Page 16 - 1957-09
P. 16
Rag. 4 pm mui socíaiísmulvi Mr. 848
¦aMjamiyg g BMEasa B IB W t a»aaaBB5asa»ga;s3Ba3BSzaaBS!
Uniunea Sovietică se pronunţă din nou
pace şi
to Mentei Mijlocii şi apropiat
MOSCOVA 5 (Agerpres) - înjghebare a unor blocuri mili primejdioase pentru cauza păcii LA PEKIN A SO SIT Consiliul pentru pace din inir#a§a indie V IZ IT A IN SIR IA
TASS transm ite: La 19 aprilie tare şl de amestec în treburile în Orientul apropiat şi mijlociu.
Ministerul Afacerilor Externe al interne ale ţărilor din această o delegafie m ilitară condamnă amestecul puterilor imperialiste A DELEGAŢIEI
U.R.S.S., din însărcinarea gu regiune, se spune în continuare In nota adresată guvernului
vernului sovietic, a adresat gu în notă, a şi dus la o agravare Franţei, guvernul sovietic arată a R. D. Germane în afacerile interne ale ţârilor arabe GUVERNAMENTALE
vernelor S.U.A., Marii Britanii serioasă a situaţiei din Orientul de asemenea că sursa principală
şi Franţei, note în problema si apropiat şi mijlociu şi creează în a încordării în Orientul apropiat PEKIN 5 (Agerpres) China NEW DELHI 5 (Agerpres). stă regiune şi să promoveze pa A R. P. UNGARE
tuaţiei dîn Orientul apropiat şi permanenţă noi focare de con şi mijlociu este politica de pe po Nouă transmite : Răspunzînd in China Nouă anunţă: Consiliul cea mondială.
mijlociu. flicte care pun în primejdie cau ziţii de forţă, dusă în această re vitaţiei mareşalului Pîn De pentru pace din întreaga Indie DAMASC 5 (Agerpres). La
za păcii şi securităţii internaţio giune de puterile occidentale. In Huai, locţiitor al premierului a diat publicităţii la 4 septem Intr-o declaraţie dată publici 4 septembrie delegaţia guverna
La 11 iunie ambasadorii Ma nale. Aceasta o dovedeşte printre legătură cu aceasta, guvernul Consiliului de stat şi ministru al brie o declaraţie în care con mentală ,a Republicii Populare
rii Britanii şi Franţei şi însărci altele complotul antiguverna sovietic nu poate să nu atragă a- Apărării al R.P. Chineze, la 4 damnă amestecul puterilor impe tăţii la 4 septembrie Asociaţia Ungare condusă de K. Szarka,
natul cu afaceri ad-lnterim al mental din Siria, descoperit re tenţia asupra faptului că în nota septembrie a sosit la Pekin o rialiste în afacerile interne a indiană pentru solidaritatea a- locţiitor ial ministrului Afaceri
S.U.A. au remis lui N. S. Pato- cent, ai cărui organizatori sint sa, guvernul francez justifică delegaţie militară a Republicii ţărilor arabe. sBţtteă condamnă cu tărie „re- lor Externe al R. P. Ungare, a
licev, locţiitor al ministrului A- reprezentanţi americani oficiali. pactul agresiv de la Bagdad îm Democrate Germane condusă de pfTirtîirea luptei poporului alge- avut o întîlnire cu Insan Dja-
facerilor Externe al U.R.S.S., no potriva căruia el însuşi s-a pro W. Stoph, vicepreşedinte a! Con In declaraţie se denunţă e- bri, preşedintele comisiei pentru
tele de răspuns din care rezuftă Guvernul sovietic atrage din nunţat recent. siliului de Miniştri şi ministru al forturile depuse pentru a repri riian de către forţele franceze, afacerile externe a parlamentului
că guvernele acestor puteri re nou atenţia guvernului S.U.A. a- Apărării Naţionale al R.D. Ger ma lupta popoarelor arabe pen şi recentele atacări dezlănţuite sirian.
fuză să accepte adoptarea unei supra urmărilor primejdioase Ia Nu pot fi trecute sub tăcere, mane. tru libertate şi încercările de a de forţele britanice în Oman şi
declaraţii a celor patru puteri care poate duce această politică, se spune în continuare în notă, rupe unitatea lor prin corupţie Yemen“. In declaraţie se spune Djabri a făcut o declaraţie în’
în problema păcii şi securităţii inclusiv intenţia ostilă exprimată ştirile apărute în ultimul timp Sîria sprijină Omanul şi şi violenţă. că „extinderea pactelor milita care se arată că delegaţia R.P.
în Orientul apropiat şi mijlociu în nota guvernului S.U.A. de a in presă despre planurile de cre Yemenul în lupta lor re şi a „doctrinei Eisenhower“ Ungare a explioat amănunţii
şi neamestecul în treburile In continua să atragă ţările dîn a- are a unei alianţe între Fran împotriva forţelor Consiliul pentru pace din în provoacă conflicte în această re „sensul adevărat al evenimente
terne ale ţărilor din această re ceastă regiune în diferite grupări ţa şi Israel, îndreptat împotriva imperialismului treaga Indie cere guvernului in giune şi încurajează amestecul lor recente oare au avut Ioc în
giune, propuse de guvernul so militare, şi este de părere că ţărilor arabe. După părerea gu dian să ia măsuri în vederea străin în problemele interne ale U n g a ria 1',
vietic, şi nu sînt dispuse să cadă drept prim pas spre însănătoşi vernului sovietic încheierea unei DAMASC 5 (Agerpres). — convocării unei a doua conferin acestor ţări“.
de acord ca cele patru puteri să rea şi normalizarea situaţiei din asemenea alianţe, ai cărei iniţia Vorbind despre atitudinea Siriei împotriva discutării
declare că condamnă folosirea această regiune ar îi ca cele pa tori nu pot ascunde că ea are în faţă de agresiunea Angliei îm ţe !a ţărilor afro-asîatîce, care Asociaţia a cerut grupului a- la O.N.U. a aşa zisei
forţei drept mijloc de rezolvare tru puteri să facă o declaraţie primul rînd un aspect militar, potriva popoarelor din. Oman şi fro-asiatic din cadrul O.N.U. să
a problemelor nereglementate în în care condamnă folosirea ar constitui o încurajare a ele Yemen,- pripiui; ministru Gabri să sprijine independenţa şi su intervină pentru retragerea ime „probleme ungare“
această regiune ca prim pas în forţei ca mijloc pentru rezolva mentelor din cercurile guvernan Asa.li, a declarat-că „guvernul diată a tuturor trupelor străine
direcţia îmbunătăţirii şi norma rea problemelor nereglementate te ale Israelului care nutresc sirian, poporul şi-arm ata Siriei veranitatea popoarelor din acea- BUDAPESTA 5 (Agerpres).
lizării situaţiei din Orientul a- şi renunţă ia amestecul în tre sentimente duşmănoase împotri sprijină popoarele Omanului şi şi desfiinţarea bazelor militare. Prezidiul Organizaţiei cetăţeni
propiat şi mijlociu. burile interne ale ţărilor Orien va ţărilor arabe, nu poate să nu Yemenului în lupta lor împotri lor unguri persecutaţi sub fas
tului apropiat şi mijlociu. ducă la o înrăutăţire şi mai mare va forţelor imperialismului. Gu Declaraţia făcută în parlament cism a trimis secretarului gene
In notele lor guvernele S.U.A., a situaţiei din regiunea Orien vernul sirian, depune toate efor de primul ministru al Indoneziei ral al O.N.U. o telegramă în ca
Marii Britanii şi Franţei, încear In nota adresată de guvernul tului apropiat şi mijlociu. turile în ' .ceea ce priveşte acor re se spune:
că să justifice politica lor faţă sovietic guvernului Marii Brita darea de ajutor acestor două ţări DJAKARTA 5 (Agerpres). — guvernul caută să menţină în
de ţările Orientului apropiat $1 nii se arată că guvernul Marii In încheierea notelor adresate arabe pentru 'respingerea agre TASS anunţă: La 4 septemorie interesul statului şi naţiunii prie Noi, reprezentanţii cetăţenilor
mjlociu şi să demonstreze că Britanii, adoptînd o poziţie nega guvernelor Marii Britanii şi sţunii imperialiste. Vom folosi primul ministru al Indoneziei, tenia, şi colaborarea atît cu par persecutaţi sub fascism, protes
principala cauză a încordării e- tivă faţă de propunerea privind Franţei, guvernul sovietic decla legăturile .noa.stre atît pe arena Djuanda, a făcut în parlament tidele guvernamentale cît şi cu tăm împotriva raportului „Co
xistenţei în aceasţă regiune nu renunţarea la folosirea forţei în ră că. pentru preîntâmpinarea o declaraţie guvernamentală cu partidele care nu sînt reprezen mitetului celor 5“ şi împotriva
ar fi amestecul acestor puteri în Orientul apropiat şi mijlociu şl conflictelor în viitor şi pentru inter arabă,-cît şi pe cea inter privire la măsurile care se iau tate. în guvern. discutării lui în Organizaţia Na
treburile interne ale ţărilor 6- neprezentînd nici un fel de pro însănătoşirea generală a situa naţională pentru încheierea vic pentru normalizarea situaţiei din ţiunilor Unite. Noi am văzut
rienfului apropiat şi mijlociu, ei puneri concrete care ar duce Ia ţiei din Orientul apropiat şi mij torioasă'a luptei a’cestor p'opoăre. ţară. In încheiere, Djuanda şi-a ex cum în toamna anului trecut
conflictul arabo-israelian. normalizarea situaţiei în Orientul lociu este necesar ca-, cele patru Sîntenî convinşi că vă triumfa primat convingerea că conferin fascismul renăştea pe străzile
apropiat şi mijlociu, a recurs in mari puteri, să prezinte, ca prim cauza dreaptă“. Primul ministru a arătat că în ţa naţională a reprezentanţilor Budapestei. Am văzut ciim din
La 3 septembrie A.A. Gromîko, prezent din nou la folosirea for pas, o declaraţie în’care să con ţară exista unele persoane şi diferitelor regiuni şi grupări so închisori au fost puşi în libertate
ministrul Afacerilor Externe al ţei militare, de data aceasta în damne folosirea forţei drept mij grupuri, care caută să foloseas ciale din ţară, care va avea loc asasini fascişti ca D. Bartoty,
U.R.S.S., a primit pe ambasado Oman şi Yemen. Intervenţia ar loc pentru rezolvarea probleme că actuala situaţie pentru sco la 10 septembrie, va fi cea’ mai care în 1944 a trimis sute de
rul S.U.A., L. Thompson, amba mată britanică în Oman, a că lor nereglementate în Orientul justă măsură pentru rezolvarea oameni în lagărele germane ale
sadorul Marii Britanii, sir Pa- rei independenţă a fost recunos apropiat şi . mijlociu şi renunţă purile lor egoiste şi se împotri problemelor care stau în prezent morţii. ...
trick Rellly, şi ambasadorul cută prin tratat de către Marea de a se amesteca în •treburile' vesc normalizării situaţiei. în faţa Republicii Indonezia.
Franţei M. Dejean, cărora le-a Britanie, este un act de violenţă interne ale ţărilor din această re Sarcina Organizaţiei Naţiuni
înmînat notele guvernului so grosolană. Guvernul englez în- Primul ministru a declarat că lor Unite, care s-a născut în
vietic. călcîndu-şi obligaţiile sale ce de giune. focul luptei împotriva fascismu
curg din Carta O.N.U. continuă lui, nu constă în a apără pe a-
In nota guvernului sovietic a- să reprime cu forţa mişcarea Avioane militare portugheze sasinii fascişti, ci în a împiedica
dresată guvernului S.U.A. se a- populară pentru restabilirea in şi pakistaneze continuă să violeze cu ţoale forţele răspîndirea fas
rată că Statele Unite nu sînt ni dependenţei Omanului. Căutînd cismului.*43
cidecum interesate In slăbirea să scape de răspundere pentru spaţiul aerian al Indiei
încordării în Orientul apropiat atacul nelegal asupra Omanului
şi mijlociu şi să dea popoarelor şi să rui admita condamnarea a- DELHI 5 (A.gerpres). — P ri rămas fără rezultat. ţuri
din această regiune posibilitatea cestei agresiuni în organele mul ministru al Indiei, Nehru, Nehru a citat apoi o serie de
de a trăi în pace şi linişte şi de O.N.U., guvernul englez a luat a făcut o declaraţie în oare s-a buni — cuvenită pe anul 1957. ţ
a-şi hotărî singure politica lor atitudine împotriva discutării a- referit la o serie de probleme violări ale spaţiului aerian să-
internă şi externă. cestei probleme în Consiliul de externe inleresînd india. vîrşile de avioane pakistaneze Valabilitatea taloanelor nr. '
in cursul lunii august. Nehru a
Refuzînd să sprijine propune Securitate. In legătură cu incidentele pro spus că autorităţile militare in 1 şi nr. 2 din tichelele pe a- \
rea guvernului sovietic de a se Guvernul sovietic, fiind îngri vocate de' autorităţile portughe diene au protestat pej lmgă şe
condamna folosirea forţei în 0- ze din Goa, premierul Nehru n ful •observatorilor militari la nul 1957, s-a prelungit piuă )
rientul apropiat şi mijlociu, gu jorat de situaţia încordată din 'amintit că avioane portugheze O.N.U. împotriva acţiunii auto
vernul S.U.A. declară că princi Orientul apropiat şi mijlociu, au violat spaţiul aerian al In rităţilor pakistaneze. inclusiv 26 septembrie 1957. >
piul nefolosirii forţei la rezolva consideră că sursa principală a dici, iar vase portugheze au vio
rea litigiilor internaţionale este aceştei încordări este politica de lat apele teritoriale indiene, de Anun Intrepr. Reg, Combustibilul )
înscris în Carta Naţiunilor Unite pe poziţii de forţă promovată in 7 ori în cursul acestui an. Pre
şi de aceea n-ar fi necesar să această regiune de Marea Brita- mierul a spus că guvernul In < Se aduce la cunoştinţa po- Deva v
se adopte o declaraţie specială uie, S.U.A. şi Franţa, şi acti diei examinează' problema „luă ' pulaţiei posesoare de tichete
în această problemă. Este însă vitatea pactului agresiv de la rii de 'alte măsuri“ deoarece pro
îndeobşte cunoscut că existenţa Bagdad, creat de ele. Guver testele adresate de guvernul In pentru combustibil că, în pre-
Cartei O.N.U. n-a împiedicat, de nul sovietic nu poate fi de acord diei guvernului de la Lisabona zent se distribuie prin toate
pildă, Marea Britanie şi Franţa cu afirmaţiile guvernului Marii depozitele de combustibil din
să întreprindă împreună cu Is Britanii că pactul de la Bagdad în ianuarie şi februarie a.c. au ţ regiune, întreaga cotă de com
raelul atacul armat împotriva E- are un caracter defensiv şi că bustibil.— lemne de foc şi căr-
giptului, iar guvernul S.U.A. să cea de a treia sesiune a membri Italia nu participă
organizeze o demonstraţie mili lor pactului de la Bagdad ar fi la manevrele N. A. T. O.
tară a flotei a Vl-a americane confirmat aceasta. In realitate,
în legătură cu evenimentele din recenta sesiune a membrilor a- din Mediterana
Iordania, recurgîiul astfel făţiş cestui pact care a avut loc la
la ameninţarea cu folosirea forţei. Karaci, a arătat încă odată că ROMA 5 (Agerpres). — Zia Şcoala profesională de me 3. Certificat medical elibe
membrii acestui pact duc o po rul „Unita“ anunţă că forţele canici agricoli din Oraştie, cu
Politica promovată de S.U.A., litică care poate avea urmări o durată de 3 ani, primeşte rat de policlinică sau Spitalul >
Marea Britanie şl Franţa în 0- maritime militare italiene nu vor înscrieri în anul I, absolvenţi
rientul apropiat şi mijlociu, de ai cursului elementar, in vîr- unificat cuprinzînd rezultatul
stă de pînă la 17 ani, pregă-
participa la manevrele care vor tindu-i în meseria de „meca analizei sîngelui.şi pulmonar;
nici agricoli". înscrierile se
fi organizate de N.A.T.O. între fac zilnic între orele 8—14, 4. Declaraţie tip de starea
19 şi 29 septembrie în partea pînă la data de 12 sept. 1957 materială. k
(localul fostei „Şcoli Medii
Staţiunea de maşini şi tractoare din regiunea Krasnodar, U.R.S.S., folo de răsărit a Mediteranei. tehnice agricole"), pe baza li Pe timpul şcolarizării, elevii 7
nei cereri însoţită de urmă
seşte un nou tip de secerăloare autopropulsată pentru recoltarea şi presarea Ziarul „Paese Sera“ pune în toarele acte: se bucură de masă, îmbrăcă
concomitentă a lucernei. legătură această hotărîre a Ita
Autorităţile franceze au anulat 1. Certificatul de naştere minte, cazare, rechizite etc.
rezultatul alegerilor municipale tip nou sau copie legalizată;
In foto: Munca pe pămînfurile colhozului „Puţi llicia” din raionul Us- liei „cu fricţiunile în reiaţiiie absolut gratuite, iar drumul
clin Guadelupa 2. Certificat şco lar;
pensk. Comhinerul N. Sîrcin la lucru. dintre Roma şi Washington“. în vacanţe este asigurat de
*¦¦¦¦¦*¦¦¦¦¦»¦¦¦¦¦*¦¦«$¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦ către şcoală.
Intrarea în şcoală se face
Adenauer încearcă să justifice existenţa fără examen de admitere.
PARIS 5 (Agerpres). — La t sep această insulă a anulat rezultatele a- Informaţii suplimentare se
tembrie in oraşul Moule (colonia legerilor care au avut Ioc în aprilie
franceză Guadelupa — Marea Carai- 1953 in oraşul Moule pentru că vic N. A. T. O. calomniind Uniunea S ovietica pot cere de la şcoală.
belor) au avut loc alegeri municipale. toria a fost obţinută de lista candi
Administrajia coloniala franceză din daţilor Partidului Comunist în frun Telefon 227.
te cu Gérard Rosan, membru al Par
HAGA 5 (Agerpres). — TASS „acapararea“ . de către Uniunea denauer, agenţia vest-germană MAG AZIN
tidului Comunist Francez din partea anunţă : Ultimul număr al săp- Sovietică a unor ţări europene D.P.A. a transmis declaraţia fă
tămînalului „Elseviers“ publică şi altele. cută la mitingul din Essen de
In G erm ania occiden ta lă : Guadelupei. un articol al cancelarului R. F. deputatul în Bundestag din par
Germane, Adenauer, scris special Adenauer apreciază N.A.T.O. tea P.S.D.G., Wehrner, care 'a
Noi victime ale militarilor Relatînd despre noile alegeri din o- pentru acest săptămînal. ca „o armă de apărare împo arătat că Adenauer şi ministrul SIMBÄTÄ 7 SEPTEMBRIE 1957
americani raşui Moule, ziarul „L’Humanité“ a- triva agresiunii“ şi declară în
trage atenţia asupra noilor samavol întregul articol urmăreşte să mod calomnios că războiul ato Apărării Strauss „au şi luat con SPECTACOLE lară rom inească; 13,05 Concert de
KÖLN 5 (Agerpres). — A;D,N. a- nicii ale administraţiei colonialiste. justifice existenţa şi activitatea mic poate fi dezlănţuit numai în tact cu guvernele altor puteri CINEMATOGRAFICE p rîn z; 14,45 Concert de muzică
n un ţă: Un automobil ocupat de sol Ziarul subliniază că autorităţile lo agresivă a N.A.T.O. şi a forţelor urma unei agresiuni sovietice“. occidentale pentru a examina populară romînească; 15,30 Concert
daţi americani aflaţi în stare de e- cale au oprit alegerile, după ce nu armatei vest-germane. problema producerii în comun a D EV A : Căpitanul din K oln ; Loco simfonic; 18,45 Muzică uşoară: 19,55
brietate a răsturnat la 2 septembrie mărarea voturilor din 5 circumscrip Cancelarul trece desigur sub bombelor atomice“. tenentul lui Rakotzi (matineu) ; U l „Noapte bună. copii": „Graurul bu
Ia Köln un motociclist german, uci- ţii a arătat că candidaţii Partidului Cancelarul Adenauer încearcă tăcere că tocmai de la U.R.S.S. tima întîlnire (grădina de vară) ; nicii“ de Maxim Gorki; 20,00 Val
gindu-1. Fără să acorde nici o a- Comunist au întrunit din nou mult să-şi atingă scopul prlntr-o me pornesc cele mai concrete şi e- Căutînd zadarnic să defăimeze ALBA IU LIA : Prea tîrziu; APOLDU suri instrumentale; 20,30 Muzică u.
tenţie victimei, automobilul american mai multe voturi decit reprezentanţii todă destul de simplă. El calom fieiente propuneri cu privire la U.R.S.S., în articolul său Ade DE S U S : In toiul luptei; BARU şoară; 21,15 Muzică de dans, 22,30
şi-a continuat drumul cu mare vi reaejiunii. niază U.R.S.S. şi politica sa cău încetarea experimentării şi inter nauer tiu s-a dat înapoi nici în MARE:' Al 41-lea; BRAD: Floarea Muzică dc dans; Programul II: 14,03
teză. tînd să prezinte N.A.T.O. şi zicerii armei atomice, propuneri faţa grosolăniei, nici în faţa min de piatră ; HAŢEG : Rîpa dracului ; Prelucrări de folclor ale compozitori
Organizînd noi alegeri, scrie ziarul, R. F. Germană ca o oaie, iar respinse de puterile occidentale. ciunilor sfruntate. El vrea, pro 1LIA: Roşu şi N egru; L0NEA : lor noştri; 15,00 Muzică uşoară; 15,30
In aceeaşi zt, pe şoseaua dintre autorităţile guvernamentale au sperat Uniunea Sovietică ca un lup El cere cu făţărnicie U.R.S.S. babil, să confirme cunoscutul Rîpa dracului; ORAŞTIE: Cio- Muzică populară, romînească; 16,56
Frankfurt şi Mannheim un automobil că prin ajutorul maşinaţiilor şi a- care ameninţă să înghită pe toţi „să accepte dezarmarea atomi C io-San; PETROŞANI : Din nou Muzică populară sovietică; 19,00 Pro
american s-a ciocnit cu un automobil meninţărilor să constituie un consiliu şi toiul. că“. dicton al lui Bismark că nicio împreună; SEBEŞ: Dansez cu tine; gram de muzică populară ; 19,30 Mu
aparţinînd Uniunii sindicatelor mun municipal din oameni „aleşi“ cu gri dată omul nu se îndepărtează TEIUŞ : Stan şi Bran studenţi la Ox zică de dans; 20,03 Seară de opere
citorilor feroviari din Frankfurt, pe. jă de ei. Prima numărătoare a vo- „Hotărîrea luată acum 2 ani Vorbind despre atitudinea cer ford ; ZLATNA: Cio-Gio-San ; SI-
care l-a răsturnat, intr-un.-şanţ:-. A« lu'rilor care dovedeşte ' un mare suc de a adera la pactul nord atlan curilor guvernante din R.F. Ger atît de mult de adevăr ca „în MERIA:'Inima cîntă. tă ; 21,05 Jocuri populare romîneşti;
lost ucise S persoane, iar alte 7 au tic, recunoaşte Adenauer, a pro mană faţă de înarmarea atomică, timpul alegerilor şi după vînă-
fost rănite grav. ces al comuniştilor, a făcut să eşu vocat şi continuă să provoace Adenauer repetă afirmaţia sa loare“. . SELECŢI UNI DIN 21,15 Concert dc estradă; 22,00 Mu
numeroase critici“. In continuare, PROGRAMUL DE RADIO
Viteza nesăbuită cu care militarii eze calculele lor. Alegerile au fost pentru a justifica activitatea anterioară că guvernul de la Probabil cancelarul Adenauer zică de dans; 22,30 La sfîrşit de săp-
N.A.T.O., el începe să înşire Bonn „nu şi-a exprimat nicioda consideră că dedîndu-se la ca , Programul 1: 5,35 Muzică distrac
imediat oprite. Această măsură, scrie născociri despre „uriaşele uni tă dorinţa de a avea arma ato lomnii la adresa U.R.S.S. îşi va tiv ă ; 0,15 Muzică populară romînea- tămînă, cîntec, joc şi voie bună; 23,32
tăţi sub arme“ din U.R.S.S., des mică“. consolida poziţia în ochii alegă scă; 7,40 Concert de dimineaţă; 9,00
americani conduc maşinile a prici- • „L’Humanité“, nu va provoca decît a pre tendinţa U.R.S.S. „de a co- torilor supuşi şi, mai cu seamă, Mari cîntăreţi şi dirijori de muzică Muzică de dans
nuit încă o victimă la data de 3 dinei frămintări în Guadelupa, a că Se ştie însă că imediat după în ochii anumitor cercuri de de operă ; 9,30 Cutezătorii; 10,20
septembrie. Un automobil american a rei populaţie a hotărît să lupte pen muniza întreaga lume“, despre apariţia acestui articol al lui A- peste ocean. Melodii populare romîneşti; 11,03 V al Buletine de ştiri: 5,00; 6,00; 7,00;
izbit o motocicletă şi lîrind-o. apro tru respectarea drepturilor ei electo suri; 12,20 Orchestre de muzică popu 11,00; 13,00, 15.00, 17,00, 19,00;
ximativ 40 de metri, a rănit .grav pe. rale: 22,00; 23,52 (programul I), 14,00;
motociclist. 16,00; 18,00; 20,00; 21,00; 23,00.
(programul II).
Redacţia şt administraţia ziarului şir. 6. Mţpţia nr, 9, Telefon: 183-139. Taxa plătită in numeral confotm aprobării Direcţiunii Generale P.T.l. R. nr. 23bJib din b_noiembrie. 1949—lipufui întreprinderea Poligrafică Hl Med" —¦DMA,
