Page 17 - 1957-09
P. 17
. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNITI VA!
M OSCOVA A STĂ ZI
gM, HO A , j4 imMm
Anal IX. Nr. 849 Sîmbătă 7 septembrie 1957 4 pagini 20 bani
O puternică manifestaţie a prieteniei
de nezdruncinat dintre popoarele romîn şi mongol
Vizii a delegajiei guvernamentale
a R. P. M ongole în oraşul Deva sporturilor — mica arenp a
sporturilor, bazinul de înot, 92
Aeroportul din Deva, ora 8,30 părţile. Intrat în mijlocul mulţi covici, şeful Secţiei organizato mă pentru primirea prietenească Abia acum 40 de arii la Mos MOSCOVA - PIAŢA ROŞIE de terenuri de fotbal, voleibal,
cova numai 2 la sută din străzi basket şi altele.
dimineaţa. De dincolo de calea mii el îşi găseşte repede prie rice a Comitetului regional de ce i s-a făcut şi a transmis tu 810 ani
ferată, şi-a făcut apariţia un teni, şi glumele şi rîsetete se partid, Rudolf Balazs, şeful Sec turor oamenilor muncii din re erau 'asfaltate, peste 50 la su Continuă construcţia de noi
ţiei de propagandă şi agitaţie a giunea Hunedoara, salutul fier tă din numărul clădirilor aveau de la întemeierea linii de metropolitan. La ora 6
autobuz, apoi cătul, o coloană ţin lanţ. numai parter şi erau construite oraşului Moscova dimineaţa în ziua de 14 marPe
întreagă. Autobuzele opresc în Dar iată că se apropie clipa Comitetului regional de partid, binte, de solidaritate, şi urări 1954 de pe cele 24 de peroane
faţa aerogării şi din ele coboară mult aşteptată. De sus, de dea loan Bodea şi Amalia Bistrianu, de bine, al poporului mongol, din lemn... In această mare instituţie de ale metropolitanului au luat loc
vice-preşedinţi ai Sfatului popu Moscova îşi schimbă înfăţişa învăţămînt, cea mai mare din în trenuri pasageri, pe vagoa
fete şi băieţi, îmbrăcaţi în por supra norilor, se aude motor de lar regional, Ioan Gorea, se iar tovarăşul Dr. Petru Groza, a lume, învaţă aproximativ 9.000 nele din fruntea cărora figura
turi naţionale, muncitori şi avion. Privirile tuturor scrutea cretar al Sfatului popular re mulţumit in numele său perso rea în fiecare an, se măreşte şi de persoane de 60 de naţionali inscripţia luminoasă „Centură“.
funcţionari, ţărani muncitori. ză înălţimea, vrînd parcă, s ă .îm gional, h a n Codrea, directorul nal şi al tuturor oamenilor mun se îmbunătăţeşte fondul ei de tăţi. Aici au fost create toate Această time a legat între ele
Odată cu cei mai în vîrstă,'co prăştie perdeaua de nori. Direcţiei statistice regionale, Iri- cii, de înalta cinste pe care au locuinţe, creşte numărul de condiţiile pentru un învătămînt toate liniile ferate subterane ra
boară şi un grup de pionieri, mie Ştefan, preşedintele URCC, făcut-o oaspeţii mongoli, de a şcoli, spitale, instituţii pentru rodnic. Pe un teritoriu de 320 diate, pornind din centru. Se
cu braţele încărcate cu flori. — Iată-l! Ilie Moruş, secretar al Comite vizita străvechiul oraş de ta copii, cinematografe, instalaţii de hectare sînt aşezate 27 de construieşte cea de-a c.incea para
Mulţimea se îndreaptă gălăgioa Exclamaţia a ţâşnit din zece, tului regional A.R.L.U.S., Aurel poalele cetăţii —- Deva. sportive. Se dezvoltă gospodăria clădiri principale şi 30 de clă te a metropolitanului — raza
să. spre pista de aterizare şi se o sută, două. sute de piepturi. Jula, inginer miner, Alexandro. diri auxiliare. In acestea se gă Frunze — Şcerbakov.
aliniază. Deasupra oamenilor, Dinspre răsărit, strâpungînd Pipoş, prim-secretar al Comite Apoi, la invitaţia tovarăşului comunală. sesc 168 de amfiteatre, 1700 de
barajul norilor, a apărut, un a- tului raional de partid Hune Dr. Petru Groza, oaspeţii por Omul se deprinde repede cu laboratoare şi observatoare cu Oraşul se împodobeşte din cq
flutură drapele tricolore ale Re vion: Urmărit de privirile mul doara şi alţi conducători ai or nesc spre oraşul Deva, pentru un caracter didactic, o bibliotecă u- în ce mai mult.
publicii Populare Romîne, şi ţimii, el face un tur de pistă, ganizaţiilor de partid şi de stat, scurt popas la reşedinţa sa de noul. Locuitorii Moscovei s-au riaşă, o grădină botanică, 5755
ctrapele de stat ale Republicii apoi aterizează. Spontan, mul ziarişti romîni şi străini. la poalele străvechei cetăţi. De deprins foarte repede cu Mos de camere pentru studenţi. Pen In prezent pe străz’ şi în pie
Populare Mongole. Sînt aştep ţimea- izbucneşte în urate şi a- la intrarea în oraş, automobi tru a vizita noua clădire a U- ţe se înalţă viguroşi mii de co
taţi. oaspeţi dragi din îndepăr plauze. Uşa avionului ¦s-a des Tovarăşul Dr. Petru Groza, lele sînt întîmpinate cu urate şt cova nouă. Au ajuns curînd un niversitătii ar trebui să se stră paci. Cele mai mari spaţii verzi
tata ţară prietenă, Republica chis şi (în ¦faţa ei apar oaspe oare a făcut mi de mult o vi în calea lor se aruncă flori. In lucru obişnuit marile construc bată aproape 150 de km. sînt aşezate în suburbiile Mos
ţii, soli ai poporului frate din zită în R. P. Mongolă, îl cu Piaţa Unirii, oaspeţii părăsesc ţii de după război — clădirile covei. Aici se află Parcuri Cen
Populară Mongolă. Extremul - Orient. Iutii, coboară noaşte pe tovarăşul J. Ţedenbal, automobilele, şi străbat pe jos înalte. De departe încă, apro- In faţa Universităţii, pe celă trale de Cultură şi Odihnă, par
Clipele ' aşteptării se scurg re tovarăşul I. Ţedenbal, preşe şî întîlhire'a lor este emoţionan distanţa care a mai rămas pînă piindu-se de Moscova, oaspeţii lalt mal al rîulu: Moscova, se cul „Sokolovski“ şi parcul „Iz-
tă. Ei îşi strîng călduros mîi la reşedinţa tov Dr. Petru Gro capitalei văd săgeţile care îm înalţă un întreg orăşel sportiv,
pede. Este ora nouă. încep să dintele Consiliului de Miniştri nile, şi se îmbrăţişează frăţeşte. za. De-o parte şi de alta a stră podobesc acoperişurile acestor stadionul centrai „V. î, Lenin“, mailovski“, unde îşi petrec tim
sosească., conducători de partid ai R. P. Mongole, apoi tovară Translatorul, nu mai pridideşte zii, mulţimea întîmpina cu a- clădiri. Din. piaţa celor trei gări care poate cuprinde aproxima
şi de stai, activişti ai organiza şul Chivu Stoica, preşedintele să traducă cuvintele pline de plauze şi urale pe înalţii oas se înaltă clădirea cu 25 de eta tiv 200.000 de spectatori şi pul liber locuitorii Moscovei.
ţiilor obşteşti, conducători de Consiliului, de Miniştri al R. P. căldură ale celor doi prieteni. peţi. In calea lor se aruncă je a hotelului „Leningradskaia“. sportivi. Printre cele 130 de
întreprinderi şi instituţii. Emo Romîne, care • însoţeşte delega Mulţimea, bărbaţi şi femei, ti flori, multe flori, un adevărat Mulţi locuitori ai Moscovei s-au construcţii se numără marea a- Fiecare din aceşti locuitori gă
ţia m ulţim ii.. creşte cu fiecare ţia, apoi ceilalţi membri ai soliei neri şi pionieri, aclamă pentru covor. Din mulţime, se desprind instalat în noile clădiri înalte renă a sporturilor — Palatul
minut, cu fiecare secundă. Din poporului mongol. In întîmpina-' la tot pasul femei şi bărbaţi, din Piaţa Insurecţiei şi de pe seşte o ocupaţie după gustul
toate părţile se aud cuvinte de rea oaspeţilor dragi, au ieşit to iniîţnireă dintre cei doi oameni pionieri şi tineri şi inmînează cheiul Kotelniceskaia. In pieţele
admiraţie faţă de poporul frate varăşii Dr. Petru Groza, preşe de stat, pentru prietenia veşnică tovarăşilor J. Ţedenbal, Chivu său : odihnă în mijlocul verde-
mongol. Un sunet scurt de clac- dintele Prezidiului Marii Adu dintre cele două popoare — ro Stoica, Dr. Petru Groza şi ce Lermonlov şi Smolensk se înal
son atrage din nou atenţia nări Naţionale, Ilie Vercleţ, prim- mîn şi mongol — înfrăţite de lorlalţi oaspeţi, nenumărate bu ţă clădirile Ministerului Căilor (Coniinuare In pag. 2-a)
mulţimii spre drumul de acces seeretar al Comitetului regional aceeaşi năzuinţă, înfăptuirea so chete de flori. de Comunicaţie şi. ale Ministe
la aeroport. Şi ca dintr-un sin de partid, Dumitru Dejeu, pre cialismului. Din toate părţile, rului Afacerilor Străine. In primele z i l e
gur piept, dintr-odată, izbucnesc şedintele Comitetului executiv al zeci, sute de mîini întind bu Mulţimea conduce cu acla
urate, care se pierd apoi intr-un Sfatului popular regional, David chete de flori. Tovarăşii, f. Ţe maţii şi urale pe înalţii oas Ceia mai mare mîndrie a lo In primele trei zile încă de pe acum în extras cele mai în
ropot, prelung ide aplauze. Pe ae Lazăr, secretar al Comitetului denbal, Chivu Stoica şi Dr. Pe peţi ai poporului mongol, pînu cuitorilor Moscovei este uriaşa
roport a sosit tovarăşul Dr. la reşedinţa tovarăşului Dr. ale lunii septembrie, fruntea întrecerii. Mi- semnate cantităţi de
Petru Groza,, preşedintele Pre regional de partid, Samoilă Mo tru Groza, au bratele încărcate Petru Groza. Aici, tov. I. Ţe clădire a Universităţii — Pala
zidiului Marii fidunări Naţio mea, secretar al Comitetului cu garoafe şi gladiole, flori ro denbal mulţumeşte din nou oa tul Ştiinţei de pe Colinele Lenin. colectivul minei Lo- nerii acestui harnic cărbune peste plan.
nale, cunoscut şi iubit de toţi regional de partid, Nicolae Tri- şii. albe, galbene... menilor muncii pentru primirea Se înalţă maestos turnul cen
oamenii muncii din oraşul Deva teanu, prim-secretar al Comite fierbinte ce i s-a făcut şi urea tral cu 31 de etaje, împodobit nea a obţinut şi pri- sector, au scos la ziuă E de remarcat, că de
şi din întreaga regiune. Veşnic tului orăşenesc de partid Deva, Emoţionanta şi entuziasta în ză tuturor noi succese pe. dru cu o stea roşie. Lîngă această mele succese. Sarcini- cu 6,8-' la sută" mai Ta începutul anului şi
tânăr, veşnic cu zîmbetul pe h a n Moza, director al Spitalu tâlnire dintre solii poporului mon mul construirii socialismului. parte centrală se află aripile le de plan pe această mult cărbune energe- pînă în prezent, colec
buze, emoţionat de manifestarea lui unificai Deva, deputat în gol şi locuitorii Devei., a prile laterale cu cîte 18 şi 9 etaje,
de adîncă dragoste din partea juit cuvinte fot atît de entu După un scurt popas Ia re precum şi alte peste 30 de mari perioada au fost reali- tic decît prevedeau sar- tivul acestui sector a
celor orezenţi, tovarăşul Dr. Pe Marea Adunare Naţională, h a n şedinţa tov. Dr. Petru Groza,’ clădiri ale universităţii de stat zate in proporţie de .... . „
tru Groza strînge cu căldură Henţiu, preşedintele Comitetului ziaste şi emoţionante de bun delegaţia guvernamentală a po din Moscova. Pe faţada dinspre 100,8 la sută. Ca şi de cimle de Plan- B n' dat peste plan nu mai
mîinile ce i se întind din toate executiv al Sfatului popular al găsit şi bun sosit. Tovarăşul 1 porului frate mongol vizitează nord, precum şi pe cea dinspre alte daţi, colectivul găzile conduse de T. puţin de 7.800 tone
oraşului Deva, Andrei Cerven- Ţedenbal, a mulţumit din ini- sud poate fi văzută stema Uni-
sectorului IV a trecui Molnar şi P. Pilea au cărbune.
Muzeul regional din parcul ora Sînt perspective ca raionul Sebeş să termine
şului, Aici, oaspeţii fac cunoş
tinţă cu trecutul istoric al re pri mul pe regiune cooperativizarea agriculturii
giunii Hunedoara şi al oraşului
Deva. Ei rămîn adânc impresio La începutul lunii august a.c., scopul de a-i convinge să se In Săsciori, un număr de 35 fa
naţi de numeroasele documente
care vorbesc despre trecutul re Comitetul raional de partid Se înscrie în gospodării colective şi milii de ţărani muncitori au de
giunii, de numeroasele piese şi beş s-a întrunit într-o şedinţă întovărăşiri. De la luarea acestor pus pînă acum cereri de înscrie
inscripţii care vorbesc despre plenară, în cadrul căreia a dis măsuri nu a trecut nici o lună şi re în întovărăşire, în Sebeş 57
gloria strămoşilor noştri, daco cutat posibilităţile de cooperati s-au obţinut,rezultate însemnate. de familii, în Gîrbova 19 familii,
români. Membrii delegaţiei se vizare completă a agriculturii In această scurtă perioadă, a în Pianu de Jos 15 familii etc.
interesează îndeaproape de eco din raion, precum şi măsurile po- luat fiinţă o întovărăşire agricoiă fu gospodăria colectivă din Un-
nomia din trecut şi de astăzi a litico-organizatorice ce trebuie în comuna Apoldu de Sus. După gurei au intrat în luna august
regiunii Hunedoara şi ascultă luate în această privinţă. In ple înfiinţarea acestei întovărăşiri, în 24 familii.
cu admiraţie cuvintele care ilus nara amintită, comitetul raional Apoldu de Sus, au mai rămas
trează uriaşa creştere a indus de partid a stabilit că agricultu doar 30 de familii de ţărani mun In întreg raionul, numai în de
triei şi agriculturii de pe m e ra raionului Sebeş poate să fie citori care au pămînt şi nu fac curs de cîteva zile, în gospodă
leagurile noastre. cooperativizată complet pînă la parte din nici-o formă de coope riile colective şi întovărăşiri, au
sfîrşitul anului viitor. rare în producţia agricolă. Or intrat un număr de aproape 200
Vizita la Muzeul regional se ganizaţia de bază şi-a îndreptat familii. Iată deci că atunci cînd
încheie cu tradiţionalele însem Pentru realizarea acestei în acum atenţia înspre aceste fami- se munceşte, concret şi cu perse
nări în cartea de oaspeţi, în semnate sarcini, au fost luate iii, pentru a le atrage în întovă verenţă, se obţin şi rezultate în
semnări pe care tovarăşul J. măsuri de mobilizare a organiza răşire sau în G.A.C. semnate. •
ţiilor de partid de la sate, a or
Ţedenbal le face cu multă plă ganizaţiilor de masă, a sfaturi Peste puţine zile, în raionul Rezultatele obţinute rie în
cere. După aceasta, oaspeţii se dreptăţesc să credem că raionul
lor populare, a cadreior didacti Sebeş vor lua fiinţă alte întovă Sebeş va fi primul raion din re
întorc înapoi la reşedinţa tov. giune cu agricultura complet
Dr. Petru Groza, unde s-a or ce, a intelectualilor etc., pentru răşiri agricole în sateie Pianu de cooperativizată şi că, pînă !a a-
ganizat o recepţie în cinstea lor. cest eveniment de seamă nu va
La recepţie se rostesc toasturi, a intensifica munca de lămurire Jos, Gîrbova, Săsciori, Miercu mai trece mult timp.
se urează ani mulţi de viaţă
rodnică, se fac legăminte de în rîndul ţăranilor muncitori, cu rea, în oraşul Sebeş şi-n altele.
veşnică prietenie.
In jurul orei. 13, delegaţia
De la stingă fa dreapta: tovarăşii dr. Petru Groza, Jumjaaghiin Ţedenbal, Chivu Stoica, ilie Verdef şl Sa- mongolă părăseşte oraşul Deva O am eni şi viei i
rrioilă Momeu, la sosirea pe aeroport. îndreptindu-se spre aeroport. In ¦5
stradă şi la aerogara., aceleaşi
aclamaţii entuziaste, aceleaşi Planurile băirînilor loji devenise un strungar, nă. Ce spune bătrînuj inginer
urale, acelaşi covor de flori, E- stăpîn pe tainele meseriei. Con Mircea, despre tine ? Inii amin
moţia despărţirii este mare. To Erau la cină. La lumina unui ducerea uzinei, apreciindu-1, l-a tesc că • te împăca! bine cu el.
varăşul J. Ţedenbal strînge prie felinar atîrnat de un cui, un bă- trimis la Facultatea muncito
teneşte mâinile conducătorilor trîn cu soţia, înfulecau cu lăco rească. După ce >a terminat şi Dar, ca Ia orice revedere, du
organizaţiilor de partid şi de, mie din mămăliga gustoasă ’şi aceasta a intrat la Politehnică... pă un timp.îndelungat, deodată,
cu papricaş. Ion nu a mai ştiut ce să-l 'în
stat, îmbrăţişează cu căldură pe Intr-o duminică după. masă, trebe. In ochii lor, fericirea nu
prietenul său, tovarăşul Dr. Pe- — Ei, ce zici Mario, unde-1 cînd soarele de iulie se scălda avea margini. S-au trezit că se
triţ.¦Groza, trimitem la şcoală pe Ion ? A- în valurile mărunte şi repezi priveau... şi tăceau. Ion, îşi re-,
vere nu avem şi cred că dacă, o ale Streiului, multă lume din veni primul.
Pentru o clipă, motoarele a- sat se adunase !a baie, la pod
vionului acoperă freamătul mul face un pic de şcoală, s-o că — cum se spune prin părţile — Dar. parcă m.-ai întrebat
ţimii care îşi ia rămas bun de pătui. Eu m-am gîndit.să-l, dăm acelea. ceva ? Să-ţi răspund. Cu 3 zile
la înalţii oaspeţi mongoli. Avio la Deva. De, acolo dacă învaţă în urmă, am fost la Haţeg. Aci,
nul porneşte. Se. flutură batiste, bine, poate pleca la alte şcoli, Mai la o parte de mulţime, am întîlnit pe fostul meu profe
se aplaudă furtunos. Un tur de mai ’nalte. un tînăr şezînd pe o piatră, sor de contabilitate Andrei Pe-
pistă, apoi legănatul arinilor, in scria ceva. Un altul, de-abia se trinca. L-am întîlnit după 6
semn de salut, şi peste ci — Ba. Nu la Deva. Eu i-am dezbrăcase şi porni grăbit spre ani. După cum ştii, am intrai:
teau clipe, avionul se pierde în şi spus, să înveţe, că o să .se cel ce şedea. Ajunse. Cu bucu ia Facultatea de ziaristică şi
văzduh. ducă la Haţeg. Acolo, poate să rie în glas şi deschizîndu-şi acum fac practică la ziar. Pen
se facă un contabil bun. Nu braţele, spuse : tru că, profesori ca tov. A. Pe-
Oaspeţii au părăsit regiunea vezi, ce bine o duc contabilii trinca, S. Jula, M. Donţu şi C.
Hunedoara, Dar dragostea şi de la uzină ? Apoi, -nu strică să — Ce scrii Ioane - - se adre Ivaşcu, au fost pentru mine ca
prietenia care ne leagă de po fie cineva şi pe lîngă noi. să noul venit, celui care scria nişte adevăraţi părinţi, m-am
de zor. Era inginerul loji. hoţiirî 1 să scriu despre ei. Deo
porul frate mongol. •au rămas în — Aşa să fie ! — încheie bă-
inima fiecăruia, s-au cimentat, trînul şi se ridică de la- masă.
şi mat mult. Cu fonia căldura, Două revederi Ion, căruia vocea celui din camdată, scriu doar despre A.
cu toată cinstea şi dragostea, picioare i se părea prea cunos Petri nea.
să urăm încă odată poporului Ion a terminat liceul din Ha cută, aşeză creionul pe bloc-no- — Interesant! Şi ce ai scris
mongol şi tovarăşului L Ţeden ţeg. In ’51 a ieşit contabil. Nu les, ridică maşinal ochii şi vâri pînă acum, despre el ?
bal, succes deplin in-lupta pen era deloc mulţumit cu ceea ce în picioare. Se îmbrăţişară.
tru o Mongolie socialistă şi iu învăţase pînă atunci. Mereu îl — Ce fericire... De mult nu Ion, invită pe loji să şadă
E.1 USCAR
La aeroport, înainte de sosirea delegaţiei tovarăşul dr. Petru Groza în mijlocul unui grup de tineri. bitoare de pace. muncea gîndul facultăţii. Si ia te-am mai întîlnit... Ce faci ?
GH. PAVEL răşi s-a apucat de învăţat... Am auzit că eşti ingiper la uzi ( Continuare, in pag. 2-a)
