Page 15 - 1957-09

Nr,. 848 DRUMUL SOULAUSMULOT" — -— . .... ' _ ........... __________________ . Pag. 3

Munca cultural-educativa, In oraşul muncitoresc*©©©©©©©©©©©©« îG©©©©©©©©©©*D Declaraţie făcute de ministre!

In atenţia comitetului ComerlHliii É Egiptului unui
de oartid
corespondent el âgerpres

Ţinând seama de faptul că re, sub îndrumarea comitetului Pentru cei ce muncesc în „ce­ PRAGA .(Agerpres). — După noastră nu mai e posibil ca o
tatea“ fontei şi a oţelului, s-au cum s-a mal anunţat, o delegaţie ţară să exploateze pe alta. Ve­
munca culturală este unul din­ de partid, au asigurat condiţii înălţat an de an zeci şi sute de oficială egipteană, condusă de dem că încercările statelor mari
blocuri cu mii de apartamente, ministrul comerţului al Egiptu de a exercita presiuni economice
tre factorii cei mai de seamă optime pentru desfăşurarea unei la poalele Chizidului. Vă prezen­ lui, Mohammed Abu Nuseir a asupra altor state, cu scopul de a
tăm în clişeul nostru, unul din vizitat timp de 9 zile R. Cehoslo­ le face dependente, întîmpină o-
care contribuie la educarea ma­ munci culturale intense. marile bulevarde Hunedorene din vacă, în vederea lărgirii volumu­ probiul opiniei publice internaţio­
oraşul muncitoresc. Fireşte, că lui schimburilor comerciale pe nale. Principiul fundamental al
selor de oameni ai muncii, la La propunerea comitetului de în orice oraş din ţară, asemenea anul 1958 între cele două ţări. politicii externe egiptene, „neu­
crearea unei conştiinţe noi, so­ partid, mulţi dintre membrii bulevard ar fi de invidiat, chiar tralitatea pozitivă“, este în depli­
dacă momentan pe ici pe colo înainte de a pleca din Capitala nă concordanţă cu extinderea re­
cialiste, faţă de muncă, comite­ formaţiilor artistice au fost sti­ se mai văd schelele constructo­ Cehoslovaciei, conducătorul dele­ laţiilor economice dintre ţările
gaţiei oficiale egiptene a avut o mari şi mici, fără condiţii poli­
tul de partid de la Complexul mulaţi. Printre aceştia se nu­ rilor. convorbire cu corespondentul A- tice şi decurgînd din aceste re­
gerpres la Praga, căruia i-a de­ laţii avantaje pentru fiecare din
C.F.R. Teiuş-Coşlariu se preo­ mără Ioan Hrinoriac, Cornelia clarat printre altele : părţi.

cupă îndeaproape şi cu simţ de Mîrza, Nicolae Budacu, Nicolae In primul rînd mă folosesc de 5n legătură cu posibilitatea
acest prilej pentru a transmite convocării unei a doua conferinţe
răspundere de întărirea şi ridi­ Buciuman, Paraschiva Sţinea, un călduros salut populaţiei din a ţărilor Asiei şi Africii, minis­
Romînia. Noi, egiptenii, cunoaş­ trul egiptean a arătat :
carea acestei activităţi. Minerva Comşa, Victoria Popa, tem bine atitudinea profund prie­
tenească a poporului romîn în După cîte ştiu, convocarea u-
însuşi secretarul comitetului Zaharescu Munteanu şi alţii. timpul împrejurărilor grele prin nci a doua conferinţe a ţărilor a-
de patrid, tov. Gheorghe Stan­ O atenţie deosebită acordă care a trecut ţara noastră în tim­ fro-asiatice a depăşit stadiul u-
ca, se interesează îndeaproape şi comitetul de partid şi organiza­ pul agresiunii anglo-franco-isra- nor simple propuneri şi nu este
cu multă grijă de felul cum se ţiile de bază din cadrul com­ eliene. Ştim cîtă indignare a deloc exclus ca ea să se desfă­
munceşte pe această linie. La plexului, şi propagandei prin stîrnit agresiunea imperialistă şoare la jumătatea anului viitor.
rîndul lor, secretarii organiza­ conferinţe. Acest lucru îl con­ împotriva Egiptului. Faptul că Cred că nu mai este nevoie să
ţiilor de bază sînt îndeaproape firmă faptul că numai în se­ Romînia ca şi celelalte ţări prie­ subliniez importanţa unei a doua
interesaţi de întărirea muncii mestrul I al anului curent au ?©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©Í y©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©«i©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©* tene s-a solidarizat cu lupta po­ conferinţe afro-asiatice. Ţara
culturale în cadrul sectoarelor fost organizate 8 conferinţe pe porului nostru a fost de un mare noastră a aderat fără rezerve la
lor. Unii dintre ei, ca tov. A- diferite teme politice şi econo­ O OOOO00 00 0( 30000000000000000000000000000000000000 ajutor pentru noi, ne-a adus un principiile conferinţei de la Ban-
lexandru Mureşan, de la Coşîa- mice. De asemenea, pentru a < 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 OOOOOOOO 00*0000 00 00 00 OOOOOOOOOO OOOOOO 00 real sprijin în menţinerea inde­ dung şi sîntem ataşaţi ideii pă­
pendenţei noastre. cii mondiale şi progresului ţări­
riu, Vasile Stremţan, de la de­ deschide muncitorilor gustul de Turnătorii conductelor de fontă lor care iuptă împotriva imperia­
a citi, se organizează cu regu­ Referindu-se la relaţiile eco­ lismului colonialist. Conferinţa
pou şi Ion Chiorean, de la sta­ laritate recenzii asupra celor 8 nomice dintre ţările mari şi mici, de la Bandung a creat legături
ţia C.F.R. Teiuş, controlează ei mai noi cărţi de literatură bele­ relaţii care nu trebuie să fie strînse între ţările afro-asiatice,
înşişi cum membrii formaţiilor tristică ce apar. Dem-n de re­ 8 Dacă faci un popas, vreme coboară un alt miez. El este Către sfîrşit, Zamfir Petren- condiţionate de nici un fel de a făcut să crească încrederea u-
marcat e şi faptul că organiza­ 8 de un ceas, două, m marea luat în primire din urechile ciuc retează pîlnia de la tur­ condiţii politice, ministrul Comer­ nor popoare în lupta lor pentru
rtistice participă la repetiţii, ţiile de partid din complex ma­ ţului al Egiptului a spus : independenţă. Fără îndoială că o
n accent deosebit pun. aceştia nifestă multă grijă şi faţă de hală a turnătoriei de tuburi macaralei, fără prea multă ză­ nare şi vopseşte forma, iar a doua întrunire a reprezentan­
şi pe educarea muncitorilor, în- activitatea gazetelor de perete, Fireşte, asemenea relaţii au o ţilor popoarelor din Africa şi A-
drumîndu-i permanent să frec­ îndrumînd colectivele de redac­ 8 din combinat, nu se poate să bavă. Şi, aşa, unul după altul, Rusu, şeful de echipă, repară înrîurire dintre cele mai favora­ sia va avea un efect şi mai bun
venteze, biblioteca, să citească 8 nu iei seama de priceperea, pînă cînd lucrătorii dau gata mufa de jos şi bate numărul bile asupra situaţiei internaţio­ în această privinţă.
literatură politică şi beletristi­ 8 hărnicia şi elanul muncitorilor 6—7 bucăţi tuburi, în diame­ pe tub. Un alt membru al e- nale şi duc la o cooperare since­
ră, la stabilirea unui climat de Privitor la legăturile economi­
ţie să orienteze activitatea aces­ 8 de aici. La prima vedere, ai tru de 600 mm în timp de opt cliipei continuă şferţuiala. încredere şi respect reciproc în­ ce dintre Romînia şi Egipt, Abu
tora înspre combaterea lipsuri­ 8 impresia că ei se află in ore. tre ţările mari şi mici, servind Nuseir a declarat :
că, să vizioneze filme, să parti­ lor ce se mai manifestă la unii schimb de onoare, că se gă­ Se pare că munca aceasta, Şi ei răspund astfel cauza păcii internaţionale.
cipe la conferinţele organizate muncitori, asupra stimulării Tocmai promovarea unor ase­ „Intre Romînia şi Egipt există
fruntaşilor — cu alte cuvinte, sesc în ajunul unui eveniment de formare a sîrriburilor, pe de marca uzinei menea relaţii stă la baza politicii relaţii de prietenie şi colaborare
etc. Nu este deci întîmplător să trateze, prin articolele ce a- externe .egiptene de „neutralitate economică rodnice. Produsele ro-
faptul că, în aceste sectoare, şi par, toate aspectele pozitive şi însemnat. Dacă te interesezi scheletul cărora urmează să se pozitivă“ acum în perioada în ca­ mîneşti sînt bine apreciate în E-
procesul de producţie se desfă­ negative, legate de activitatea insă mai bine, afli că totul es­ toarne tuburile metalice, este In drum spre desăvîrşirea re imperialismul colonialist cu-, gipt. Dorim ca pe viitor aceste
şoară în bune condiţiuni. De ce se desfăşoară în cadrul com­ 8 te obişnuit, cotidian, că nimic uşoară. Dar nu. Este chiar finisării, conductele trec prin relaţii să se dezvolte şi mai mult“
curînd, Depoul C.F.R. Teiuş a plexului. 8 n-a intervenit in ultimele zile foarte migăloasă. Ea cere mul­ multe faze de operaţii: curăţi- noaşte sfîrşitul său. In epoca
primit „Steagul roşu“ de unita­
te fruntaşă pe ţară, iar staţia 8
C.F.R. Teiuş, diploma de staţie 8 ţin felul de mutică al turnăto­ tă răbdare şi stăpînire de sine, torie, retezare, presare, ooliza-
rilor. Macaralele, cunoscutele întrucît la realizarea unui miez re şi gudronarea. Raderea ni­
maşini „Ardei", stirnesc ace­ bun sînt necesare multe stra­ sipului de pe conducte o face
laşi zgomot, execută aceleaşi turi de pămînt, care cer să fie mecanicul Dumitru Văcaru cu
fruntaşă pe ţară. k 8 operaţiuni, strunite, bun înţe­ uscate alternativ. Abia după ajutorul unei maşini, scurta­
8
In cadrul Complexului C.F.R. Trebuie arătat că deşi munca les, de oameni... ce i-au realizat ultima dimen­ rea după dimensiuni o reali­
Teiuş-Coşlariu, activează, pe lin­ culturală se desfăşoară la un 8 siune, sînib urării expediază zează strungarul Alexandru
gă alte formaţii, un cor de pes­ nivel satisfăcător, mai stăruie 8 miezul către amestecul de for­ Cotoţ. Presarea hidraulică se
te 70 persoane, formaţie de pro­ totuşi unele lipsuri. In oadrul O treabă migăloasă
o
ză etc., formaţii care au repur- complexului s-ar putea organiza ó Iosif Simeria, un om între mare. face la 16 atmosfere. Intră a-
.at frumoase succese. Anul a- cîteva brigăzi artistice de agi­ poi in funcţiune polizorul ma­
cesta, de pildă, corul şi echipa taţie, orchestre, etc.. care să ri­ două vîrste, lucrează pe plat­ Nici formatorii nual. Gudronarea tuburilor se
de dansuri au fost distinse cu dice activitatea culturală la un
menţiuni fa festivalurile raional nivel şi mai înalt. Nu s a mun­ formă, în meseria de simburar, nu se lasă efectuează intr-o baie specială.
şi regional ale tineretului. Acti­ meserie pe care şi-a ales-o în­ La finisarea produsului se
vitatea formaţiilor artistice este cit apoi, în suficientă măsură, că din adolescenţă, adică de După cum era şi normal,
pentru lărgirea continuă a for­ mai bine de două decenii. Fi­ încă de la intrarea în schimb, munceşte cel mai mult. Dar
cunoscută nu numai de muncito­ ind vrednic, cu doi ani în ur­ Mihai Rusu şi-a împărţit oa­ muncitorii nu se lasă. Lucrea­
rii ceferişti, ci şi de ţăranii maţiunilor existente, deşi posi­ 8 mă, a fost numit de conduce­ menii pe puncte de lucru. Pe ză cu simţ de răspundere, pen­ Creatorii de frumos
muncitori din comuna Galda de bilităţi sînt. Există încă un ma­ 8 rea secţiei în funcţia de şef de Gheorghe Gundulas cel mai tru a nu face de ruşine marca
Jos şi din alte sate ale raionu­ re număr de muncitor i, tehni­ echipă. De atunci, munceşte cu bun dintre cei buni, l-a repar­ uzinei. De fapt, faima calităţii Cînd am pătruns pe poarta
lui, unde au lost prezentate nu­ cieni, funcţionari, oare ar pu­ 0 aceiaşi lucrători: Gheorghe tizat, ca de obicei, la monta­ conductelor ele fontă a trecut întreprinderii „Bampotoc“’ din
tea fi antrenaţi în munca cul­ Florescu, Maria Florescu şi rea cochilei. N-au trecut nici cu mult graniţa oraşului Hu­ Devia, îmi veneau în minte o
meroase programe. turală. Trebuie să existe însă, 8 Todosia Toma — toţi oameni şase minute de la intrarea în nedoara. mulţime de sculptori, care s-au
Rezultatele obţinute se dato- o şi mai mare preocupare din cu un înalt nivel de calificare. producţie şi Gundulas a şi în­ făcut vestiţi prin' iscusinţa lor
partea organelor locale în a- 8 Deşi inspectorul de control în lumea întreagă. ¦Ii vedeam cu
resc în bună măsură şi spriji­ 8 dalta şi ciocanul în faţa unor
nului primit din partea condu­ 8 este foarte exigent, totuşi, n-a lucrări de artă, îi vedeam pri­ bune rezultate în Juna trecută.
cerii complexului şi a comitetu­ putut obiecta nimic în ceea ce vind în gol, cu gândul cine ştie Iată-1 acum cu ciocanul pneu­
lui sindUal C.F.R. complex, ca­ ceastă direcţie. 18 Simeria are încredere în oa­ ceput să împăneze cochila şi priveşte calitatea conductelor. unde. Să fie oare asemenea oa­ matic în mînă, dînd formele ce­
menii săi. Dar asta nu-l deter­ modelul de mufă. Ele au fost lucrate conform meni la întreprinderea „Bampo­ le mai curioase pietrei care o-
C. SUCIU 8 stasului. In scurt timp, con­ toc“ ? Desigur că nu. Atunci se punea rezistenţă. Am privit
mină să lipsească nici o clipă In ajutorul lui, a venit la poate spune că aici se execută cum lucra apoi Nicolae Mun­
^^j^«y§^§^$§$-?$*5©©©©©©©S ©©©©©©©©^^,>©vvr?<>©'r0-'.-’>-0©©©©©s 8 de lîngă ei. Nu că s-ar putea timp'-hmcamua, care a adus ductele vor fi expediate între­ lucrări de iartă, că se află crea­ teanu, Dionisie Heljan, Gheor­
8 întâmpla cine ştie ce neregulă, modelul mecanic de tub. For­ prinderilor „12 Septembrie" din tori de frumos ? ghe Călin. Cîtă răbdare au a-
Cînd lucrurile „iM u m fe “ se trec cu vederea 8 ci vrea neapărat să fie perma­ matorul îl ajută să se slobo- ceşti oameni care, din material
8 nent în mijlocul membrilor e- zească agale în modelul de k brut, scot lucrări care acum
Paşii m-au purtat pe la mi­ atît. Articole...? Toate patru ca­ 8 chipei, pentru a-i anima, a le mufă, apoi îl centrează în a- Oradea, „Trustului construcţii Secţia cioplitorie, cu praf şi m-am convins într-adevăr că
na Ţebea. Am fost aici pentru dranele erau goale. M-am inte­ 8 hidraulice" din Eforie, între­ unelte de tăiat, îţi dă imaginea sînt de aria. De la cioplitorie,
a scrie ceva despre viaţa har­ resat de situaţia respectivă. Mă prinderii comunale din Oraşul unei mici cariere de piatră şi parapetele pentru scări, treptele
nicilor mineri, despre succesele gîndeam că poate cei din co­ 8 da imbold în muncă. mestecai de formare. Maşina marmură. Printre bucăţile mari din marmură, trec în ultima fa­
de seamă pe care le obţin zi de lectivul de redacţie le-au luat 8 In timp ce el, şeful de echi­ „Ardei' presează fără pic de Stalin şi altor întreprinderi din de materie primă, cum îi spun ză la secţia şlefuit. Mu se poa­
jos tocmai atunci, pentru a le 8 ţară. cioplitori la piatră şi marmură, te spune că munca acestora e
zi, lună de lună. înlocui, dar am rămas surprins 8 pă, se întreţine cu maistrul, ezitare nisipul turnat în for­ se 'aflau oameni. Unii tineri, mai uşoară. Aici trebuie să ai
Ajuns la mină, am stat o cli­ cînd am aflat că trecuseră luni 8 mentorii echipei continuă să mă. alţii mai în vârstă. Pentru a multă răbdare ca piatra şi mar­
de-a rândul de cînd gazeta de 8 împingă noroi de pe şablon. Operaţiunile în vederea tur­ Turnătorii conductelor de şti cel puţin denumirea unelte­ mura să prindă luciu, să pla­
pă, am privit forfota de la su­ perete stă fără articole. Un mic scrîşnet. Motorul s-a nării se execută cu rapiditate fontă sînt exigenţi faţă de ei lor cu care se lucrează, mais­ că. Aplecat asupra unor piese,
prafaţă, am văzut elanul cu ca­ 8 oprit. Asta înseamnă că sîm- de către toţi lucrătorii. Mihai înşişi, folosesc în mod judicios trul Eugen Kovaci, m-a tras in­ Gheorghe Bumbu, şlefuia cu
re se muncea şi tocmai mă pre­ Neplăcut şi curios lucru, mai tr-un colţ şi a început să-mi ex­ piatră abrazit micile deformări
găteam să urc treptele care duc ales că tov. Gheorghe Bînţu, burele a ajuns la nivelul clorit. Spătaru prinde miezul, din ma­ fiecare clipă, fiecare minut plice : rămase de la cioplitori. Din cînd
ia lămpărie. Mi-am aruncat în­ secretarul organizaţiei U.T.M. în cînd schimba pietrele, care
să ochii pe o gazetă de perete şi tov. Victor Prundaru, secre­ Macaraua, plină de vigoare, îl cara şi-l dirijează. Deasupra pentru îndeplinirea şi depăşi­ — Aici se fac lucrări de ar­ aveau aceeaşi culoare.
şi am rămas pironit locului. Am tarul organizaţiei de partid, trec tă, pentru castelul Corvinilor,
citit „Gazeta de perete a orga­ zilnic pe lîngă această gazetă, 8 prinde între cîrlige, îl zmuceş- formei, atîrnă oala plină cu rea planului. Nu degeaba nu­ clubul şi cinematograful din r — Vedeţi — mi-a spus tov.
nizaţiei U.T.M.“. Un titlu fru­ o contemplă şi îşi văd mai de­ te, şi-l transportă, aşezîndu-l, fontă fierbinte. Turnătorii Ilie Hunedoara, pentru Bîrlad şi pa­ Kovaci — pietrele aproape că
mos, scris îngrijit. Sub el, pe parte de „alte treburi“. 8 apoi pe car. Acesta, după ce Spătaru şi Mihai Spătaru mele şi portretele celor mai latul poştelor din Ploeşti. Ace­ nu se deosebesc între ele, însă
un fond alb, patru cadrane şi... 8 au diferite durităţi. In asta con­
este completat se introduce în (veri buni), au prins oala şi buni stau la loc de cinste pe lea cu care se sapă piatra sînt st;! măiestria. Să ştii cum să le
8 o manevrează, vărsîndu-i fon­ panoul de onoare al secţiei. întrebuinţezi pentru ca piesa să
8 uscător. ciocane pneumatice cu aer com­ iasă cît mai frumoasa.

8 Pe dispozitivul şablonului, ta în bazinul de turnare. V. DRAGOMIR primat. Poate că mulţi dintre cei ca­
re lucrează la întreprinderea
o8 Am mai remarcat dălţile de
OO00-00 00-00 c : 00-0000-00 00 00 00 00 00 00 COCO00 00 00 00 00 00 OO00 OO00 O1000 00 00 OtOO00 00 00 OOOO00-00 00 00 00 00-00 OO00 OOc „Bampotoc“ din Deva, nu-şi
toate felurile, ciocane din lemn
încă acum 20 de ani, Paul Laonge- Dacă t o ţ i o. a m e n i i fără să se supună materia unor tempe­ vor înscrie numele printre ma­
vin, marele fizician francez, scria: E- de ştiinţă din lume»»« raturi solare? şi fier. După aceea, Iov. Kovaci
fortul ştiinţific este un efort viu, în con­ rii maeştri ai sculpturii româ­
tinuă evoluţie şl, aşa după cum aspec­ maritimă spre India. Pentru neguţători ton, protonul se transformă în neutron nergiei solare : reacţiile nucleare. Ener­ In această direcţie şi-au îndreptat m-a condus pe. la cci mai pri­
tul protozoarelor primitive n-ar fl pu­ era de cel mal mare interes să-şi asi­ şi pozitron etc. gia degajată în urma reacţiei nucleare cercetările o serie de oameni de ştiinţă neşti. Dar ci se mîndresc atunci
tut face pe nimeni să prevadă înfăţişarea gure navigaţia vaselor lor pe mări şi a transformării hidrogenului în heliu printre care fizicienii sovietici Zeidovici, cepuţi muncitori.
omului de azi, nici concepţiile noastre oceane, să-şi perfecţioneze întreprinde­ Noile descoperiri ale fizicei au dove­ va ajunge soarelui pentru multe miliar­ membru corespondent al Academiei de cînd trec pe Pngă noile aşezări
actuale, chiar şi acelea pe care le con­ rile. Nu de religie aveau nevoie aceşti dit că singura filozofie cu adevărat de de ani. Ştiinţe a URSS, Zaharov, membru al A- Brok Rudolf, a avut cele mai
siderăm definitive şi fundamentale, nu oameni, ci de sprijinul ştiinţei. Şi ştiin­ ştiinţifică este materialismul dialectic cademiei, Luis Alvarez, profesor la Uni­ şi văd că sînt admirate lucră­
pot da o ideie despre lumea de mîine. ţa a reuşit, în ciuda persecuţiilor bise­ Soarele este deci o fabrică de heliu — versitatea din California şi alţii.
ricii, să schimbe ideea despre lume şi V. 1. Lenin a arătat în mod genial spune într-un articol de specialitate G. rile lor şi considerate ca fiind
Ştiinţa a progresat în ciuda tuturor modul de viaţă al societăţii omeneşti că, în ciuda idealiştilor, fizica se în­ Anfilov, într-unul din numerele revistei Pînă în prezent sinteza la rece nu a
greutăţilor şi opreliştilor claselor do­ dreaptă în mod spontan, inconştient „Etudes soviétiques“. Hidrogenul ser­ fost realizată. Dar oamenii de ştiinţă de artă.
minante şi ale religiei, croind drumuri Copernic a dovedit că pămîntul nu spre materialismul dialectic. Ea generea­ veşte de materie primă, lumina si căi- nu consideră aceasta ca ceva imposibil.
noi şi aducînd schimbări uriaşe în via­ este centrul Universului, ci un strop ză prin ea însăşi materialismul diaiee. dura sînt rezidurile producţiei. In prin­ Totul ne face să credem, că generaţia V. A.
ţa omului. Empedocles şi Aristotel con­ dintr-un imens ocean de sori şi de pla­ tic, deoarece toate descoperirile ei sînt cipiu, funcţionarea este simplă : patru noastră se poate bucura astăzi, mai
siderau că la baza lumii stau patru nete. Darwin a arătat că omul n-a fost o nouă confirmare a justeţei concepţiei nuclee de oxigen, intrînd în reacţie sînt mult decît în orice eră din istoria cu­ 00 66
substanţe: apa, aerul, focul şi pămint- creat de dumnezeu, după chipul şi ase­ materialist-dialectice despre natură. Ma­ mai grele decît produsul 1er final : un noscută, de folosirea cunoştinţelor şi 99Cyll S ă f 6 ş i p i p e r
tul. Dar aceste patru elemente ale anii- mănarea lui, ci este rezultatul unei evo­ terialismul dialectic nu afirmă că ide­ nucleu de heliu. Acest excedent se tran­ descoperirilor ştiinţei spre binele, pros­
chităţii nu au rezistat unui examen mai luţii milenare a vieţii animale pe pla ile actuale despre univers reprezintă un sformă în energie. peritatea şi fericirea ^întregii omeniri. Cofetărie fără dulciuri Deprinderea de industrie locală
adînc. Ştim astăzi că focul nu este un neta noastră. Mendeleev a deschis dru adevăr etern. Odată cu dezvoltarea Brad a depozitat saci de făi­
corp propriu zis, că pămîntul este un mul dezvoltării uriaşe a chimiei, Popov ştiinţei, reprezentarea lumii, creată de Sarcina oamenilor de ştiinţă din zi­ Savanţii din toată lumea trebuie să ia Aşa >ar trebui să i se spună, nă (La dispoziţia ploilor, şoare­
amestec din mii de corpuri diferite, că a descoperit radiofonia, Recquerel radio­ fizicieni, se va schimba. Întreaga lume lele noastre este măreaţă. Ei trebuie să atitudine, faţă de progresele realizate de fapt, cofetăriei din Brad. cilor, vrăbiilor şi a altor aseme­
aerul este un amestec de gaze în cea activitatea, soţii Curie, radiul. se află într-o stare de continuă schim­ descopere mijlocul de a provoca reac­ în domeniul fizicii nucleare, pentru ca Spun aceasta, deoarece aici a- nea „paznici“). Să nu ne mi­
mai mare parte oxigen şi azot, iar apa bare şi dezvoltare. Dacă cercetarea va ţiile termonucleare la scară redusă. aplicaţiile ştiinţifice să fie utilizate în matorii de dulciuri, nu pot fi răm atunci de. ce piinea este de
este o combinaţie din două elemente, Secolul al XX-lea a făcut apoi o des­ dura la infinit se vor descoperi mereu „Combustibil“ pentru sinteza nucleară folosul tuturor. Fizicienii au datoria să serviţi cu nici unul din ur­ calitate proastă.
cunoscute, oxigenul şl hidrogenul.o coperire de o importanţă capitală şi ale noi proprietăţi ale materiei. se găseşte din belşug pe planeta noas­ orienteze munca şi experienţa lor în a- mătoarele produse: prăjituri,
cărei urmări sînt incalculabile în isto­ tră. Hidrogenul greu care este cît se cest domeniu numai spre realizări paş­ îngheţată, sirop şi altele. Dacă Urmînd „exemplul“ întreprin­
Platon şi de la ei încoace toţi filo­ ria umanităţii. Omenirea a păşit la su­ Cine şi-ar fi închipuit acum cîţiva poate de potrivit sintezei poate fi extras nice. Astăzi, şi în ţara noastră func­ în cofetăria din Brad nu se gă­ derii de industrie locală, condu­
zofii idealişti susţin că lumea pe care punerea unei noi forţe colosale a na­ ani ce cantitate colosală de energie con­ din apa obişnuită. Pentru a obţine re­ ţionează un reactor atomic, iar fizicie­ sesc asemenea produse, atunci cerile O.C.L. produse industria­
o vedem nu este decît umbra unei lumi turii — energia atomică. ţin nucleele atomilor? Astăzi se ştie că acţii termonucleare reduse, savanţii tre­ nii noştri şi-au început cercetările lor. unde se pot găsi, probabil la. . le şi Uniunii raionale a coo­
misterioase. Dar idealismul care con­ de o masă de substanţe egală cu 1 buie să descopere „aprinzători“ minus­ restaurant !? Atunci pentru ce peraţiei de consum au găsit cu
venea claselor avute oprea lumea în loc, Atomul lui Democrit s-a dovedit a fi gram, de exemplu, este legată o cantitate cule. Fizicienii sovietici au obţinut în Dacă toţi oamenii de ştiinţă din lume, funcţionează acest local, dacă cale să depoziteze garnituri de
în timp ce materialismul a servit de la divizibil şi alcătuit din electroni. As­ de energie suficientă pentru a face să acest domeniu primele rezultate conclu­ urmînd exemplul şi îndemnul Uniunii nu în scopul în. care a fost des­ mobilă sub intrările de la Tri­
începuturile lui dezvoltării ştiinţelor, ex­ tăzi se ştie că nucleul atomului cuprin­ fiarbă apa dintr-un lac cu un volum de dente. Ei au reuşit să încălzească ma­ Sovietice, şi-ar pline forţele în slujba chis ?! bunalul raional, cinematograful
plicării lumii, cuceririi naturii. Democril de o serie de partieule elementare, ca 200.000 m.c. Veacuri de-a rîndul oame­ teria fără explozie atomică, pînă la cir­ păcii, omenirea ar trăi in linişte şi si­ „Steaua roşie“ şi dispensarul
a emis teoria că corpurile materiale nu electroni şi protoni, neutroni, pozitroni, nii de ştiinţă s-au frămîntat să afle de ca un milion de grade. guranţă. Uniţi printr-o colaborare dezin­ Magazii originale.,. T.B.C. Nu mai este cazul să
reprezintă o masă compactă, ci se com­ mezonl. In ultimul timp s-au descoperi! unde provine uriaşa energie a soarelui, teresată, de înalt nivel ştiinţific, deasu­ vorbim de calitatea acestor mo­
pun dintr-o mulţime nenumărată de hiperonii şi antiprotonii. Microcosmul care de milioane de ani îşi împrăştie In adîncul sorilor din univers, nu­ pra graniţelor şi pentru binele omenirii, ...se găsec numai la Brad. bile. Refuzul clienţilor de a le
particule invizibile, separate prin spaţii este la fel de complicat ca şi macro­ razele în spaţiul necuprins al universu­ cleele atomului fuzionează prin forţă, oamenii de ştiinţă de pretutindeni au Iată de ce. Mai multe intrări cumpăra spune totul.
goale, particule ce nu mai pot fi divi­ cosmul. Dar o uluitoare descoperire a lui. Ei au calculat că, dacă soarele ar în mod silit, ca urmare a temperaturii datoria să ceară guvernelor tuturor ţă­ la imobile (sub poartă) au
zate de nici o forţă. Democrit le-a nu­ fost aceea a transformării particuleloi extreme. Fizicienii şi-au pus acum urmă­ rilor să-şi dubleze eforturile pentru re­ fost transformate în magazii. Oare nu se găsesc alle depo­
mit atomi, elementare, pe care metafizicienii le pro­ fi fost alcătuit în întregime din cărbune toarea problemă : nu este oare posibil alizarea dezarmării, pentru interzicerea Astfel, la intrările din pieţele zite mai bune? Sîntem curioşi
clamaseră imuabile, eterne. Astfel, neu­ şi oxigen, energia liberată prin ardere armelor nucleare. Republicii şi 30 Decembrie, In- să ştim.
Intre timp s-au găsit oameni de ştiin­ tronul se transformă în electron şi pro­ ar fi ajuns pentru 500 de ani. Astăzi să se ajungă acolo îneît să se realizeze
ţă care au enunţat noi idei, au făcut fizicienii au aflat care este izvorul e- Dacă toţi oamenii de ştiinţă din lume
noi descoperiri. Societatea a mers îna­ fuziunea nucleelor, fără constringere, vor consacra munca lor folosului co­
inte. A apărut producţia industrială. mun, atunci întreaga omenire va putea
Nave din ce în ce mai mari au început culege roadele oferite de posibilităţile
să brăzdeze mări şi oceane. A fost des­ imense pe care le prezintă utilizarea
coperită America şi s-a deschis calea paşnică a energiei nucleare

Era atomică începută prin jerlfc ome­
neşti poate deveni eră de pace şi dc
prosperitate.