît o ve­ pentru succesele obţinute în pri­
grîu, cît şi-au propus să achiziţioneze ionul Orăştie, de ce nu luptă oare pentru a zolvarea „telegrafică“ a proble­ ma jumătate a anului acesta,
9 a, m. în luna august, s-a realizat acar 50 de fi la înălţimea roiului lor de pîrghii prin­ ritabilă paragină. mei mobilierului lor şi solicită i-a fost decernat, zilele trecute,
kg? Cum se simt oare tovarăşii de la cipale a schimbului dintre oraş şi sat? Starea actuală a bibliotecii „Steagul roşu“ de ocol fruntaş
Comitetul raional de partid şi cei de la cu insistentă ca nepăsarea do­ pe regiune.
sfatul popular raional, cind văd această De ce nu-şi dau silinţa pentru a asi­ este atribuită în primul rînd Co­ vedită de tovarăşii care răspund
situaţie? Există oare şi acum vreun te­ gura o proporţie justă între valoarea mitetului de linie din Sirneria — de această treabă, să fie dată
mei să se poată spune: „încă nu-i se­ mărfurilor industriale desfăcute de coo­ preşedinte tov. Bîzgă, — care, pe linia moartă, iar organele in
zonul?“ Desigur că nu există. Totuşi, perative la sate şi valoarea produselor deşi răspunde de secţia Ilia, nu drept să ia măsurile necesare.
unii tovarăşi de la Uniunea raională agricole achiziţionate? Posibilităţi pen­ se deplasează la fata locului
spun că există. Spun aşa fiindcă e mai tru realizarea acestei sarcini sînt destu­ pentru a vedea realitatea, mul­ Z. AVRAM A. ZAHAR1A
uşor să justifici dedt să Iaci treabă.
le. Trebuie doar mai mult interes, mai SOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOeeOOeOOOOOOSeOOGOOOOO500000001
multă răspundere in muncă şi un con-
Irol mai sever din partea organelor ţumind u-se a se „informa“ prin D E CIE?...
superioare. telefon.
...La Oficiul P.T.T.R. Călan tioneze afişiere pentru străzile
Această „informare“ telefoni­ pensia cetăţenilor se achită cu oraşului, deoarece metoda folo­
că durează de mai bine de un 8-10 zile întîrziere faţă de alte sită în prezent, strică faţadele
an şi tot de un !an tov. B-îzgă oficii poştale ? caselor şi dau un aspect urît
promite secţiei din Ilia mobi­ străzilor ?
Iacii la „bătaie" şi pînă iarna Griober-baci, vice-preşedintele — Atunci, ce-ai căutat la lierul necesar bibliotecii. C. M.
cabana vînătorilor, dacă nu e- H. M1RCEA POPA
tîrziu cind cerbii au încetat filialei raionale de vînătoare şi rai vînător ? De fapt, tov. Bîzgă mai dă ...Pe strada Grănicerilor din
prin Ilia, se interesează de a- Haţeg sînt grămezi de gunoaie? corespondent
boncănitul şi urşii se vor fi pescuit sportiv din Petroşani. — Nu ştii? Să-ţi povestesc chitarea cotizaţiilor sindicale, a- Organele sanitare nu cred că
tot cu dacă nu ştii. Pe vremea poi foarte grăbit, cu primul tren trebuie să ia măsuri urgente ...O scrisoare trimisă de la
retras în bîrloguri, vînătorul Eram tinerel pe vremea aceea se construia cabana a- se înapoiază „expres“ la Sime- pentru stîrpirea acestui focar de Mamaia ajunge în 2 zile la Că­
ceasla. Eu şi alţi mineri am ria, lăsîndu-i pe cei din Ilia „cu infecte ? lan şi, aceeaşi scrisoare, face 5
care umblă pe terenurile din aceea, aproape copilandru. Ple­ lucrat la ea. Mîncarea era pu­ promisiunea“... Cu fir direct, cau­ zile pînă la Bretea Streiului ?
ţină, de aceea plecasem după tă să-i liniştească apoi — a nu IM. S.
jurul cabanei, are ce vedea. casem de aici de la cabană du­ zmeură. ştiu cita oară — pe cei din 1- Cetăţenii care trimit şi pri­
lia, că mobilierul destinat bi­ ..Sfatul popular al oraşului mesc corespondentă, cer Oficiu­
Aici sc găsesc aproape toate pă zrneum. Nu m-am dus de­ Şi de la Griober-baci, am bliotecii este gata împachetat Brad nu se îngrijeşte să confec- lui P.T.T.R. Călan, să lichideze
aflat in aceeaşi seară de vară în magazia de mărfuri şi ur- această lipsă inadmisibilă.
speciile de vinat care popu­ parte — să tot fi fosi vreo cu lună plină, cum s-a cons­
truit cabana vînătorilor de la
lează munţii oalriei noastre: trei-patru sute de metri —. că Auşel.
cerbi, urşi, mistreţi, căpriori, zmeura era pe aproape ca şi Era in perioada marei crize
capitaliste. Minerii, care mai
jderi, nevăstuici, lupi, vulpi, acuma. In zmeuriş m~am luat lucrau, lucrau cîte 2—3 zile pe
săplămînă. Domnii din condu­
pisici sălbatice — din vînatul după o clîră care mi s-a părut cerea minelor, care între che­
furi îşi mai omorau timpul şi
cu păr — iar din vînatul cu că-i urmă de om. Ce naiba, cu vinăloarea, au făcut soco­
teală că mar strica să-şi facă
pene — cocoşi de munte, si­ îmi zic eu, privind înciudat un loc de orgii sus la munte,
mai departe de ochii muncito­
tari, porumbei... crengile proaspăt rupte şi rilor. Braţe de muncă se gă­ DE VORBA CU MEDICUL
seau desiule: minerii, se price­
In domele de pe apele Au- zmeura scuturată, ăsta parcă peau şi la zidărie şi la cioplit
şi la încheiat lemnul. Materia­
şelului, Clăbucetului sau Bret- a mers cu carul după e l ; mai le iară se găseau: erau la mi­
nă desiule. Mai. cu plată, mai
cusului, se găsesc păstrăvi mult a distrus decit a cules. fără plată, minerii au trudit Despre dizenterie
pînă au ridicat casă frumoasă
destui la număr care să saiis- Şi merg mai departe să dau la A uşel. Dar nu chiar aşa de
frumoasă precum este azi.
facă atît pasiunea pe care o de zmeură nescuturală, cind, Dizenteria este o boală -.cută infcc- sublimat soluţie 4 la sută tormalin, 1 ţia stîrpirii muştelor prin folosirea li­
Intr-adevăr, ca s-o facă aşa ţioasă, provocată de un microb care se la sută cloramm. chidelor insecticide. Pînă la venirea
au unii de a-i vedea zbătiridu deodata — aud In apropierea cum este astăzi, minerii vînă- înmulţeşte în intestinul bolnavului şi medicului, nu se va da copilului să bea
tori şi pescari, după ce au de­ se elimină odată cu materiile fecale. Ea Dizenteria se lăspîndeşte mai frec­ decît lichide: apă t artă şi racilă, ceai
se in urligul undiţei, cît şi pa- mea un zgomot ciudat. Mă ri- venit stăpini nu numai ai mi­ se manifestă mai ales la copii. Mi­ vent in anotimpul călduros, inliuc.il mi­ sau apă de orez.
nelor, dar şi ai pădurilor şi a- crobii dizenteriei pot infecta solul, apa crobii dizenferiei se dezvoltă mai bine
siunea altora, mai practică, de dic pe un ciot să văd ce-i, dar pelor — au mai depus un pic sau diferitele obiecte ale bolnavului în la căldură, sînt uşor transporiaţi de Pentru a evita posibilitatea răspîndirii
de trudă pentru cabană : i-au deosebi rufăria. De asemenea, microbii muşte, se răspîndesc prin consumarea infecţiei, dat fiind că microbii dizente­
a-i admira încremeniţi lingă o fără să vreau simt că părul construit terasă nouă, au pro­ dizenteriei pot fi transportaţi de muşte, Fructelor şi legumelor crude care nu riei cămin vii mult timp pe alimente şi
curat paturi bune cu saltele din locurile murdare, pe alimente sau au fost în prealabil bine spălate. Evoluţia pe obiecte, şi că muştele pot transporta
mămăliguţă aburindă şi o gla- mi se ridică in sus cu şapcă moi şi călduroase de lină, au pe veselă, infectindu-le. bolii depinde într-n mare măsură de microbii la distanţe mari, trebuie să
cumpărat alte pături şi cear­ precocitatea tratamentului, de îngrijirile se ia următoarele m ăsuri: orice obiecl
jă cu vin bun. cu toi. U rsul! Am strigat cu ceafuri, au vopsit lemnăria şi Semnul principal al acestei boli csb- ce se dau copilului bolnav. La primele care poate ajunge la gura copilului tre­
mobilierul, au instalat o mi- diareea. Dizenteria nu este însă o boa­ semne de boală: diaree, temperatură ri­ buie să fie foarte curat. Miinile copi­
Scurtă poveste, dar nu putere. Namila — era cit un crocentrală electrică... Toiul au lă localizată numai în intestin. Micro­ dicată, lipsa poftei de mîncare, trebuie lului vor fi spălate înainte de fiecare
cal — se afla ca la 7—8 puşi făcut muncitorii mineri vînă- bii din intestine elimină substanţe otră­ chemat medicul de circumscripţie. Cu masă şi ori de cite ori se murdăresc.
vinăloreascâ tori şi pescari cu mina lor vitoare, adică toxine care *rec în su­ cît tratamentul va fi aplicat mai de­ Mîinile şi hainele persoanelor care în­
de mine şi dădea din cap ne­ harnică, cu dragoste şi sirg, ge şi cu sîngeie in tot organismul. Ce vreme, cu atît boala se va vindeca mai grijesc copilul trebuie să fie ţinute în
ca pentru ei. aceea, boala se manifestă în afară de uşor şi iără complicaţii. Pînă la ve­ perfectă curăţenie. In cec« ce priveşle
mulţumită. Era supărat pesem­ diaree şi prin alte semne : temperatura nirea medicului şi internarea copilului alimentaţia copilului, laptele va fi dai
Fiecare lucru îşi are taina ne că-l deranjasem de la prînz. C. AUJNTEANU ridicată, bolnavul este agitat, uneori in spital, se vor lua toate măsurile pen­ numai după ce a fost bine fiert 15 mi­
lui, povestea lui. Povestea ca­ Ursul băuîă! — am mai stri­ are chiar convulsii, apoi devine abătui, tru a împiedica răspîndirea bolii. Bol­ nute, iar atunci cind apar cazuri de
banei Auşel am aflat-o intr-o gat odată şi am rupt-o la fugă nu are poftă de mîncare are dureri navul va fi izolat intr-o cameră sepa­ dizenterie, apa va fi consumală numai
seară senină de vară, de la un abdominale. rată, nu va fi lasat nimeni să intre în după ce a fost fiartă şi apoi răcită. A-
vînător mai în vîrstâ. la va ie... cameră (îndeosebi copii) în afară de limentele şi vesela vor fl ţinute acope­
— Dar de ce nu l-ai împuş- Microbii dizenteriei păstrează mu li persoana care-l îngrijeşte. Bolnavul va rite. Vasele şi biberonul vor H spălate
avea veselă separată, rufele lui vor fi cu apă fiartă, după fiecâre întrebuinţare,
Cerul era inspuzat de stele, cat bre Griober-baci 7 De ce timp însuşirea de a provoca boala. Asi separat strînse şi .‘¦palate, iar scaunele iar tetina fiartă şi ţinută rntr un vas a-
vor fi arse sau dezinfectate. Persoana coperit. Fructele şi legumele vor fi con­
iar luna părea că vrea să se a[ fugii ? fel, in pămînt ei pot trăi chiar 3 luni care îngrijeşte bolnavul, va da toată a- sumate fierte sau după ce au fost spă­
rostogolească din vîrful dealu- — Pai cu ce să-l fi im.paş- in alimente, lapte, ouă, brînză 10 zile lenţia regulilor de igienă individuală : late cu apă fiartă şi răcită.
lui. Vuietul apei ce şipotea pe cat, fiule? Aveam eu puşcă? Sînt în schimb foarte sensibili la lumi- spălatul manilor după îngrijirile dale Respectînd aceste reguli, copiii vor fi
feriţi de îmbolnăvire.
jilip la vale se' auzea pe tera- Pe atunci numai domnii puteau u. soarelui, care-i distrage în cîteva acestuia, îtnbrăcarea unui halat cind in­
Dr. M1CUL1NA VEBER
să, cind molcom, cînd vijelios, să aibă puşcă, dar ei nu se ore. Microbii dizenferiei sînt distruşi tră în camera lui. Se va da toată aten­
ca şi jirul de beteală — al a- băgau prin hăţişuri (lupă zme- prin fierbere, timp de 1 5 -2 0 minute
ininliritor pe care le depăna ură, să dea nas cu „Martin“. sau prin diferite soluţii dezinie. lante
I•i